MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Sondaj: Putin, cel mai cunoscut lider străin, dar și cel mai detestat de români
Regele Charles este lider în topul încrederii, urmat de Maia Sandu, Macron și Biden
Președintele Rusiei Vladimir Putin, fostul președinte american Donald Trump, Regele Charles și președintele SUA Joe Biden sunt pe primele locuri ca notorietate în rândul românilor, penultimul loc în top fiind ocupat de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, iar ultimul de Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.
99.5% dintre români declară că au auzit de Vladimir Putin. Președintele Rusiei este urmat de Donald Trump, fostul președinte al SUA, cu 96.4% notorietate, Regele Charles al Marii Britanii, cu 93.3% și Joe Biden, actualul președinte al SUA, cu 92.1%. Clasamentul este continuat de Emmanuel Macron, președintele Franței, cu 89.1% notorietate, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, cu 79.3%, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, cu 71.7% și Olaf Scholz, cancelarul Germaniei cu 65.9%.
Încredere lideri internaționali
Regele Charles al Marii Britanii conduce în clasamentul încrederii cu 56.2% încredere multă și foarte multă. Monarhul britanic este urmat de Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, cu 34% încredere multă și foarte multă și Emmanuel Macron, președintele Franței, cu 32%. Clasamentul este continuat de Joe Biden, președintele SUA, cu un capital de încredere de 27.6%, Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, cu 26.8% și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, cu 25.9%. În Donald Trump, fostul președinte al SUA, au încredere multă și foarte multă 21.5% dintre cei intervievați, iar în Vladimir Putin, președintele Rusiei, 11.4%.
Au încredere multă și foarte multă în Joe Biden în special: persoanele cu vârsta peste 45 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din mediul urban și cei care nu au cont pe rețelele sociale.
Bărbații, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe și cei cu un venit mai ridicat tind să aibă cea mai multă încredere în Emmanuel Macron, președintele Franței. Au încredere în Maia Sandu mai ales: bărbații, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat.
Bărbații, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, cei cu un venit mai ridicat au încredere în Olaf Scholz într-o proporție mai mare decât restul populației.
Regele Charles al Marii Britanii se bucură de o încredere ridicată mai ales din partea următoarelor categorii de populație: bărbații, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, persoanele cu educație superioară, cei inactivi pasivi, gulerele albe, locuitorii din mediul urban, cei cu un venit mai ridicat. Au încredere multă și foarte multă în Donald Trump mai ales: bărbații, tinerii sub 30 de ani și gulerele albastre. Persoanele cu educație superioară, gulerele albe, cei cu un venit mai ridicat și angajații la stat tind să aibă cea mai multă încredere în Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
În cazul lui Vladimir Putin, distribuția răspunsurilor (ponderea redusă a celor care au încredere multă și foarte multă) nu permite o segmentare în funcție de principalele criterii socio-demografice.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenției de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 22 - 29 februarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.
Iohannis vrea să conducă cea mai puternică alianță militară din istorie
Cum se alege secretarul general al NATO
Președintele Klaus Iohannis și-a lansat oficial candidatura la funcția de secretar general al NATO pe fondul temerilor statelor est-europene că vor fi lăsate pe dinafară la împărțirea funcțiilor de top la nivelul Alianței Nord Atlantice, precum și la vârful Uniunii Europene.
În acest moment, candidatura premierului olandez Mark Rutte la funcția de secretar general al NATO este susținută, potrivit Reuters, de 20 dintre cele 31 de state membre, dintre care nu lipsesc marile puteri SUA, Marea Britanie, Franța și Germania.
Cu toate acestea, în rândul multor membri mai noi ai alianței, în special al celor care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina, propunerea a fost întâmpinată cu mult mai puțin entuziasm, comentează POLITICO într-o analiză publicată recent.
„Ce credibilitate morală are tipul ăsta?”, a declarat fostul președinte estonian Toomas Hendrik Ilves, arătând că Olanda nu și-a respectat angajamentul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare în timpul celor 13 ani în care Rutte a fost prim-ministru.
Premierul estonian Kaja Kallas nu și-a depus candidatura, dar și-a exprimat interesul anul trecut. „Dacă ne gândim la un echilibru geografic, va fi al patrulea secretar general (al NATO) din Olanda”, a declarat Kallas pentru podcastul Power Play al POLITICO. „Și apoi se pune problema (dacă) există țări de rangul întâi și țări de rangul doi în NATO. Suntem egali sau nu suntem egali? Deci aceste întrebări rămân în continuare”, a adăugat ea.
