Monica Macovei si Daniel Morar, eroii aderarii
Unul dintre cele mai semnificative aspecte ale raportului de tara al Comisiei Europene, ce va fi
publicat pe 16 mai, va fi excluderea luptei anti-coruptie de pe lista punctelor ce necesita progrese
urgente in Romania, un progres care deschide practic calea aderarii la 1 ianuarie 2007. Lupta
impotriva coruptiei si reforma justitiei erau principalele obstacole ramase in calea aderarii la timp
a Romaniei. Potrivit proiectului de raport , faptul ca aceste obstacole, considerate printre criteriile
politice de aderare, par acum inlaturate sint in primul rind succesul a doi oameni: Ministrul
Justitiei Monica Macovei si seful Departamentului National Anticoruptie, Daniel Morar. Proiectul
de raport, care are 40 de pagini, arata: "Cantitatea si calitatea investigatiilor non-partizane in
acuzatiile de coruptie la nivel inalt au sporit substantial in comparatie cu perioada precedenta.
Noile investigatii DNA urmeaza regulile procedurale corecte si sint realizate intr-un ritm
comparabil cu cel din orice stat membru al Uniunii Europene...DNA a facut mai multe progrese in
primele sapte luni de existenta decit a facut PNA timp de ani de zile". Privind reforma justitiei,
raportul atrage atentia asupra Consiliului Superior al Magistraturii. Sase dintre acestia se
confrunta cu posibile conflicte de interese in chestiuni disciplinare, pentru ca detin pozitii de
conducere in tribunale sau in Parchete", arata proiectul Raportului Comisiei Europene. "Au
existat incercari in Senat de a schimba procedurile de numire pentru procurorii-sefi. Aceasta ar fi
subminat responsabilitatea sistemului si ar fi redus capacitatea operationala a DNA", arata
raportul.
Este un avertisment privind o posibila sanctiune care ar putea fi introdusa dupa aderare, si anume
nerecunoasterea deciziilor instantelor romanesti in restul Uniunii Europene.
Cazul Nastase, dovada ca Parlamentul protejeaza cu coruptia
Salutind progresele in lupta impotriva coruptiei, proiectul de raport mentioneaza insa si
obstacolele intimpinate in ambele camere ale Parlamentului. Proiectul de raport, citat de presa
centrala arata ca "un motiv aparte de neliniste si de ingrijorare privind viitorul eforturilor in lupta
anticoruptie este opozitia parlamentara in ceea ce priveste implementarea unei legislatii eficace
anticoruptie". William de Pauw, expertul belgian care a intocmit in martie, pentru Comisia
Europeana, raportul privind coruptia si spalarea banilor, acuza Parlamentul ca "a cautat in mod
repetat sa blocheze legislatia, vizind introducerea acquis-ului european in domeniul
anticoruptiei", respingind sau modificind unele proiecte de lege, astfel incit acestea sa devina
inutile in lupta anticoruptie. Raportul pomeneste cazul Adrian Nastase. "Cea mai evidenta
incercare a Parlamentului de a opri investigatiile privind coruptia la nivel inalt a fost refuzul direct
de a permite perchezitia locuintei unui membru al Parlamentului (si presedinte al Camerei
Deputatilor), din 7 martie 2006. Nu a fost facut nici un efort pentru a justifica acest refuz, desi
cazul in sine este unul dintre cele mai spectaculoase exemple de avere a carei provenienta nu
poate fi explicata din rindul politicienilor din Romania, iar indiciile de coruptie ar fi privite ca fiind
coplesitoare iin orice stat membru al UE", arata documentul. Parlamentul este criticat si pentru ca
"inca nu a fost adoptata legea privind constituirea unei agentii care sa verifice declaratiile de
avere. Iar amendamentele la Codul de procedura penala care sa introduca raspunderea penala
pentru oficiali sint inca dezbatute in Parlament". Lipsa de entuziasm anticoruptie a clasei politice
reprezentate de Parlament, Comisia are tot interesul sa mai mentina citeva luni presiunea in
lunile care vin si sa puna conditii Romaniei.
