MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE:Iliescu, despre Gorbaciov: “Un om al dialogului. Asta ne-a ferit de multe probleme”
Fostul președinte îl critică însă pe ultimul lider al URSS pentru că a permis “transferul proprietății publice în mâini private”, “o tragedie”
Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al Uniunii Sovietice, a murit marți noapte la Moscova, la vârsta de 91 de ani.
Fostul președinte Ion Iliescu afirmă că a aflat cu tristețe vestea morții lui Gorbaciov, apreciind că oricum ai judeca moștenirea lui, deciziile luate de URSS, sub conducerea sa, au schimbat dinamica relațiilor internaționale și în bine, dar și în rău, referindu-se la faptul că mesajul ultimului lider al URSS a fost acela că sistemul socialist avea nevoie de reforme de fond. “Că apoi reformele s-au rezumat la una singură, transferul proprietății publice în mâini private, asta este tragedia Estului fost socialist, a URSS, și acum și a Occidentului dezvoltat”, subliniază Iliescu. În ceea ce privește relațiile României cu URSS, înainte și după 1989, spune că nu se poate afirma că au fost bune, însă după 1989 au fost corecte.
“Am aflat cu tristețe vestea morții lui Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice. Oricum ai judeca moștenirea lui, deciziile luate de URSS, sub conducerea sa, au schimbat dinamica relațiilor internaționale. Și în bine, dar și în rău. Nevoia de schimbare, în Estul continentului european, era urgentă. Sistemul socialist avea nevoie de reforme de fond. Ăsta era mesajul transmis de Gorbaciov, și a fost bine receptat atât de sovietici, cât și de partenerii din Occident. Că apoi reformele s-au rezumat la una singură, transferul proprietății publice în mâini private, asta este tragedia Estului fost socialist, a URSS, și acum și a Occidentului dezvoltat”, scrie fostul președinte pe blogul său.
Conform lui Iliescu, mulți au spus că a început schimbarea URSS punând căruța înaintea boilor, cu referire la accentul pus pe democrație și pe libertatea cuvântului. “Decizia a fost, cred eu, corectă. Din păcate nimeni nu suferă, acum, de prea multă democrație, și asta se simte în tot ceea ce facem. A crezut că, în relațiile internaționale, URSS poate pune capăt Războiului Rece. Din păcate, Războiul Rece i-a supraviețuit. Și acum trăim partea cea mai violentă, și mai periculoasă a lui. Gorbaciov a fost, totuși, un om al dialogului. Asta ne-a ferit de multe probleme, în faza cea mai periculoasă a schimbărilor în Europa și în lume”, subliniază Ion Iliescu.
În opinia sa, personalitatea lui Gorbaciov a fost, inevitabil, controversată. Moștenirea lui este judecată, în fosta URSS, prin prisma dezastrului social generat de “terapiile de șoc”, aplicate după destrămarea Uniunii și formarea CSI, terapii de șoc de care nu e responsabil. El a fost, în gândirea sa politică, un social-democrat.
Von Der Leyen: A deschis calea pentru o Europă liberă
Liderii politici au transmis ieri reacții la moartea lui Mihail Gorbaciov.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin și-a exprimat “cele mai profunde condoleanțe”, a declarat purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, pentru agenția de presă Interfax. “Mâine va trimite o telegramă de condoleanțe familiei și prietenilor săi”, a transmis liderul de la Kremlin.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres: “Am fost profund întristat să aflu despre decesul lui Mihail Gorbaciov, un om de stat unic în felul său, care a schimbat cursul istoriei. El a făcut mai mult decât orice altă persoană pentru a pune capăt în mod pașnic Războiului Rece. “Lumea a pierdut un lider global impunător, un multilateralist angajat și un avocat neobosit al păcii.”
Președintele Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen: “Mihail Gorbaciov a fost un lider de încredere și respectat. El a jucat un rol crucial pentru a pune capăt Războiului Rece și pentru a doborî Cortina de Fier. A deschis calea pentru o Europă liberă ... Această moștenire este una pe care nu o vom uita.”
Fostul secretar de stat al SUA, Condoleezza Rice: “Sunt întristată să aflu de moartea lui Mihail Gorbaciov. A fost un om care a încercat să ofere o viață mai bună pentru poporul său. Viața sa a avut consecințe, deoarece, fără el și fără curajul său, nu ar fi fost posibilă încheierea pașnică a Războiului Rece.”
Premierul Marii Britanii, Boris Johnson: “Întotdeauna am admirat curajul și integritatea de care a dat dovadă pentru a duce Războiul Rece la o concluzie pașnică ... Într-o perioadă de agresiune a lui Putin în Ucraina, angajamentul său neobosit pentru deschiderea societății sovietice rămâne un exemplu pentru noi toți.”
