MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cum se raportează românii la războiul din Orientul Mijlociu
în general, românii se declară empatici atât față de victimele din Israel, cât și față de cele din Fâșia Gaza, dar sunt de acord că teoriștii Hamas trebuie eliminați n aproape 80% dintre respondeții la sondaj nu au încredere în capacitatea Guvernului de a proteja populația în cazul unui pericol armat
Aproape 80% dintre români nu au încredere în capacitatea Guvernului de a proteja populația în cazul unui pericol armat, iar 56% se tem de acțiuni teroriste în România pe fondul situației din Orienul Mijlociu, relevă datele unui sondaj IRSOP. De asemenea, 86% dintre cei chestionați condamnă atacul Hamas în Israel, 66% sunt de acord ca Israelul să atace militanții Hamas din Gaza, iar 78% sunt de acord ca România să ajute populația civilă din Fâșia Gaza, în timp ce doar 29 % sunt total de acord cu primirea de refugiați evrei, 38% parțial de acord, iar 31% nu sunt de acord. Mai mult de jumătate dintre subiecți sunt în favoarea creării unu stat palestinian, alături de cel evreu, în Orientul Mijlociu.
Astfel, 86% dintre cei intervievați condamnă atacul sângeros al Hamas în Israel, din 7 octombrie, în timp ce 7% nu îl condamnă, iar 7% nu știu, în timp ce 66% consideră că Israelul are dreptul să atace militanții Hamas fin Gaza, iar 20% nu cred că statul evreu are acest drept. În ceea ce privește ajutorul României pentru populația civilă din Fâșia Gaza, 78% dintre respondenți se declară de acord, dar 20% nu sunt de acord.
La întrebarea ”Considerați că războiul din Orientul Mijlociu ar putea determina acțiuni teroriste care pun în pericol securitatea populației din România?”, 56% dintre cei chestionați au răspuns afirmativ, iar 38% nu consideră că există un astfel de risc.
O altă întrebare a vizat posibilitatea ca România să primească refugiați evrei, formularea fiind: ”Ați fi de acord total, parțial sau nu ați fi de acord ca România să fie deschisă și să primească evreii din Israel care vor să fugă din calea războiului și ar dori să se refugieze la noi?”. 29% dintre respondenți s-au declarat ”total de acord”, 38%, ”parțial de acord”, iar 31% nu sunt de acord.
Cât de puternică este America să stabilizeze lumea?
În favoarea existenței unui stat palestinian, pe lângă cel israelian, în Orientul Mijlociu, s-au pronunțat 56% dintre subiecți, 18% fiind împotrivă, iar 26% declarând că nu știu. La întrebarea ”Președintele Biden a spus că „lumea a ajuns la un punct de inflexiune în istorie”, adică un moment în care lumea își schimbă direcția de mers. Considerați că America este destul de puternică sau nu este destul de puternică să stabilizeze lumea ?”, 49% consideră că este destul de puternică, iar 43% cred că nu este destul de puternică.
Mai mult de o treime dintre cei chestionați, 36%, se declară mai îngrijorați de conflictul din Ucraina decât de cel din Orientul Mijlociu, 17% se declară mai îngrijorați de cel din Orientul Mijlociu, iar 35 % se declară îngrijorați în egală măsură de ambele conflicte.
Întrebați dacă România face prea mult, prea puțin sau exact cât trebuie ca să ajute Ucraina, 46% au răspuns ”prea mult”, 8 % au ales varianta ”prea puțin”, iar 40% consideră că România face ”exact cât trebuie”.
O altă întrebare inclusă în sondaj a fost: ”Considerați că în prezent, din cauza războiului din Ucraina, riscurile militare pentru România sunt mai mari decât la începutul conflictului, mai mici sau la fel?”, 42% dintre subiecți apreciind că riscurile militare sunt mai mari, 5% considerându-le la fel, iar 47% afirmă că sunt la fel. Doar 2% dintre cei chestionați au foarte mare încredere că în cazul unui pericol armat, Guvernul României are capacitatea să protejeze siguranța populației, iar 17% au mare încredere, în timp ce procentele celor a căror încredere este mică sau foarte mică reprezintă 35%, respectiv 44%.
