MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Document BOR: Preoților li se interzice să facă „politică partinică”
Clericul sau monahul care e membru de partid sau exprimă susținerea față de un candidat încalcă legământul depus la hirotonie, se arată în decizia Bisericii
Conducerea Bisericii Ortodoxe Române a aprobat un „Îndreptar” care face referire la atitudinea personalului clerical vizavi de campaniile electorale și de alegerile din acest an, documentul prevăzând că „preotul are obligația de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declarațiile publice, cât și în activitatea practică”, opțiunea sa politică putând fi exprimată secret, prin vot. Îndreptarul aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române „în perspectiva alegerilor europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale din anul 2024” a fost aprobat „din dorința de a face cât mai clară atitudinea Bisericii Ortodoxe Române față de viața politică și campaniile electorale”.
Prin documentul publicat pe basilica.ro, conducerea BOR decide: „în vederea respectării opțiunilor politice ale credincioșilor săi, preotul are obligația de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declarațiile publice, cât și în activitatea practică, față de problemele cu caracter politic. Opțiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret”.
Sfântul Sinod menține, pentru anul 2024, o hotărâre pe care a aprobat-o în martie 2008, prin care, în conformitate cu Sfintele Canoane se stipulează că printre îndeletnicirile incompatibile cu slujirea și demnitatea clericală se numără și aceea de „a primi asupra sa dregătorii sau îndeletniciri lumești”.
În acest sens, arhiereului, preotului, diaconului, monahului și monahei din Biserica Ortodoxă Română, le este interzis: să facă politică partinică; să fie membru(ă) al unui partid politic sau al unei organizații care poate fi asimilată unui partid politic; să candideze la alegerile parlamentare sau locale; să participe la campanii electorale în calitate de susținător (oare); să ocupe funcții de demnitar/înalt funcționar public la nivel central sau local, în Statul român sau în alte state.
„Clericul sau monahul, care se implică în politica vreunui partid în calitate de membru sau de candidat, dar și prin susținerea unui candidat, încalcă legământul depus la hirotonie și va trebui să aleagă între cariera politică și misiunea clericală/viața monahală. Abaterile de acest fel vor fi judecate în Consistoriile eparhiale”, se arată în Îndreptar.
Preoții și diaconii pot să candideze, cu dispensă, însă doar ca independenți și doar pentru calitatea de consilier local și consilier județean în România, în următoarele condiții: dacă nu există candidați laici ortodocși, „bine pregătiți, capabili să reprezinte eficient comunitățile din care provin și în a căror componență intră credincioși ortodocși”, dacă se constată încălcarea neutralității politice sau susținerea publică pe plan local a unui partid politic de către deservenții altor culte sau organizații religioase sau dacă unele partide politice sau oameni politici promovează idei „care au atacat în mod constant instituția Bisericii și valorile morale creștine ale societății”.
„Preoții și diaconii nu pot candida la alegerile locale fără aprobarea scrisă a Chiriarhilor lor. Aceasta va fi acordată în urma analizei solicitărilor, într-o ședință a Permanenței Consiliului Eparhial și numai acelor clerici considerați capabili să promoveze interesele comunității în consiliile locale și în consiliile județene. Dacă, însă, se dovedește că preotul sau diaconul nu corespunde cerințelor mandatului încredințat, de a lucra și a apăra interesele comunității locale, atunci i se va retrage aprobarea. Preoții și diaconii, care au obținut aprobarea bisericească de a candida pentru a deveni membri în consiliul local sau consiliul județean, vor fi suspendați de la slujire pe întreaga perioadă a campaniei electorale (pentru evitarea oricăror suspiciuni referitoare la folosirea de mijloace pastorale în campania electorală), vor adopta în timpul campaniei electorale un comportament adecvat slujirii și demnității preoțești, vor respecta legislația în vigoare privind campaniile electorale și alegerea autorităților administrației publice locale și nu vor folosi în scopuri electorale lăcașurile de cult”, se mai arată în Îndreptar.
