MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: România ar putea crea împreună cu Turcia și Bulgaria o forță comună pentru a îndepărta minele din Marea Neagră
Membrii NATO Turcia, România și Bulgaria se apropie de un acord pentru a crea o forță comună pentru curățarea minelor care plutesc în spațiile lor maritime din Marea Neagră, ca parte a consecințelor invaziei Rusiei asupra Ucrainei, relatează Bloomberg.
Adjuncții miniștrilor apărării ale celor trei țări urmează să se întâlnească la Ankara pentru a încerca să finalizeze detaliile unității care se va ocupa de curățarea minelor marine, potrivit a trei persoane familiarizate cu problema.
Nu este clar dacă un acord final va fi semnat după întâlnirea de două zile care va începe miercuri, a spus una dintre persoane. Ministerele apărării din Turcia, România și Bulgaria nu au comentat încă aceste informații.
Întâlnirea are loc la doar câteva zile după ce comandantul forțelor navale turce, amiralul Ercument Tatlioglu, s-a exprimat împotriva prezenței forțelor navale ale altor aliați NATO, inclusiv Statele Unite, în Marea Neagră, spunând că ar putea crește și mai mult tensiunile în regiune.
Dacă va fi aprobată, forța comună de îndepărtare a minelor nu ar fi considerată o operațiune NATO, ci ar fi prima acțiune comună majoră a aliaților de la Marea Neagră de când Vladimir Putin a ordonat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Coaliția se dorește a fi în întregime pașnică și își propune să combată amenințarea unei rute comerciale majore, în special pentru transportatorii de cereale și navele de explorare energetică din regiune.
Incidente cu mine marine în largul coastelor României
Reamintim că un cargobot sub pavilion turcesc a lovit în octombrie o mină în Marea Neagră, în largul coastelor României, și a suferit avarii minore.
Compania britanică de securitate maritimă Ambrey a declarat că, potrivit informațiilor pe care le-a primit, nava a lovit o mină maritimă la 11 mile marine nord de Sulina, România, în apropiere de intrarea în Canalul Sulina.
Pe 14 august Forțele Navale Române au spus pe 14 august, după o explozie în zona digului din fața Hotelului Forum din Costinești, că nu au fost găsite mine marine aflate în derivă, dar că de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, și-au „adaptat planurile de activități și desfășoară acțiuni sistematice de cercetare a spațiului maritim din zona de responsabilitate, cu nave și aeronave militare”.
În luna mai a acestui an, polițiștii Gărzii de Coastă au descoperit pe Marea Neagră, la 7 mile marine (circa 13 km) est de localitatea Sulina, o mină marină, care apoi a fost dusă de curenți în apele teritoriale ale Ucrainei.
Liderul Hamas susține că este aproape de un acord de armistițiu cu Israelul
Șeful Hamas a declarat marți pentru Reuters că gruparea militantă palestiniană este aproape de un acord de armistițiu cu Israelul, chiar dacă ofensiva israeliană în Gaza a continuat, iar pe de altă parte, mișcarea palestiniană a lansat rachete spre Israel. Oficialii Hamas sunt "aproape de a ajunge la un acord de armistițiu" cu Israelul, iar gruparea a transmis răspunsul său mediatorilor din Qatar, a declarat Ismail Haniyeh într-o declarație transmisă de asistentul său. Declarația nu a oferit mai multe detalii, dar un oficial Hamas a declarat pentru postul de televiziune Al Jazeera că negocierile s-au axat pe durata armistițiului, pe aranjamentele pentru livrarea de ajutoare în Gaza și pe schimbul de ostatici israelieni capturați de Hamas cu deținuți palestinieni din Israel. Ambele părți ar urma să elibereze femei și copii, iar detaliile vor fi anunțate de Qatar, care este mediator în negocieri, a declarat Issat el Reshiq.
Hamas a luat aproximativ 240 de ostatici în timpul raidului său din 7 octombrie din Israel, când au fost ucise 1.200 de persoane.