Sondajul IRSOP a fost realizat în intervalul 25-30 octombrie, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 905 persoane, reprezentativ pentru populația de peste 18 ani rezidentă în România. Toleranța de eșantionare este de ±3,3%. Sondajul reprezintă un serviciu de informare publică finanțat integral de IRSOP.
Aproape 8 ani de închisoare pentru un infirmier acuzat că a bătut un pacient care ulterior a decedat
Un infirmier de la Centrul de Recuperare Neuropsihică Călinești, acuzat că a bătut fără niciun motiv un pacient în vârstă de 61 de ani care ulterior a decedat, legistul stabilind că moartea victimei "a fost violentă", a fost condamnat la 7 ani și 10 luni de închisoare și plata unor daune morale și materiale.
Conform portalului instanțelor de judecată, Tribunalul Prahova s-a pronunțat pe fond în dosarul în care Ștefan Dorian Cordonaș a fost trimis în judecată pentru loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Astfel, magistrații l-au condamnat pe inculpat, fost infirmier la Centrul de Recuperare Neuropsihică Călinești, la 7 ani și 10 luni de închisoare cu executare și plata unor daune în valoare totală de circa 167.000 lei pentru loviri sau vătămări cauzatoare de moarte și purtare abuzivă.
Dosarul se află în fază de rejudecare iar decizia nu este definitivă.
Infirmierul Ștefan Dorian Cordonaș a fost arestat preventiv pe data de 10 august 2021, detalii despre acest caz găsindu-se în motivarea Tribunalului Prahova.
Potrivit motivării instanței, pe 5 august, polițiștii Secției nr. 2 Rurală Florești au fost sesizați de către personalul medical din cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică Călinești că, în jurul orei 06,50, un pacient în vârstă de 61 de ani a decedat. Acesta era internat cu diagnosticul "tulburare de personalitate polimorfă pe fond etilic cu fenomene deteriorative și decompensări frecvente".
Conform anchetei polițiștilor, pe 1 august, la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică Călinești, a avut loc un conflict între mai multe persoane internate în unitatea medicală, printre care și doi frați, iar pacientul de 61 de ani a intervenit, însă, la rândul său, a fost lovit de către un infirmier. La momentul incidentului, medicul centrului era în concediu și a revenit la serviciu pe 4 august, când s-a constatat că pacientul de 61 de ani se simțea rău, acuzând dureri în zona toracelui. Medicul a stabilit că pacientul prezenta fractură humerus stâng și fracturi costale, fapt pentru care a solicitat un echipaj al ambulanței pentru transportul la spital, în vederea efectuării investigațiilor medicale de specialitate. Acesta a fost dus la spital, unde a primit diagnosticul "fractură arcuri costale stg. C7 și C8 și fractură diafiză proximală humerală stânga; schizofrenie", fiindu-i imobilizată mâna stângă.
Medicii de la spital au decis că nu este necesară internarea lui, fiind transportat înapoi la centrul din Călinești, unde a decedat pe 5 august.
Necropsia cadavrului a relevat faptul că moartea pacientului "a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardiorespiratorii acute survenite în evoluția unor focare de fractură complicată cu tromboembolie pulmonară și hemotorax stg". Medicii legiști au apreciat că leziunile traumatice descrise s-ar fi putut produce prin lovire cu/sau de corpuri și/sau planuri dure și ar putea data cu 5-6 zile anterior datei decesului. S-a concluzionat că între leziunile traumatice și deces există o legătură de cauzalitate indirectă. În timpul anchetei, o infirmieră le-a declarat polițiștilor că pacientul de 61 de ani a fost lovit de către un coleg de-al ei, care venise băut la serviciu.
