Procurorii fac "mini-recensămant" la Guvern Un prim ministru, anchetat de Parchet în dosarul referedumului
Parchetul a cerut vineri Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei, Victor Paul Dobre, care alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, au înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători. Fostul ministru este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Potrivit procurorilor, Dobre i-a solicitat lui Constantin Manoloiu, directorul de la Evidenţa Persoanelor, să întocmească înscrisul prin care MAI nu îşi asuma "veridicitatea" listelor permanente. Asta, în condiţiile în care instituţia era obligată prin lege să administreze datele privind cetăţenii cu drept de vot. Ulterior, Dobre a semnat adresa trimisă CCR. Parchetul susţine că ministrul şi-a îndeplinit în mod "defectuos, dar cu ştiinţă" atribuţiile de serviciu.
Acest caz survine declanşării cercetărilor privind o adresă transmisă în 2 august de MAI care a afectat procedura de închidere a referendumului. Într-un dosar disjuns mai sunt anchetaţi Ioan Căbulea şi Constantin Manoloiu.
Rus: "Nu vreau să-mi petrec bătraneţile în puşcărie"
Referatul prin care Parchetul cere avizul în cazul ministrului Dobre surprinde o serie de discuţii purtate între acesta şi alte persoane responsabile de organizarea referendumului. Astfel, în 4 august, fostul ministru de Interne Ioan Rus îi spunea lui Dobre, discutand despre listele electorale, că el nu semnează "niciun singur om în plus sau în minus", pentru că nu vrea să-şi petreacă "bătrâneţile în puşcărie". De asemenea, Rus îi spunea lui Dobre că li se impune să demonstreze faptul că referendumul este valid şi că ei trebuie să facă "cvorumul ăla". "Păi, de unde...să-l facem?", se întreba fostul ministru. În cazul cvorumului cerut de premier, Rus preciza că "dacă există această posibilitate", el nu are nicio problemă, dar "noi zicem, în tâmpenia noastră că nu se poate, deci, tâmpenia noastră nu are cu ce să vă încurce!".
Cum au murit 40.000 de olteni, "Doamne, iartă-mă!"
Potrivit aceloraşi stenograme, funcţionari cu atribuţii în gestionarea listelor de alegători pentru referendum vorbeau, luni, 6 august, despre actualizarea numărului de morţi. La Gorj, "judeţul lui Ponta", s-ar fi înregistrat într-o lună 40.000 de decese, concluzia ironică fiind că "rămân puţini olteni". Totodată, o funcţionară spune că "nu o interesează", precizând unui interlocutor că dacă alegătorul are cetăţenie română, are dreptul să voteze: "Să mă lase dracu' în pace!". Procurorii mai spun că în vederea atingerii cvorumului pentru validarea referendumului s-a optat inclusiv pentru reducerea fictivă a populaţiei în unele judeţe, iar una dintre modalităţile de obţinere a acestui rezultat era creşterea numărului de persoane care figurează în bazele de date ca fiind decedate.
"Astfel, în ziua de 6 august 2012, la ora 17.45, are loc o discuţie între funcţionarii cu atribuţii în gestionarea acestor date:
DOMN: Oamenii s-au pus pe treabă. Acum: unii nu vor, spun că e ilegală, că nu au competenţă.
DOAMNĂ: Ce anume?
DOMN: Să, mă rog, să cureţe, nu ştiu, să actualizeze, să nu ştiu ce! Să ciocăne, să actualizeze, să bla bla bla. Alţii, spun că deja s-au apucat şi au găsit vreo 40.000 morţi dar de atunci încoace, niciunii...
DOAMNĂ: 40.000 unde? La nivel de ce?
DOMN: La Gorj, la Gorj, subprefectul de Gorj.
DOAMNĂ: În perioada de după ce?
DOMN: De după referendum. Nu ştiu cum au murit într-o lună 40.000 la Gorj!
DOAMNĂ: S-au înregistrat 40.000 de morţi în Gorj?
DOMN: Da mă, da, da, da!
DOAMNĂ: Doamne iartă-mă, Dumnezeule!
DOMN: Pe de-o parte spunea că ăştia nu erau înscrişi în listele electorale. Deci cu alte cuvinte, într-o lună au murit 40.000 de gorjeni. Rămân puţin olteni! Acesta e judeţul lui Ponta, Gorjul.
DOAMNĂ: Cum să fie măi 40.000 dacă la nivel de ţară zicea Doina că sunt 200 şi ceva de mii de morţi pe an? Poate 4.000 nu 40.000.
DOMN: Nu, nu.
DOAMNĂ: Nici 4.000 nu cred că s-au înregistrat! (…). Păi de pe 23 şi până acum? Sunt 10 zile! Mor pe capete, în jumătate de an se duce tot judeţul Gorj.
DOMN: Da. Rămâne domnul premier fără...
DOAMNĂ: Are 400.000 judeţul? Îţi spun eu, în 10 zile se duce! Doamne, iartă-mă! Cum poate să vorbească...".
"Să fugim din acest grup infracţional organizat!"
Victor Paul Dobre îi spunea unui anume "Vlad" că "Vela, ăla de la Prahova şi Fenechiu m-au făcut zob" şi că se pregăteşte "o nebunie întreagă", iar acesta îl întreba dacă nu ar fi mai bine să fugă "din acest grup infracţional organizat". Astfel, fostul ministru al Administraţiei îi spunea lui "Vlad", într-o discuţie telefonică din seara zilei de 3 august, că a vorbit cu Daniel Chiţoiu, iar acesta l-a anunţat că Ponta şi Antonescu au hotărât că este mai bine să îşi dea demisia. Dobre preciza că aceştia vor să dea o ordonanţă, "să facă o nebunie întreagă", să nu voteze românii din străinătate, "să-i scoată de pe listele electorale permanente". În acest moment al discuţiei, "Vlad" îl îndeamnă pe Victor Paul Dobre ca împreună să îşi dea "demisia de tot".
"Dacă nu cumva e bine să fugim din acest grup infracţional organizat! Pe bune!", adăuga "Vlad".
Primarii PDL dau listele din 11 iulie
Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a anunţat, vineri, că primarii PDL "nu vor fi părtaşi la încălcarea legii" şi vor transmite Guvernului listele electorale actualizate până la 11 iulie 2012. "USL a declanşat operaţiunea de epurare electorală şi a trecut la raşchetarea listelor electorale. Pentru USL, alegătorii sunt o masă de manevră care poate fi mărită sau micşorată în funcţie de interesele de moment ale trioului Ponta-Antonescu-Voiculescu. Vă anunţ că primarii PDL nu vor fi părtaşi la încălcarea legii şi a unei decizii a CCR. Primarii PDL vor transmite exact listele solicitate de CCR, adică acele liste actualizate până la data de 11 iulie 2012, potrivit legii", a afirmat Blaga. El a precizat că Guvernul încearcă să elimine cetăţeni români de pe listele permanente fără a-i lua în consideare sau a-i adăuga pe cei care au împlinit 18 ani, au dobândit cetăţenia română sau şi-au recâştigat dreptul de vot în urma unor hotărâri judecătoreşti.
