MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Sondaj: Peste 70% dintre români cred că în țară lucrurile se îndreaptă în direcția greșită
36,9% spun că viața lor e mai bună decât acum 5 ani, pentru 60,4%, e mai grea
Peste 70% dintre români cred că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită, iar un procent similar consideră că lucrurile în lume se îndreaptă într-o direcție greșită, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Peste o treime dintre români spun că viața lor este mai bună decât în urmă cu cinci ani, în timp ce mai mult de 60% spun că viața lor este mai grea decât în urmă cu cinci ani. Procentul celor care cred că peste cinci ani viața lor va fi mai bună este similar cu al celor care consideră că peste cinci ani viața lor va fi mai grea.
Direcția țării
25.5% dintre români cred că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună (față de 20.8% în 2022), în timp ce 70.1% sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării (față de 74.5% în 2022). 4.3% reprezintă ponderea non-răspunsurilor (față de 4.7% în 2022). Cred în proporții mai mari decât media că țara merge într-o direcție bună votanții Alianței PSD-PNL, tinerii de 18-29 de ani, persoanele cu venituri mari și foarte mari și angajații la stat.
24% dintre participanții la sondaj cred că lumea se îndreaptă într-o direcție bună (față de 24.2% în 2022), în timp ce 70.6% sunt de părerea contrarie (68.9% în 2022). 5.4% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 6.9% în 2022).
Cred în proporții mai mari decât media că lumea merge într-o direcție bună votanții AUR, tinerii de 18-29 de ani, persoanele cu venituri foarte mari.
Evoluție calitatea vieții – comparație trecut
Întrebați cum își văd viața din prezent în comparație cu acum 5 ani, 36.9% dintre respondenți apreciază că este ”mai bună” (față de 29.3% în 2022), în timp ce 60.4% spun că este ”mai grea” (față de 68.9% în 2022). Nu știu sau nu răspund 2.6% din cei intervievați (față de 1.8% în 2022).
Cred în proporții mai mari decât media că viața este mai bună în prezent decât în urmă cu 5 ani, votanții Alianței PSD-PNL, persoanele cu vârsta de 18-44 de ani, persoanele cu educație superioară, cele cu venituri mari și foarte mari.
44.4% dintre români consideră că peste 5 ani viața lor va fi mai bună decât în prezent (față de 43.2% în 2022), în timp ce 46.2% cred că va fi mai grea (față de 46.6% în 2022), iar 9.4% nu știu sau nu răspund (față de 10.2% în 2022).
Cred în proporții mai mari decât media că viața va fi mai bună peste 5 ani decât în prezent votanții AUR, tinerii de 18-29 de ani, persoanele cu educație superioară, gulere albe, și cele cu venituri mari și foarte mari.
”Comparativ cu sondajul INSCOP din 2022, ponderea românilor care cred că țara se îndreaptă într-o direcție bună a crescut ușor, în timp ce părerile cu privire la direcția înspre care se îndreaptă lumea sunt constante. De asemenea, și evaluarea calității vieții din prezent comparativ cu situația din urmă cu 5 ani relevă o creștere a percepțiilor favorabile, comparativ cu măsurătoarea din 2022. Pe de altă parte, strict raportat la datele pe 2024, ponderea celor care cred că viața este mai grea acum decât în urmă cu 5 ani este semnificativ mai mare decât a celor care cred că viața este mai bună. În ceea ce privește așteptările față de viitor, nu se observă diferențe semnificative față de măsurătoarea INSCOP din 2022, ponderile celor care că peste 5 ani viața va fi mai bună decât în prezent fiind relativ egală cu ponderea celor care cred că viața peste 5 ani va fi mai grea”, afirmă Remus Stefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenției de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 22 - 29 februarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eșantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.
Ministrul austriac de interne evită să se pronunțe asupra intrării României în Schengen
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a evitat luni să indice un orizont de timp în care Viena și-ar ridica veto-ul în privința aderării României și Bulgariei la Schengen și cu granițele terestre, după ce la sfârșitul acestei luni este așteptată ridicarea controalelor la frontierele maritime și în aeroporturi.