Datele cheie din cariera politică a liderului URSS
Iată datele cheie ale perioadei dominate de Mihail Gorbaciov, de la numirea sa în funcția de secretar general al Partidului Comunist în 1985, până la demisia din 1991.
- 11 martie 1985: la 54 de ani este ales în fruntea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
- 15 octombrie 1985: prezintă un plan de restructurare economică (perestroika).
- 26 aprilie 1986: explozie la centrala nucleară de la Cernobîl (Ucraina). Tragedia este ascunsă de putere zile întregi, ceea ce a contribuit la contaminarea a sute de mii de oameni.
- 23 decembrie 1986: Andrei Saharov, disident și laureat al Premiului Nobel pentru Pace, se întoarce la Moscova după șapte ani de exil forțat la Gorki (Nijni Novgorod).
- 8 decembrie 1987: semnarea tratatului de eliminare a INF (rachete cu rază medie de acțiune) la Washington, în cadrul celui de-al treilea summit dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov.
- 7 decembrie 1988: anunță la ONU că URSS își va reduce unilateral trupele în Europa de Est și în partea europeană a URSS cu 500.000 de militari.
- 15 februarie 1989: încheierea retragerii trupelor sovietice din Afganistan după zece ani de război.
- 16 mai 1989: summit la Beijing cu liderul chinez Deng Xiaoping, care pecetluiește normalizarea relațiilor ruso-chineze după 30 de ani.
- 12/15 iunie 1989: este primit triumfător la Bonn (RFG), unde declară că Zidul va cădea când “vor dispărea condițiile care i-au dat naștere”.
- 7 octombrie 1989: în Berlinul de Est îi spune liderului est-german Erich Honecker că “cine întârzie este pedepsit de viață”. Pe 9 noiembrie cade Zidul Berlinului.
- 1 decembrie 1989: întâlnire istorică cu Papa Ioan Paul al II-lea.
- 11 martie 1990: Lituania își declară independența față de URSS. Pe 13 ianuarie 1991, tancurile sovietice au intrat în Vilnius (14 morți și 700 de răniți).
- 15 martie 1990: este ales președinte al URSS pentru cinci ani, post nou creat.
- 16 iulie 1990: convine împreună cu Helmut Kohl, cancelarul RFG, asupra unei Germanii unificate, suverane și libere să se alăture NATO.
- 15 octombrie 1990: primește Premiul Nobel pentru Pace.
- 12 iunie 1991: Boris Elțin este ales președinte al Federației Ruse prin vot universal.
- 31 iulie 1991: semnarea la Moscova a tratatului START, primul acord privind reducerea arsenalelor nucleare strategice americano-sovietice.
- 19/21 august 1991: puci eșuat la Moscova organizat de comuniștii conservatori împotriva lui Gorbaciov, care se afla în Crimeea și care duce la suspendarea Partidului Comunist și precipită destrămarea URSS-ului.
- 8 decembrie 1991: La Minsk (Belarus), președinții Rusiei, Ucrainei și Belarusului constată că Uniunea Sovietică “nu mai există”.
- 25 decembrie 1991: anunță că pune capăt mandatului de președinte al URSS.
Transplant: Inima unei tinere de 18 ani va bate pentru o fată de 16 ani cu insuficiență cardiacă
Dr. Horațiu Suciu, șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș a anunțat ieri un al patrulea transplant cardiac din acest an. Donatorul este o fată de 18 ani, victimă a unui accident grav în Timișoara. O echipă de chirurgi de la Târgu Mureș a prelevat cordul la Spitalul Județean din Timișoara, care a fost transferat spre Târgu Mureș cu un elicopter SMURD. Pacienta care primește inima este tot o fată, dar de 16 ani, cu o insuficiență cardiacă gravă, boală care a evoluat rapid pe fondul unor complicații și care aștepta să facă transplantul cardiac de 6 luni.
“Ca de obicei, când este vorba despre un transplant, ne exprimăm condoleanțele față de pierderile familiei îndurerate, dar este foarte important pe de altă parte ca în aceste situații tragice niște vieți pot fi salvate. Subliniez pe de o parte gestul nobil al familiei și pe de alta importanța de a fi solidari și să putem salva vieți prin donare, ori de câte ori se poate. Întotdeauna când există o astfel de situație, încercăm să găsim cel mai bun receptor posibil ținând cont și de acest aspect al vârstei, al greutății. Bineînțeles, în primul rând compatibilitățile de grup sangvin, există anumite repere pe baza cărora facem această alegere și evident sperăm ca toate aceste lucruri să meargă bine”, a explicat Dr. Horațiu Suciu.