Mirjana Spoljaric, președinta Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR), s-a întâlnit luni cu Haniyeh în Qatar pentru a discuta despre "problemele umanitare" legate de conflict, a precizat CICR într-un comunicat. De asemenea, șefa CICR s-a întâlnit separat cu autoritățile din Qatar. CICR a precizat că nu face parte din negocierile care vizează eliberarea ostaticilor, dar, în calitate de intermediar neutru, este pregătit "să faciliteze orice eliberare viitoare asupra căreia părțile cad acord".
Informații despre un acord iminent privind ostaticii circulă de câteva zile. Reuters a relatat săptămâna trecută că mediatorii din Qatar voiau să ajungă la un acord pentru ca Hamas și Israel să elibereze 50 de ostatici și să respecte o încetare a focului de trei zile care ar permite transporturile de ajutoare de urgență pentru civilii din Gaza.
Ambasadorul israelian în Statele Unite, Michael Herzog, a declarat duminică, în cadrul emisiunii "This Week" de la ABC, că speră să se ajungă la un acord "în zilele următoare", în timp ce premierul Qatarului, șeicul Mohammed Bin Abdulrahman al-Thani, a declarat că punctele de blocaj rămase sunt "absolut minore".
Președintele american Joe Biden și alți oficiali americani au declarat luni că un acord este aproape, dar un acord păruse aproape și mai înainte.
"Negocieri sensibile ca aceasta se pot destrăma în ultimul minut", a avertizat duminică adjunctul consilierului pentru securitate națională al Casei Albe, Jon Finer, în emisiunea "Meet the Press" de la NBC. "Nimic nu este convenit până când nu se convine totul", a arătat oficialul.
Raidul Hamas din 7 octombrie, cea mai sângeroasă zi din istoria de 75 de ani a Israelului, a determinat armata israeliană să invadeze teritoriul palestinian pentru a viza Hamas. De atunci, guvernul din Gaza condus de Hamas a declarat că cel puțin 13.300 de palestinieni au fost uciși, inclusiv cel puțin 5.600 de copii și 3.550 de femei, în urma bombardamentelor israeliene neîncetate.
Forțele israeliene au preluat controlul spitalului Al-Shifa săptămâna trecută pentru a căuta o rețea de tuneluri despre care au spus că a fost construită de Hamas sub complexul medical. Sute de pacienți, personal medical și persoane strămutate au părăsit Al-Shifa la sfârșitul săptămânii, medicii spunând că au fost alungați de trupe, iar Israelul afirmând că plecările au fost voluntare.
Peste 40.000 de femei sunt înrolate în armata ucraineană, iar 4.000 sunt implicate în operațiuni de luptă
Peste 40.000 de femei sunt înrolate în armata ucraineană, potrivit unui anunț făcut luni de Ministerul Apărării al Ucrainei, informează marți dpa.
Aceasta înseamnă puțin peste 5% din totalul efectivelor armatei ucrainene.
De asemenea, circa 5.000 de femei ucrainene sunt implicate direct în operațiuni de luptă.
Potrivit Ministerului Apărării ucrainean, peste 13.400 de femei au primit până acum statutul de participant la operațiuni de luptă.
De asemenea, potrivit informațiilor ministerului, 41% dintre femeile-soldat au copii, iar peste 2.500 sunt mame singure.
În 2014, numărul de femei ucrainene din armată era puțin peste 16.500, însă, potrivit ministerului, de atunci Kievul a ridicat toate restricțiile pentru înrolarea femeilor.
Ucraina se apără în fața invaziei ruse de aproape 21 de luni. AGERPRES
Maduro: “Extrema dreaptă neo-nazistă a câștigat în Argentina”
Președintele venezuelean Nicolas Maduro l-a descris luni pe președintele ales al Argentinei, Javier Milei, drept un "neo-nazist", la o zi după victoria ultraliberalului în alegerile prezidențiale din această țară. "Extrema dreaptă neo-nazistă a câștigat în Argentina. Argentinienilor le spunem: voi ați ales, dar noi nu vom păstra tăcerea, pentru că sosirea unui extremist de dreapta cu un proiect colonial constituie un amenințare teribilă", a spus Nicolas Maduro în cursul unei emisiuni la televiziunea de stat.