Prezent, luni, la o reuniune a miniștrilor de interne și de justiție din UE, Gerhard Karner a fost întrebat de jurnaliști dacă în viitorul apropiat se va schimba ceva în poziția Austriei în ceea ce privește intrarea deplină în Schengen a României și Bulgariei, inclusiv cu granițele terestre.
„Am avut un dialog foarte deschis și intens la începutul anului și am ajuns la un compromis care va intra în vigoare la sfârșitul acestei luni, mai exact la sfârșitul lunii martie, așa-numitul Schengen maritim și Schengen aerian”, a spus Gerhard Kerner, referindu-se la acordul la care s-a ajuns pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu granițele aeriene și maritime începând de la sfârșitul lunii martie.
În același timp, ministrul austriac de interne a sugerat că Viena nu se grăbește cu luarea unei decizii în ceea ce privește granițele terestre, preferând să vadă cum funcționează acest Schengen parțial și apoi „să se mai gândească”. „Cred că este foarte important să punem în primul rând în aplicare acest compromis, să facem acest pas și să ne gândim la următorul pas după aceea”, le-a spus Karner jurnaliștilior de la Bruxelles care ridicaseră problema nemulțumirilor pe care le au companiile austriece pentru că „blocada” de la granițele cu Bulgaria și România le îngreunează afacerile.
„Orice altceva este contraproductiv”, a replicat Gerhard Karner. „Cred că este greșit să speculăm cu privire la efectuarea următorului pas înainte de a fi făcut primul pas”, a punctat ministrul austriac de interne. „Ar trebui să ne uităm cum funcționează (compromisul - n.r.) și apoi sunt posibili următorii pași. A face al doilea sau chiar al treilea pas înainte de primul este complet greșit și contraproductiv și, uneori, duce la faptul că oamenii nu sunt mulțumiți de modul în care funcționează mecanismul”, a insistat Karner.
Premierul României, Marcel Ciolacu, a afirmat, luni seară, că, până la finalul acestui an, România va adera la Spațiul Schengen și terestru. „România peste o lună de zile va intra aerian și maritim (în Spațiul Schengen - n.r.). Normal că va trebui o atenție și mai mare, vor fi provocări mai mari, fiind la început. Eu vă garantez că până la sfârșitul anului acesta, România va intra în Schengen terestru”, a declarat Marcel Ciolacu la Antena 3.
La rândul său, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, declarase luni, înaintea Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Bruxelles, că România ar putea aduce mai multă stabilitate zonei Schengen, ar putea întări zona Schengen și nu este deloc corect să aibă doar o integrare parțială. El a precizat că în decembrie anul trecut s-a făcut un pas important odată cu decizia de a intra în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, dar el crede că acest progres ar trebui urmat de un alt pas chiar în acest an. „Vom lucra în acest sens cu colegii și prietenii noștri din Austria, din alte state membre. Suntem pregătiți să cooperăm în ceea ce privește protecția frontierelor, migrația ilegală, și de asemenea, cooperarea polițienească”, a spus Predoiu.
Tensiuni în Coaliție: negocierile PSD-PNL, blocate din cauza lui Dan Voiculescu
Dan Voiculescu agită apele în Coaliție. Discuțiile dintre PSD și PNL pentru lista pentru europarlamentare s-au blocat după ce partidul lui Voiculescu, Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), a revendicat trei locuri eligibile pe lista Coaliției în schimbul sprijinului mediatic pe care îl poate oferi trustul Intact, potrivit unor surse citate de HotNews.ro. Discuțiile nu-s de acum, ci au început de câteva săptămâni și s-au intensificat după ce PSD a declinat „oferta” lui Cristian Popescu Piedone de a candida la primăria Capitalei. În schimb, social-democrații au promis susținerea unor candidați PUSL pe lista pentru europarlamentare, au precizat sursele citate.
PUSL vrea să le impună pe locuri eligibile, pe lista Coaliției, pe Maria Grapini, Sabina Iosub și Lavinia Șandru la alegerile europarlamentare din 9 iunie. În virtutea sprijinului mediatic pe care trustul Intact îl oferă, social-democrații sunt dispuși să ofere un loc eligibil pentru Maria Grapini care, de altfel, a și apărut pe lista neoficială pentru europarlamentare a social-democraților.
