Serviciile de informatii îsi extind prerogativele
în sedinta CSAT de astazi va fi dezbatut noul proiect de lege privind atributiile Comunitatii
Nationale de Informatii. Acesta defineste si amenintarile la adresa securitatii nationale. Printre ele
se numara periclitarea activitatii autoritatilor publice si institutiilor prin acte de coruptie,
influentarea si deturnarea deciziilor in scopuri private ori contrare interesului national. Proiectul,
elaborat la Palatul Cotroceni, reglementeaza si modul in care sint numiti sefii serviciilor secrete:
directorii SRI si SIE - de catre Parlament, la propunerea presedintelui, iar cei de la SPP si STS -
de catre presedinte, cu avizul CSAT. în schimb, premierul pierde dreptul de a-i mai numi pe sefii
serviciilor departamentale de la Ministrul de Interne si de la cel al Apararii. Acestia vor fi pusi tot
de catre seful statului, cu avizul CSAT, la propunerea ministrului de resort. Pe ordinea de zi a
sedintei CSAT mai figureaza si noua strategie de securitate a Romaniei, promisa de Traian
Basescu de mai bine de o jumatate de an, precum si modificari la Legile SRI, SIE si MApN.
Noile puteri ale Serviciilor
Serviciile secrete, in special SRI, primesc competente sporite. Proiectul prevede ca ofiteri de
informatii au dreptul sa efectueze, conform Codului de procedura penala, \'\'acte premergatoare cu
caracter probatoriu\'\', pentru amenintari la adresa sigurantei nationale. Pina acum, serviciile
secrete aveau acest drept numai in cazul iminentei unei amenintari sau in cazul pericolului de
distrugere a probelor. Aceste acte premergatoare, necesare organelor penale in vederea
inceperii urmaririi penale, vor fi insa atributul unor ofiteri de informatii \'\'anume desemnati si
special atestati\'\'. Articolul respectiv le mai da dreptul ofiterilor, printre altele, sa ceara obiecte,
inscrisuri si relatii oficiale de la institutii publice si organizatii private, precum si sesizari si note de
la persoane fizice si juridice. O prevedere ambigua spune insa ca, printre actele premergatoare,
sint si constatarile personale ale ofiterilor de informatii si alte activitati prin care se pot obtine date
necesare urmaririi penale. Este neclar daca acest lucru poate presupune inclusiv perchezitia.