Adrian Câciu: Este inacceptabil ca unii funcționari ai MIPE să dea consultanță în privat
Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat miercuri că ”este inacceptabil ca unii functionari ai MIPE să dea consultanță în privat, prevalându-se de o legislație mult prea permisivă”. Ministrul anunță că în perioada imediat următoare va prezenta Guvernului o ordonanță prin care vom stabili clar care sunt restricțiile si constrângerile pe care trebuie să le aibă un funcționar care lucrează cu fonduri europene și guvernamentale, mai ales restricția de oferi consultanță. ”Șmecheria se încheie începând de azi! Este inacceptabil ca unii funcționari ai MIPE să aibă astfel de preocupări și să dea consultanță în privat, prevalându-se de o legislație mult prea permisivă, în loc să îsi vadă de atribuțiile pe care le au și pentru care sunt plătiți din bani publici. Ne vom despărți rapid de toți care nu înțeleg ce înseamnă serviciul public”, anunță ministrul Adrian Câciu într-o postare pe Facebook.
Ministrul precizează că ”faptele acestor indivizi aruncă o pată incorectă asupra celor ce muncesc cinstit în MIPE și care au făcut ca această instituție să aibă cele mai bune rezultate în materia absorbției de fonduri europene și de finanțare a dezvoltării economiei românești”. ”În perioada imediat următoare voi prezenta Guvernului o ordonanță prin care vom stabili clar care sunt restricțiile si constrângerile pe care trebuie să le aibă un funcționar care lucrează cu fonduri europene și guvernamentale, mai ales restricția de oferi consultanță în acest domeniu!”, spune Adrian Câciu.
Ministrul a mulțumit reprezentanților mass-media și tuturor cetățenilor care sesizează altfel de anomalii. ”În mandatul pe care-l am de ministru al MIPE nu voi ezita să iau măsuri imediate și să înăspresc legislația dacă etica și moralitatea nu mai reprezintă principii profesionale pentru o parte dintre funcționari”, mai spune Câciu.
Un motan crescut în România a câștigat titlul de World Winner 2023
Un motan adult din rasa Maine Coon, în vârstă de 4 ani, născut și crescut în România, a câștigat titlul de World Winner 2023 în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase expoziții mondiale FIFe World Show, organizată anul acesta de Franța la Strasbourg.
Câștigătorul se numește RO Panco’s Elros, este un motan adult din rasa Maine Coon și a câștigat cea mai dificilă categorie din cadrul concursului. Crescătorul său este Yann Panco din București, care aduce în România primul trofeu mondial cucerit de motan - „FIFe World Winner”.
Concursul s-a desfășurat în noul și modernul Parc des Expositions din Strasbourg, weekendul trecut, 28 - 29 octombrie. La expoziție au fost prezente peste 1.300 de pisici din toată lumea și câteva mii de vizitatori pe zi le-au putut admira.
Ciolacu: Nu face parte din prioritățile mele candidatura la președinție
Premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, susține că nu a luat în calcul până acum o candidatură la președinție, apreciind că "provocările" pe care le are "sunt suficiente în acest moment". "Nu face parte din prioritățile mele și nu o spun cu nicio falsitate. (...) Eu nu am luat în calcul acest lucru până acum, indiferent cât de mult se discută pe acest subiect. (...) Nu am vorbit în partid, nu am vorbit cu colegii mei acest lucru. Am un job în acest moment, nu simplu, dar nu mă obligă nimeni, ca să nu fiu ipocrit", a declarat Ciolacu, marți, la România TV.
Întrebat dacă și-a dorit să fie prim-ministru, liderul social-democrat a afirmat că acest lucru nu a fost "un scop" în viața sa. "Da, a venit cumva inerțial, nu a fost un scop în viața mea, dar cred că provocările pe care le am acum sunt suficiente în acest moment", a adăugat Marcel Ciolacu.