Totodată, PSD încearcă să-i convingă pe liberali să susțină celelalte două nume pe locurile eligibile ale PNL. „Social-democrații au pus-o pe Maria Grapini pe un loc eligibil în dreptul PSD. Celelalte două nume încearcă să le paseze pe lista PNL”, susțin sursele HotNews.ro.
Conducerea PNL a discutat în spatele ușilor închise faptul că PSD și Dan Voiculescu vor să le cedeze două mandate eligibile din șapte câte ar reveni partidului. Tema a creat un scandal monstru în interiorul partidului, majoritatea liderilor PNL refuzând o astfel de înțelegere.
În acest context, ședința Coaliției de luni s-a amânat pentru joi iar liberalii nu vor mai anunța lista candidațiilor PNL la congresul PPE care se desfășoară în perioada 6 -7 martie la București.
PSD a susținut constant oamenii propuși de partidul lui Dan Voiculescu atât la alegerile europarlamentare cât și la parlamentare și locale.
În 2019 la alegerile europarlamentare partidul lui Dan Voiculescu a obținut 4 eurodeputați din cei zece propuși de social democrați. Astfel în 2019 Carmen Avram, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru și Cristian Terheș au devenit eurodeputați propuși de PUSL și susținuți de PSD.
În 2024, PUSL propune Coaliției condusă de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă trei nume pe care vrea să le impună pe locuri eligibile. Este vorba de jurnalista Antena 3, Sabina Iosub, eurodeputata Maria Grapini și Lavinia Șandru purtător de cuvânt PUSL.
Trei agenți de Poliție din Iași, trimiși în judecată pentru luare de mită
Trei agenți de Poliție din Iași - doi de la Postul de Poliție Lespezi și unu de la Postul de Poliție Cristești - au fost trimiși în judecată pentru luare de mită, fiind suspectați că au primit, în mai multe rânduri, de la șoferi prinși încălcând codul rutier, bani sau bunuri, precum alcool. Alături de cei trei polițiști, în dosar au fost inculpați și șase șoferi suspectați că au dat mită pentru a scăpa de sancțiuni.
Conform unui comunicat dat publicității de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, în dosarul instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași au fost documentate fapte de luare de mită are ar fi fost comise în cursul anului 2023.
În dosar, un agent de poliție de la postul Lespezi din județul Iași este inculpat pentru 12 acte materiale de luare de mită, un coleg al acestuia, care acționa împreună cu el, e suspectat de trei fapte de luare de mită. Al treilea polițist, agent în cadrul Postului de Poliție Cristești din județul Iași, este suspectat de opt fapte de luare de mită. Toți cei trei polițiști se află sub control judiciar. Procurorii ieșeni suspectează că cei trei agenți, care aveau atribuții în ceea ce privește controlul în trafic, au luat mită de la șoferi pe care îi opreau și cărora le imputau diverse abateri, de la transport de lemne fără documente, până la lipsa triunghiului reflectorizant, a extinctorului sau la probleme la caroserie. Sumele primite porneau de la 50 de lei și ajungeau la câteva sute de lei, iar într-un caz, unul dintre polițiști ar fi primit inclusiv o sticlă de vin.
Din anchetă reiese că, în unele situații, cei doi agenți de la Poliția Lespezi au acționat împreună, împărțind banii primiți de la șoferi.
Agentul din cadrul Postului de Poliție Lespezi suspectat de 12 fapte de luare de mită ”a adoptat o rezoluție infracțională unică, constând în aceea de a pretinde și primi sume de bani de la conducătorii auto pe care-i oprea în trafic pentru a nu-i sancționa contravențional, în timp ce se afla în exercitatrea atribuțiilor de serviciu”, susțin procurorii.
În 8 mai 2023, cu prilejul controlului traficului rutier pe sectorul de drum care face legătura între localitățile Lespezi și Buda, județul Iași, polițistul, împreună cu colegul său, l-a oprit pe un șofer cu autovehiculul înmatriculat în județul Neamț fiindcă nu a respectat semnificația indicatorului depășirea interzisă și, pentru a nu-l sancționa,a pretins o sumă de bani, primind 100 de lei, din care a dat 50 de lei colegului. În 16 mai 2023 în timpul unui control în trafic în zona localității Buda, comuna Lespezi, cei doi agenți au oprit o autoutilitară care era încărcată cu lemne.