Pacienta de 16 ani cu insuficiență cardiacă era pe lista de așteptare de 6 luni.
Activitatea de transplant cardiac este în ușoară creștere față de anul trecut, spune Horațiu Suciu, însă nu este suficient pentru nevoia care există, atrage atenția acesta. 35 de pacienți sunt trecuți în acest moment pe lista oficială a Agenției Naționale de Transplant, în așteptare pentru o operație de transplant cardiac.
„Din păcate acest transplant este doar al patrulea la Târgu Mureș, noi ne-am dori să fie mai multe, dar știm cu toții conjunctura actuală, cu pandemie, cu alte lucruri, este o creștere totuși față de anul trecut dar din punctul meu de vedere insuficientă, ceea ce vă asigur este că tot personalul implicat în activitatea de transplant și nu doar transplant cardiac se dedică 100% pentru a dovedi că se face medicină de performanță și în România”, a explicat acesta.
CEDO condamnă România într-un caz legat de decesul unui bărbat confundat de poliție cu un fugar
n Sorin Pârvu a fost împușcat mortal în cap de polițiști, fără somație
Statul român trebuie să se asigure că acuzațiile de folosire excesivă a forței în timpul operațiunilor de poliție fac obiectul unei anchete efective, a dispus Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) într-o hotărâre publicată marți, în care a condamnat România pentru două încălcări ale articolului 2 (dreptul la viață/anchetă) al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În cazul “Pârvu contra României”, completul de șapte judecători a condamnat în unanimitate statul român la plata a 65.000 de euro ca daune morale către reclamantă și a 8.630 de euro drept cheltuieli de judecată.
Cazul se referea la o operațiune a poliției, considerată haotică de reclamanta Ana-Bianca Pârvu, în care soțul acesteia, confundat de polițiști cu un fugar internațional, a fost împușcat în cap și a decedat la spital la scurt timp după aceea.
Focurile de armă care l-au ucis pe Sorin Pârvu au fost trase la Brăila la 26 septembrie 2009, când polițiști, unii din localitate, alții veniți de la București, au înconjurat la un semafor mașina condusă de Pârvu, pe care îl confundaseră cu un fugar periculos căutat pentru omor și tâlhărie.
Potrivit guvernului, polițiștii le-au ordonat lui Sorin Pârvu și pasagerului său să iasă din mașină. Din depozițiile unor martori oculari depuse la dosar de reclamantă reiese că polițiștii au deschis focul fără avertisment.
Pârvu a încercat să fugă dând mașina înapoi spre unul din automobilele poliției. Unul dintre polițiști, D.G., care coordona operațiunea, a sărit atunci din vehicul, a deschis portiera din spate a mașinii lui Pârvu și l-a împușcat pe acesta în cap din spate. Polițiștii și-au dat seama imediat că “greșiseră ținta”.
Ancheta privind decesul lui Sorin Pârvu a durat 11 ani și a ajuns la concluzia că incidentul s-a petrecut din cauza unei combinații de legitimă apărare și de foc de armă accidental.
În decizia sa, Curtea de la Strasbourg exprimă îndoieli serioase cu privire la caracterul “absolut necesar” al reacției poliției în cursul incidentului. Judecătorii nu au fost convinși nici de argumentele potrivit cărora a fost vorba mai întâi de legitimă apărare, apoi de o combinație de legitimă apărare și de foc de armă accidental.
Curtea s-a declarat deosebit de îngrijorată de pregătirea și controlul operațiunii care au făcut posibilă o eroare semnificativă în identificarea suspectului, precum și de faptul că polițiștii implicați nu erau clar identificabil ca aparținând forțelor de poliție. În plus, ancheta, care a durat mai mult de 11 ani, a fost ineficace întrucât jurisdicțiile naționale au stabilit ele însele în patru hotărâri de justiție existența a diverse erori.
În fine, CEDO subliniază că unele cazuri similare împotriva României au fost deja transmise pentru executare Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, și consideră că se impun măsuri generale în temeiul articolului 46 (forța obligatorie și executarea) pentru a se asigura că acuzațiile de folosire excesivă a forței de către poliție fac obiectul unei anchete efective.
Marius Budăi: Pensiile militare nu sunt pensii speciale
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat că pensiile militare nu sunt pensii speciale și a precizat, referindu-se la pensiile magistraților, că nu crede că cineva trebuie să aibă o pensie care să depășească salariul președintelui României sau salariul în plată.