În același document Sfântul Sinod reamintește apelul său către liderii partidelor politice din România „de a nu permite recrutarea de membri din rândurile clerului și nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spațiilor, slujbelor și însemnelor bisericești” și reiterează faptul că Biserica Ortodoxă Română nu recomandă susținerea vreunui partid politic sau vreunei ideologii politice, ci îndeamnă pe toți cetățenii să facă alegeri după criterii care vizează realizarea binelui țării și promovarea valorilor creștine în societate.
Importurile de armament ale României au explodat în ultimii ani
Exporturile SUA și ale Franței au crescut, în timp ce ale Rusiei sunt în cădere liberă
Statele europene au importat o cantitate aproape dublă de arme în perioada 2019-2023 comparativ cu perioada 2014-2018, iar Ucraina a devenit cel mai mare importator european de arme după invazia Rusiei în 2022, a anunțat luni SIPRI, un important think-tank pentru conflicte.
Importurile europene au crescut cu 94% între 2019 și 2023 comparativ cu perioada 2014-2018, a precizat Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) într-un comunicat. Ucraina a fost al patrulea cel mai mare importator din lume între 2019 și 2023, după ce cel puțin 30 de state au furnizat ajutor militar Ucrainei din februarie 2022.
Potrivit unei hărți interactive, și România a majorat puternic importurile de arme în perioada 2019-2023 (o creștere cu 180 la sută), ceea ce reprezentă o cotă de 0,6 la sută din importurile globale de arme majore. Statele Unite și-au crescut exporturile de arme cu 17% în perioada 2019-2023, comparativ cu perioada 2014-2018, în timp ce exporturile de arme ale Rusiei s-au înjumătățit. "SUA și-a sporit rolul global de furnizor de arme - un aspect important al politicii sale externe - exportând mai multe arme către mai multe țări decât a făcut-o vreodată în trecut", a precizat SIPRI în comunicat.
Exporturile de arme ale Rusiei au scăzut cu 53% între 2019 și 2023, comparativ cu 2014 și 2018. Declinul s-a intensificat în această perioadă și a fost cu 52% mai mic în 2023 decât în 2022. "Volumul scăzut al livrărilor în așteptare de arme majore din Rusia sugerează că exporturile de arme rusești vor rămâne probabil mult sub nivelul atins în perioada 2014-18, cel puțin pe termen scurt", a declarat SIPRI.
Volumul global al transferurilor internaționale de arme majore, care includ avioane, nave de război majore, artilerie, rachete sol-aer și tancuri, a scăzut ușor cu 3,3% între 2014-2018 și 2019-2023. Scăderea exporturilor Rusiei a făcut ca Franța să devină al doilea mare exportator de arme din lume, după SUA, pentru prima dată de la începutul înregistrărilor, în 1950.
Sondaj: Peste 80% dintre români consideră că reducerea mandatului președintelui la 4 ani este o idee bună
Peste 80% dintre români consideră că reducerea mandatului președintelui la 4 ani este o idee bună, indică datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Procentul celor care cred că președintele și premierul ar trebui să facă parte din aceeași tabără politică este aproximativ egal cu al celor care cred contrariul.
Întrebați ce părere au despre reducerea mandatului președintelui la 4 ani, la fel ca și mandatul parlamentarilor și al primarilor, 82% dintre respondenți spun că este o idee bună, 15.3% că este o idee proastă, iar 2.7% nu știu sau nu răspund.
48.5% dintre români sunt de părere că este mai bine ca președintele și prim-ministrul să facă parte din aceeași tabără politică pentru a nu mai exista certuri și instabilitate. 49.4% cred că este mai bine ca președintele și prim-ministrul să fie din tabere politice diferite pentru a se controla unul pe altul, chiar și cu riscul de a avea certuri și instabilitate. 2.1% dintre participanții la sondaj nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Sunt de părere că este mai bine ca președintele și prim-ministrul să facă parte din aceeași tabără politică mai ales: votanții PSD-PNL și ai ADU, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară sau liceală, cei inactivi potențial activi sau gulerele gri, persoanele cu un venit mai redus, locuitorii din urbanul mic sau din rural. Consideră că este mai bine ca președintele și prim-ministrul să fie din tabere politice diferite pentru a se controla unul pe altul mai ales: persoanele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din urbanul mare și București.