”Pentru a nu i se efectua controlul asupra autoutilitarei, A. V.-T. (șoferul - n.r.) a mers la autoturismul de poliție și pe geam, în dreptul agentului P., a introdus mâna in autoturismul de poliție și a lăsat să cadă înăuntru suma de 100 lei. Cei doi agenți nu au mai procedat la efectuarea controlului, agentul P.G. a luat de jos suma de 100 lei pe care a introdus-o în buzunar, și mai tarziu a dat suma de 50 lei agentului A. L.”, informează procurorii.
În aceeași zi, cei doi agenți au oprit o autoutilitară cu număr de înmatriculare de Botoșani și au primit de la șofer 100 lei. În 26 mai 2023, unul dintre polițisti a oprit în trafic un șofer cu mașină de Suceava, ”de la care a pretins și primit suma de 100 lei, pentru a nu-l sancționa pentru lipsa documentelor legale asupra sa și nepurtarea centurii de siguranță”. În aceeași zi, polițistul a oprit în trafic alți șoferi, cu mașini care nu erau înmatriculate în județul Iași, și a primit de la aceștia bani pentru a nu-i sancționa pentru diverse abateri. De la un șofer care transporta material lemnos a cărui lungime depășea caroseria autoutilitarei, polițistul a primit 50 de lei, spun procurorii. De la altul, a primit suma de 100 de lei pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu și a constata depășirea cantității de lemne prevăzute în aviz.
”În data de 07.06.2023, cu prilejul controlului traficului rutier pe raza localității Lespezi, a oprit auto marca Iveco condus de P. A. C. de la care a pretins suma de 300 lei pentru a nu-l sancționa că nu deținea triunghi reflectorizant, trusa medicală si stingător, fără a primi însă vreo sumă de bani. În data de 10.06.2023, cu prilejul controlului traficului rutier pe raza localității Lespezi inculpatul A. L. a oprit autoutilitara încărcată cu masă lemnoasă, condusă de suspectul B. C.-V., căruia i-a imputat nereguli la caroserie și de la care a pretins o sumă de bani, primind o sticlă de vin si 100 de lei. În data de 10.06.2023, cu prilejul controlului traficului rutier, la intrare în localitatea Conțești, inculpatul A. L. a oprit autoturismul marca Mercedes Sprinter condus de suspectul P. M. care transporta scânduri pentru care nu deținea acte, de la care a pretins o sumă de bani și a primit 150 de lei pentru a nu lua măsurile legale; În data de 09.06.2023, cu prilejul controlului traficului rutier pe raza localității Lespezi, inculpatul A. L. a oprit autocamionul condus de suspectul O. C. căruia i-a reproșat abateri referitoare la transportul efectuat și a pretins o sumă de bani, primind 100 de lei”, se arată în documentele procurorilor.
Conform anchetatorilor, în mod similar proceda și agentul de poliție din cadrul Postului de Poliție Cristești. Faptele acestuia s-ar fi produs începând cu luna mai anul trecut. La fel ca polițiștii de la Lespezi, agentul oprea în trafic fie autoutilitare, fie autoturisme conduse de șoferi din alte județe care încălcau Codul Rutier și cerea diverse sume de bani.
Spre exemplu, în 22 mai 2023, la ieșire din localitatea Cristești, a oprit un autoturism care circula cu viteză, primind de la șofer 50 de euro și 100 de lei; în 12 iunie 2023 polițistul e suspectat că a primit bani de la doi șoferi efectuaseră o depășire interzisă, iar trei zile mai târziu a primit 100 lei pentru a nu sanctiona un șofer din județul Neamț pentru neconformitatea remorcii. Tot o sută de lei i-a dat polițistului și un șofer care nu avea prelată și aviz de insoțire a mărfii. Alături de cei trei polițiști, în dosar au fost trimiși în judecată și șase șoferi, inculpați pentru dare de mită.