Șeful statului venezuelean, familiarizat cu diatribele împotriva Statelor Unite, a denunțat un lider argentinian "în genunchi în fața imperialismului nord-american".
Nicolas Maduro, a cărui realegere în 2018 nu a fost recunoscută de Statele Unite din cauza acuzațiilor de fraudă din partea principalelor partide politice de opoziție, l-a acuzat pe Javier Milei că dorește să continue "proiectul" dictaturilor instaurate în anii 1970 în Argentina, Chile și Uruguay.
"Intenționează să impună pe continent ceea ce a fost proiectul ultra-neoliberal, descris de ei drept liberal, care s-a impus în anii 1970 cu loviturile de stat ale lui (Augusto) Pinochet în Chile, (Jorge) Videla în Argentina și cu lovitura de stat din Uruguay", a declarat liderul de la Caracas. "Respectăm decizia poporului argentinian, dar pur și simplu facem apel la reflecție asupra apariției unor focare de extremă dreaptă care încearcă să se impună pentru a recoloniza din nou America Latină și încearcă să impună modele extremiste. În Venezuela, acest lucru nu s-a întâmplat", a subliniat Nicolas Maduro.
Curtea Penală Internațională (CPI) anchetează asupra eventuale crime împotriva umanității în Venezuela legate de controlul manifestațiilor opoziției, precum și asupra unor acuzații de tortură.
Brazilia a înregistrat cea mai ridicată temperatură din istorie: 44,8 grade Celsius
Brazilia a înregistrat cea mai ridicată temperatură din istorie: 44,8 grade celsius, în timp ce unele părți ale țării suportă un val de căldură sufocant, transmite BBC. Recordul a fost atins duminică în orașul Araçuaí, în statul Minas Gerais din sud-estul Braziliei.
Vremea fără precedent a fost atribuită fenomenului El Niño și schimbărilor climatice. Meteorologii spun că este posibil ca o parte din căldură să se atenueze în această săptămână.
Agenția guvernamentală a declarat că maxima de 44,8C din Araçuaí a depășit recordul anterior al țării, de 44,7C, măsurat în 2005.
Din cauza căldurii, au fost emise alerte roșii în întreaga țară, cu o lună înainte de începutul verii în emisfera sudică. Consumul de energie în Brazilia a crescut la niveluri record, oamenii încercând să se mențină la răcoare.
Moscova interzice accesul în Rusia a 11 deputați moldoveni
Rusia a interzis luni intrarea mai multor oficiali din Republica Moldova și s-a plâns de măsurile luate de guvernul proeuropean de la Chișinău, care a blocat o serie de posturi și site-uri rusești sau proruse înainte de alegerile locale de la începutul acestei luni.
Într-un comunicat, Ministerul rus de Externe a anunțat luni că ambasadorul moldovean la Moscova, Lilian Darii, a fost convocat pentru a fi informat despre această decizie. „Părții moldovenești i-a fost prezentat un protest vehement în legătură cu persecutarea continuă, motivată politic, a mass-media de limbă rusă din Moldova, inclusiv prin blocarea accesului la site-urile acestora", se arată în comunicatul ministerului condus de Serghei Lavrov. Acesta precizează că ambasadorul a fost informat că Rusia a luat o „măsură asimetrică” de a interzice intrarea unui număr de oficiali moldoveni, dar nu a oferit alte detalii.
Potrivit NewsMaker, este vorba de 11 parlamentari - toți membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintei Maia Sandu.
Aceste măsuri vin după o serie de tensiuni între cele două părți și acuzații din partea Republicii Moldova că Rusia încearcă să intervină în treburile interne și să împiedice eforturile președintei Maia Sandu în direcția integrării țării în Uniunea Europeană. Înaintea alegerilor locale, Moldova a suspendat licențele unor posturi TV și a interzis accesul la 30 de site-uri media - unele cu sediul în Rusia, altele în Moldova - pe motiv că ar fi răspândit dezinformare.
Maia Sandu a denunțat invazia Rusiei în Ucraina și a acuzat Moscova că a încercat să o înlăture de la putere printr-o lovitură de stat. Rusia neagă aceste acuzații și afirmă că Maia Sandu insuflă o atmosferă antirusească în țară.