„Românii își doresc o sincronizare a mandatelor președintelui, parlamentului și primarilor, probabil pentru simplicarea proceselor electorale. Instabilitatea și crizele politice generate după modificarea Constituției din 2003 care a stabilit un mandat al președintelui de 5 ani determinând coabitari dificile între președinți de o anumită orientare politică și majorități parlamentare de altă culoare politică sunt percepute drept probleme doar de o parte a populației. Astfel, jumătate dinte români sunt de părere că este mai bine ca președintele și prim- ministrul să facă parte din aceeași tabără politică pentru a nu mai exista certuri și instabilitate, în timp ce cealaltă jumătate din populație este de părere că este mai bine ca președintele și prim-ministrul să fie din tabere politice diferite pentru a se controla unul pe altul, chiar și cu riscul de a avea certuri și instabilitate”, afirmă Remus Ștefureac, director general INSCOP.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenției de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 22 - 29 februarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.
Caraș-Severin: Tânăr de 25 de ani, mort, după ce un mal de pământ s-a prăbușit peste el
Un tânăr de aproximativ 25 de ani a murit, după ce un mal de pământ s-a prăbușit peste el. Acesta lucra pe un șantier din municipiul Reșița, la reabilitarea unei clădiri. ”Astăzi, în jurul orei 10:30, pompierii militari au fost solicitați să intervină în municipiul Reșița, zona Mociur, pe un șantier unde se efectuau lucrări de reabilitare, pentru a salva o persoană care efectua lucrări pe șantier și a fost surprinsă de un mal de pământ. La fața locului, s-au deplasat de urgență pompierii militari din cadrul Detașamentului Reșița, cu două autospeciale de stingere, dintre care una cu modul de descarcerare. De asemenea, ca resurse medicale, au fost alocate un echipaj SMURD și două ale Serviciului de Ambulanță Județean Caraș-Severin”, a transmis luni ISU Caraș-Severin. Până la sosirea echipajelor, bărbatul a fost extras. Echipajele medicale au constatat că tânărul, în vârstă de aproximativ 25 de ani, se afla în stop cardio-respirator și au început de îndată manevrele de resuscitare. ”În ciuda eforturilor depuse, bărbatul nu a răspuns manevrelor, astfel medicul prezent la fața locului a declarat decesul”, a mai precizat ISU Caraș-Severin.
Cioloș a depus un denunț la Parchetul General împotriva lui Ciolacu, în cazul Roșia Montană
Dacian Cioloș, europarlamentar al Partidului REPER, a depus luni dimineață un denunț la Parchetul General împotriva lui Marcel Ciolacu, în cazul Roșia Montană.
Dacian Cioloș afirmă că a depus denunțul pentru ”răul pe care l-a făcut cu bună știință sau din prostie în cazul Roșia Montană”. ”Nu pot să accept ca cetățean, ca român, ca europarlamentar REPER, ca un demnitar al statului român, prin declarații și acțiuni pe care le face să afecteze interesele românilor și a statului român”, afirmă Cioloș. El precizează că de luni de zile ese demonizat de mașinăria de comunicare și de propagandă a PSD și a lui Marcel Ciolacu plătită din bani publici, pentru că a avut curajul să depună dosarul de înregistrare a Roșiei Montane în Patrimoniul mondial UNESCO. ”În cele din urmă, s-a dovedit că exact acest lucru a fost în avantajul României și a ajutat ca România să câștige acest proces pe care l-a intentat la Tribunalul de Arbitraj Roșia Montană Gold Corporation și Gabriel Resources. Sunt convins că procurorii vor face ce e necesar ca să clarifice această situație”, a mai declarat Cioloș în fața Parchetului General.
