COLOANA de stiri nationale: Reţea de trafic de droguri, coordonată din închisoare
"Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală au dispus reţinerea pentru 24 de ore a inculpaţilor Alexandru Adrian Ion, 37 de ani, Dănuţ Radu, 26 de ani şi inculpatei Mihaela F. de 17 de ani, pentru săvîrşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de droguri de mare risc - heroină", a informat ieri DIICOT. Liderul grupării, inculpatul Alexandru Adrian Ion se află deţinut într-un penitenciar, unde execută o pedeapsă de 14 ani închisoare pentru trafic de droguri. El coordona transportul drogurilor de mare risc pe ruta Turcia - Bulgaria - România. Luni, Dănuţ Radu şi Mihaela F. au fost depistaţi, în flagrant delict, pe raza municipiului Bucureşti, avînd asupra lor cantitatea de două kilograme de heroină. Drogurile erau ambalate într-un colet şi au fost ridicate dintr-un complex comercial din municipiul Bucureşti. Inculpaţii intenţionau să distribuie heroina către consumatorii din Bucureşti. Valoarea de piaţă a drogurilor este de 80.000 de euro.
CCR nu i-a dat dreptat lui Geoană
Curtea Constituţională(CCR) a respins ieri sesizările privind revocarea lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului şi numirea în locul său a lui Vasile Blaga. Decizia vine în urma a două sesizări depuse de Mircea Geoană, respectiv PSD. Geoană spunea că votul prin care s-a aprobat încetarea mandatului său de preşedinte al Senatului este unul politic, pe care îl respectă, dar a susţinut că motivele invocate de grupul PSD nu sînt regulamentare şi constituţionale.
Vasile Blaga a fost ales în 28 noiembrie preşedinte al Senatului, cu 69 de voturi în favoarea sa, faţă de 63 de voturi "pentru" întrunite de candidatul opoziţiei, Titus Corlăţean (PSD). Alegerea noului preşedinte al Senatului a avut loc ca urmare a revocării din această funcţie a lui Mircea Geoană, la solicitarea PSD, după excluderea acestuia din partid.
Ce "prostii" se mai spun pe la televizor
OTV a continuat să fie "campionul" greşelilor de folosire a limbii române în emisiunile pe care le-a difuzat în perioada 1-31 octombrie. În această perioadă au fost monitorizate în special emisiunile de ştiri şi dezbateri din prime-time difuzate de 12 televiziuni şi două radiouri - în total 300 de ore de programe. Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a spus că în general cifrele arată mai bine, doar OTV făcînd excepţie. "Ca şi precedentele rezultate ale monitorizării, cele din octombrie confirmă tendinţa de scădere a numărului de greşeli la toate posturile, cu excepţia OTV, unde probabil vom fi în situaţia să intervenim", a spus ieri Răsvan Popescu. "Ne deranjează şi noua limbă de lemn, împănată cu clişee, stereotipuri şi neologisme inadecvat folosite. Dar să nu uităm că limba caracterizează personajele care populează spaţiul public, ceea ce ne poate ajuta în alegerea mai justă a celor care vor să ne reprezinte", a mai spus Răsvan Popescu. Dacă OTV a înregistrat 77 de greşeli de folosire a limbii române, în perioada monitorizată, la 10 TV au fost descoperite 32 de greşeli. Clasamentul este continuat de: Kanal D (28), Antena 1 (26), TVR 2 (26), Antena 3 (25), Realitatea TV (22), B1 TV (21), Prima TV (21), TVR 1 (21), Pro TV (20) şi TVR Cultural (9)
Potrivit coordonatorului monitorizării, Rodica Zafiu, au fost constatate "zece greşeli ridicole", care sînt cele mai frapante, chiar dacă nu sînt cele mai frecvente. Între acestea se numără amalgamarea involuntar comică a unor expresii precum "a avea ceva pe creier" şi "a avea conştiinţa încărcată" (corect: "are o conştiinţă încărcată"); crearea unui substantiv feminin acordat - "unicată": "dragostea de mamă care este unicată" (corect: "dragostea de mamă care este unicat"); utilizarea improprie a prepoziţiei, într-o construcţie care pare să se extindă în jargonul jurnaliştilor de televiziune: "profităm că aţi intrat în telefon" (corect: "profităm că sînteţi la telefon"); scrierea şi pronunţarea greşită a cuvîntului "abţibild"; forma "marşalier" (corect: "marşarier").
Poliţist, obligat să returneze statului aproape jumătate de milion de euro
Averea nejustificată a fostului şef al Serviciului Permise Argeş, Gheorghe Vlăsceanu, va fi confiscată. Judecătorii au hotărît ieri irevocabil că există o vădită diferenţă între veniturile realizate şi averea dobîndită de acesta, dînd cîştig de cauză ANI.
În 27 aprilie 2011, Curtea de Apel Piteşti a stabilit în acest caz, reclamat de Agenţia Naţională de Integritate, că "dobîndirea sumelor de 454.805 Euro, 1.580 dolari USD şi 145.420 lei, precum şi a cotei părţi de 1.979.392 lei din avere, nu au caracter justificat". Vlăsceanu a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar a pierdut. În 23 iunie 2008, ANI a demarat cercetările cu privire la averea lui Vlăsceanu şi a familiei acestuia. Inspectorii au stabilit că aceştia au dobîndit averi care nu puteau fi justificate "prin veniturile realizate de către aceştia, avînd în vedere vîrsta sau ocupaţia" şi că în perioada 2000 - 2008, valoarea averii dobîndite de către Vlăsceanu, împreună cu familia, este în cuantum de 3.097.596 de lei, iar veniturile realizate de aceştia au fost în cuantum de 734.407 de lei, rezultînd o diferenţă de 2.171.109 de lei. Gheorghe Vlăsceanu, alături de alte 27 de persoane, este judecat în dosarul permiselor eliberate fraudulos în Argeş, considerat unul dintre cele la mari cazuri de corupţie din Poliţie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