Marius Budăi a fost întrebat, miercuri, într-o conferință de presă, când vor fi eliminate pensiile speciale și care este viziunea sa pe acest subiect.
“Suntem pe ultima sută de metri cu discuțiile cu Banca Mondială și cu ministerele de resort. Tot în prima parte a lunii septembrie o să mai avem, conform memorandumului aprobat în Guvern, cu tot ce înseamnă miniștrii care fac parte și care au în coordonare indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unei legi speciale și când vor lua soluția, așa cum v-am obișnuit până acum, cu siguranță vom…. “, a afirmat Marius Budăi. Întrebat dacă pensiile militarilor intră în această categorie de pensii speciale, ministrul Muncii a răspuns: “Din punctul meu de vedere și din ceea ce am văzut în practica internațională și mai ales în studiind legislațiile din statele membre NATO, pensiile militare nu sunt pensii speciale”.
El a mai fost întrebat dacă magistrații ar trebui să aibă pensii speciale. “A fost o discuție și este o discuție intensă și uzitată foarte mult din punct de vedere politic. Această decizie a fost luată demult tare. Nu cred că cineva trebuie să aibă o pensie care să depășească salariul președintelui, așa cum a spus și Marcel Ciolacu, și mai ales o pensie care să depășească salariul în plată. Și atunci aceste discuții sunt pe masa coaliției, sunt în acel comitet la care făceam referire anterior, memorandumul aprobat în Guvern și venim cu soluții”, a mai transmis ministrul Muncii.
Fostul primar al Iașului, încarcerat la Vaslui
Fostul primar al Iașului, Gheorghe Nichita, condamnat pentru instigare la abuz în serviciu, a fost încarcerat, marți seară, la Penitenciarul Vaslui. “Marți, 30 august 2022, polițiștii Serviciului Investigații Criminale, din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis pe numele unui bărbat, în vârstă de 65 de ani, domiciliat în municipiul Vaslui. Pe numele acestuia, Tribunalul Iași a emis astăzi, 30 august 2022, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, pe o perioadă de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Persoana a fost depistată, de polițiști, în municipiul Vaslui, fiind preluată de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale și condusă la Penitenciarul Vaslui, în vederea executării pedepsei dispuse de către instanța judecătorească”, precizează un comunicat de presă transmis de Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui.
Nichita a mai executat la penitenciarul Vaslui o pedeapsă privativă de libertate și între timp și-ar fi schimbat domiciliul pe raza municipiului Vaslui.
Femeie cercetată penal după ce a înlesnit practicarea vrăjitoriei prin folosirea de mercur
Polițiștii giurgiuveni au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune și nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive după ce o femeie din localitatea Roata de Jos, județul Giurgiu, a înlesnit practicarea vrăjitoriei prin folosirea de mercur.
“La data de 31 august 2022 polițiștii din cadrul IPJ Giurgiu - Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase au pus în aplicare un mandat de percheziție domiciliară, la locuința unei femei, de 56 ani, din localitatea Roata de Jos, județul Giurgiu. Din primele cercetări a reieșit faptul că femeia în cauză ar fi înșelat mai multe persoane, prin folosirea unei substanțe, respectiv mercur, înlesnind practicarea vrăjitoriei și totodată, ar fi perceput sume de bani pentru dezlegarea de farmece și vindecarea de boli”, se arată într-un comunicat de presă, emis miercuri, de IPJ Giurgiu. În urma activităților desfășurate, de la domiciliul acesteia au fost ridicate 14 termometre cu mercur, în vederea continuării cercetărilor.
Sălaj: Două persoane, decedate în urma unui accident de circulație
Un bărbat și o femeie au decedat, miercuri, după ce mașina în care se aflau a intrat într-un cap de pod, între localitățile Poarta Sălajului și Românași.
“Pompierii de la Punctul de Lucru Sânmihaiu Almașului au fost solicitați să intervină la un eveniment care a avut loc între localitățile Poarta Sălajului și Românași. A fost implicat un autoturism, care a intrat într-un cap de pod, iar două persoane au rămas încarcerate. În sprijin au intervenit un echipaj de la Detașamentul Zalău și elicopterul SMURD din cadrul Punctului de Operare Aeromedical Jibou”, precizează, miercuri, într-o informare de presă, Lucian Jacodi, purtător de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Sălaj. Potrivit acestuia, cele două persoane, un bărbat și o femeie, au fost extrase inconștiente, în stop cardiorespirator, echipajele medicale încercând readucerea lor la viață prin manevre de resuscitare. “Din nefericire, cele două victime nu au răspuns manevrelor de resuscitare și au fost declarate decedate”, adaugă sursa citată.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