Sondaj comandat de Nicușor Dan: Piedone ar câștiga alegerile pentru Primăria Capitalei
Primarul Nicușor Dan a prezentat luni un sondaj de opinie comandat de el care arată că, în cazul în care PSD și PNL ar avea propriul candidat la Primăria Capitalei, alegerile pentru Municipiul București ar fi câștigate de Cristian Popescu Piedone, primarul Sectorului 5, cu 40,4%. Actualul primar ar primi 39,3%, susținut de Dreapta Unită formată din USR, Forța Dreptei și PMP iar candidatul PSD-PNL Sebastian Burduja ar primi 16%.
În privința votului pentru Consiliul General al Municipiului București, sondajul arată că PSD ar primi 30,7%, Alianța Dreapta Unită formată din USR, PMP și Forța Dreptei - 27,2%, PNL - 17,5%, partidul Dianei Șoșoacă, SOS, ar primi 4,9%, PUSL ar primi 4,5%, AUR - 4,1%, Alianța AER - 3,9%, REPER- 3,5%. La alegerile europarlamentare, Alianța PSD-PNL ar primit 45,7%, în timp ce Alianța Dreapta Unită ar fi votată de 26,3% dintre respondenți. AUR ar primi 6,4%, REPER - 5,8%, PUSL- 4,6%, partidul SOS - 4,2%, Alianța AER- 4,2%.
La întrebarea dacă Bucureștiul se îndreaptă într-o direcție bună sau rea, 48,2% au răspuns că se îndreaptă într-o direcție bună iar 47,5% într-o direcție greșită, iar 4,4% nu au răspuns.
Sondajul a fost realizat de firma Verifield, pe un eșantion de 900 de persoane. Datele au fost culese în perioada 2-9 martie 2024, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda interviurilor telefonice. Eroarea maximă admisă este de ± 3,27%.
Bacău: Bărbat decedat în urma unui accident feroviar
Un bărbat a decedat, luni, după ce un buldoexcavator a fost lovit de tren, în comuna Căiuți, au anunțat reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Bacău. "La locul producerii accidentului intervin o autospecială de stingere, descarcerarea, o ambulanță SMURD și o ambulanță SAJ. În urma accidentului a rezultat o victimă de sex masculin pentru care, din nefericire, a fost declarat decesul. În momentul accidentului, în tren se aflau 40 de persoane, care nu au necesitat îngrijiri medicale", a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Bacău, Ema Tereș. Traficul feroviar în zonă este oprit.
Șase noi judecători, între care românca Iulia Motoc, și-au început de luni mandatele la CPI
Șase noi judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI), între care și Iulia Motoc din România, și-au început mandatele la 11 martie 2024. Aceștia au depus jurământul în cadrul unei ceremonii care a avut loc la 8 martie la sediul Curții de la Haga (Țările de Jos).
Judecătorii Keebong Paek (Republica Coreea), Nicolas Guillou (Franța), Erdenebalsuren Damdin (Mongolia), Iulia Motoc (România), Beti Hohler (Slovenia) și Haykel Ben Mahfoudh (Tunisia) au fost aleși pentru un mandat de nouă ani în cadrul celei de-a douăzeci și doua sesiuni a Adunării Statelor Părți (ASP) la Statutul de la Roma, în decembrie 2023.
Cei șase noi judecători și-au luat un angajament solemn de a-și exercita atribuțiile cu onoare, credință, imparțialitate și conștiinciozitate și de a respecta confidențialitatea anchetelor și a urmăririlor penale, precum și secretul deliberărilor.
Curtea Penală Internațională a fost instituită prin Statutul de la Roma, semnat în 1998 de 120 de state și intrat în vigoare în 2002, fiind responsabilă pentru judecarea crimelor împotriva umanității, crimelor de război, genocidului și crimelor de agresiune. Are un complet de 18 judecători care sunt cetățeni ai statelor părți la Statutul de la Roma.