De altfel, Klaus Iohannis a declarat în discursul de anunț al candidaturii că este de părere că „NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO”. Țările est-europene au ocupat puține dintre posturile de conducere ale UE și NATO de când majoritatea lor au aderat la cele două instituții în 2004, la aproximativ 15 ani după căderea Cortinei de Fier. În România, numele lui Klaus Iohannis a fost invocat și pentru o funcție la nivel înalt european.
Secretarul general al NATO este o personalitate politică (civil) de rang înalt dintr-o țară membră NATO, numită de statele membre pentru un mandat de patru ani. Selecția se realizează prin consultări diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru post. Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat. Poziția a fost deținută în mod tradițional de o personalitate politică europeană de rang înalt.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus categoric să rămână în continuare în fruntea Alianței după luna octombrie a acestui an, când îi expiră mandatul, în condițiile în care mandatul i-a fost prelungit deja din cauza izbucnirii războiului din Ucraina.
Numele lui Klaus Iohannis a mai fost vehiculat pentru a-i urma la șefia NATO lui Jens Stoltenberg, în trecut. Înainte ca mandatul actualului secretar general al NATO să fie prelungit, președintele era pe lista posibililor succesori. De altfel, în 2022, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea de a fi succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO. „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”, spunea șeful statului la vremea respectivă.
Tudorel Toader a pierdut primul tur al alegerilor pentru funcția de rector al UAIC Iași
Rectorul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Tudorel Toader a pierdut primul tur al al alegerilor pentru un nou mandat în fruntea universității, el fiind învins de profesorul Liviu Maha la o diferență de peste 30 de voturi.
Cei doi se înfrunta peste o săptămână într-un al doilea tur de scrutin pentru funcția de rector. Profesorul Liviu Maha de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a obținut 222 de voturi, în timp ce Tudorel Toader a înregistrat 191 voturi. Pe locul trei s-a clasat Mihaela Onofrei - 128 voturi, iar pe poziția a patra Gabriel Mursa 121 voturi. Alți doi candidați au obținut fiecare câteva zeci de voturi. Rezultatul înregistrat în primul tur de scrutin îl dezavantajează pe Tudorel Toader, afirmă surse din cadrul universității. ”Toader nu mai are de unde aduna voturi în turul doi, are șanse reduse să câștige competiția”, au precizat aceleași surse. Fostul ministru al Justiției din timpul lui Liviu Dragnea era considerat favorit pentru a câștiga un nou mandat de rector. El are deja două mandate în fruntea Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Medic: În fiecare an universitățile scot 1.500 de rezidenți, din care poate 100 ajung să se angajeze în spitalele publice din România
Chirurgul plastician Mihaela Zaharia de la Spitalul Universitar din București atrage atenția asupra faptului că, în fiecare an, mai puțin de unu din zece tineri care termină rezidențiatul în medicină se angajează în spitalele publice din țară. Situația este cauzată, potrivit medicului, de faptul că statul român, care finanțează pregătirea acestor medici, nu scoate posturi la concurs. ”Am dori ca și guvernanții să vadă că sănătatea este un sector important al economiei acestei țări. Noi producem sănătate, nu producem bani sau utilaje, dar suntem importanți. Nu am plecat din țară, am rămas în spitalele de stat. Nu ne dăm demisia, îi încurajăm și pe medicii tineri să rămână, dar să știți că nu au nicio șansă. Ei nu scot posturi la concurs pentru medicii care termină rezidențiatele”, a afirmat medicul Mihaela Zaharia, la Medika Tv, marți seară.
Potrivit acesteia, ”în fiecare an există un număr de 1.500 de rezidenți care își încheie stagiul de pregătire, un stagiu plătit de statul român pentru a deveni medici specialiști, iar din aceștia, poate în jur de 100 ajung să se angajeze în spitalele publice din România”. ”Restul își caută să lucreze în afară, ceea ce înseamnă că noi, statul român, finanțăm un om pregătit care va pleca și va ajunge să lucreze în altă țară”, a susținut Zaharia.
Meteorologii anunță ploi, în majoritatea regiunilor țării, până vineri dimineață
Meteorologii anunță ploi, în unele locuri însenate cantitativ, până vineri dimineață, dar și ninsori în zona monană, la altitudini mai mari de 1.200 de metri. Potrivit ANM, de mierucri, de la ora 10.00, până vineri la aceeași oră, vor fi precipitații în toate regiunile și se vor acumula cantități de apă în general de 10...15 l/mp. ”În zona Carpaților Meridionali, în Transilvania și Muntenia, local precipitațiile vor fi moderate și se vor acumula 25...30 l/mp și izolat peste 40 l/mp”, a transmis ANM. Sursa citată a precizat că, în zona montană, în special la altitudini de peste 1.200 m, vor predomina ninsorile și se va depune strat de zăpadă, local consistent. În jumătatea de nord a Moldovei și estul Transilvaniei vor fi precipitații mixte.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