Judecătorii CPI sunt aleși dintre persoane de înaltă ținută morală, imparțialitate și integritate, care posedă calificările necesare în țările lor respective pentru a fi numite în cele mai înalte funcții judiciare. Alegerea judecătorilor ține cont de necesitatea reprezentării principalelor sisteme juridice din lume, de o reprezentare echitabilă a bărbaților și femeilor și de o distribuție geografică echitabilă, se arată pe site-ul Curții.
Conform unui comunicat de presă, judecătoarea Iulia Motoc a fost aleasă cu o majoritate de peste două treimi a reprezentaților și este pentru prima dată când un român reușește să acceadă la această instanță de judecată internațională. În arhitectura internațională, funcția de judecător al Curții Penale Internaționale este echivalentă cu cea de secretar general adjunct al ONU.
În ultimii zece ani, Iulia Motoc a fost judecătorul României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), mandat pe care l-a încheiat în iulie 2023. În calitate de judecător la CEDO a participat la soluționarea a 2.500 de cauze, dintre care mai mult de 1.500 au fost cauze de drept penal, prezidând peste 700 dintre ele. A participat, de asemenea, la judecarea unor cauze de genocid, crime împotriva umanității și crime de război.
Iulia Motoc a fost aleasă, în 2021, membră a Institutului de Drept Internațional cu sediul la Geneva, fiind primul român care face parte din acest institut după al Doilea Război Mondial și al doilea român din istoria existenței acestui institut, după strălucitul jurist Demetru Negulescu. Totodată, în 2024, Iulia Motoc va fi primul profesor român invitat în ultimii 50 de ani să predea în cadrul Academiei de Drept Internațional de la Haga.
Între 2010 și 2013, Iulia Motoc a fost judecător al Curții Constituționale a României.
Totodată, Iulia Motoc are o experiență de 28 de ani ca profesor universitar în țară și în străinătate, predând de-a lungul timpului la universități prestigioase precum Yale University, New York University, Sorbona, Institutul European de la Florența etc. și este autoarea a peste 80 de aticole, studii și cărți în domeniul dreptului internațional, drepturilor omului și dreptului european.
Încă o amendă pentru Diana Șoșoacă după scandalul cu polițiștii din Ilfov
Polițiștii din Ilfov i-au aplicat senatorului Diana Șoșoacă o nouă amendă, de 1000 de lei, în urma scandalului provocat după ce a rămas fără permis de conducere și a trebuit să achite o amendă de aproape 1.500 de lei, fiind depistată conducând cu 110 km/oră pe un tronson de drum pe care viteza maximă admisă era de 40 de km/oră. Diana Șoșoacă a avut o dispută cu polițiștii care au oprit-o în trafic, pe care i-a insultat și amenințat, punând întreaga situație pe seama sistemului care vrea să o oprească din campania electorală. Cea de a doua amendă se referă la încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.
”Având în vedere afirmațiile și expresiile proferate, la adresa polițiștilor rutieri, de către femeia sancționată la data de 10 martie, pentru depășirea limitei maxime de viteză, polițiștii rutieri din Buftea au aplicat persoanei respective sancțiunea contravențională cu amendă în valoare de 1000 de lei, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice”, precizează IPJ Ilfov.
Duminică IPJ Ilfov anunța, referitor la Dina Șoșoacă, că, în jurul orei 11:59, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu și acționau cu aparatul radar pe DN7- km16Â600, polițiștii rutieri din Buftea au depistat un autoturism, condus de o femeie, care circula cu viteza de 110 km/h, pe un tronson de drum pentru care limita maximă de viteză este de 40 km/h. Potrivit normelor legale în vigoare, polițiștii au amendat femeia cu 1.485 lei și i-au reținut permisul de conducere, în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule, pentru o perioadă de 90 de zile. Senatorul Diana Șoșoacă a insultat polițiștii și i-a amenintat că le va face plângere penală, negând că ar fi mers cu viteză și refuzând să semneze procesul verbal, iar ca de obicei, a filmat și postat pe Facebook întreaga scenă.
