Național

Marii comercianti cu preturi mici asalteaza piata romaneasca

Ziarul de Vrancea
14 nov 2005 859 vizualizări
Un format de comert pina nu demult inexistent pe piata romaneasca isi propune astazi sa cucereasca aproximativ o treime, previziunile mergind in unele cazuri pina aproape de jumatate din vinzarile de bunuri de consum realizate prin magazinele moderne.

Prima companie care a promovat in comertul romanesc conceptul de magazin de tip

discounter a fost XXL Mega Discount!, parte a grupului german Rewe, care mai detine in

Romania retelele Selgros Cash & Carry, supermarketurile Billa si, mai recent, lantul de

magazine de mici dimensiuni Penny Market.

Lansata la inceputul lui 2001, reteaua XXL cuprinde patru magazine in Bucuresti,

Sibiu, Tirgoviste si Buzau. In 2003, fostul management al companiei anunta planuri pentru

deschiderea a sase noi magazine XXL Mega Discount!, doua dintre ele in Bucuresti, care

insa nu s-au concretizat pina in prezent. Fiecare unitate cu aceasta marca implica o investitie de

5- 6 milioane euro.

In schimb, tocmai acel fost management si-a deschis anul acesta propria retea de

magazine, cu acelasi concept. Compania miniMax Discount isi propune sa deschida in

urmatorii 5-6 ani pina la 100 de magazine, valoarea totala a investitiilor fiind estimata la 75 de

milioane de euro. 

"Prin deschiderea magazinelor inclusiv de catre marii jucatori internationali, acesta va

fi segmentul care va inregistra cea mai mare cota de crestere dintre toate, comparativ si cu

supermarketurile si celelalte segmente", afirma Rainer Exel, directorul general al retelei

miniMax Discount.

Pentru anul viitor, el preconizeaza o cota de 4-5% a segmentului de hard discount din

totalul comertului modern din Romania, in vreme ce estimarile sale pe termen mai lung indica

o pondere de 20-30%.

miniMax Discount a deschis primele sale magazine in luna aprilie a acestui an,

propunindu-si sa incheie anul cu zece unitati, iar la finele lui 2006 sa se extinda cu alte 20 de

magazine. Obiectivul miniMax Discount este de a ajunge la 100 de magazine, valoarea

investitiei ridicindu-se la 750.000 de euro pentru fiecare unitate.

"Tinind cont de nivelul veniturilor inca modest, se considera ca impactul preturilor

este mai puternic intr-o retea de tip discounter. Aceasta este baza planurilor noastre de viitor, care

prevad extinderea retelei pina la 100 de magazine la nivel national in decursul

urmatorilor cinci ani", mai spune Exel.

Asteptarile unui alt discounter privind cota de piata a acestui tip de comert prezent

deja in Romania, Kaufland, sint similare celor prezentate de miniMax Discount, respectiv un

nivel de 20-30%, insa orizontul de timp anticipat pentru atingerea acestuia este mai scurt - de

trei-patru ani.

"In Romania, nu exista inca o piata a discounterilor. miniMax Discount si Penny

Market abia si-au inceput activitatea, urmeaza Plus Discount si cu siguranta vor veni si altii.

De aceea, cred ca in viitorii trei-patru ani discounterii vor ajunge sa aiba o pondere de 20-30%

in piata totala de retail din Romania", a declarat recent agentiei MEDIAFAX Gunter Grieb,

directorul general al Kaufland Romania.

Compania germana Kaufland, parte a grupului Lidl & Schwarz, si-a propus ca in

urmatorii trei-patru ani sa deschida 40 de unitati, din care 5-10 situate in Capitala, fiecare

astfel de unitate necesitind o investitie situata intre 8 si 10 milioane de euro, la o suprafata

medie de vinzare de 3-4.000 de metri patrati.

Totalul investitiilor pe care Kaufland le va aloca in 3-4 ani depaseste suma de 300 de

milioane de euro.

Si mai optimist decit Grieb este reprezentantul Plus Discount, o alta companie de

origine germana care va incerca sa impuna conceptul de discounter pe piata romaneasca.

"In Germania, discounterii au acum o cota de piata de 40-45% si cred ca in urmatorii

ani se va ajunge si in Romania la acest procent", sustine Uwe Klostermann, directorul general

pentru Romania al Plus Discount.

Compania, parte a grupului german Tengelmann, are deja citeva magazine

operationale, desi lansarea oficiala va avea loc luni, 14 noiembrie.

Valoarea programului de investitii alocat de Plus Discount pina la finele lui 2006 se

ridica la 200 de milioane de euro, orasele vizate fiind cele cu minim 30.000 de locuitori.

Numarul total de magazine pe care germanii isi propun sa il atinga este de 120, cu

posibilitatea de a plusa la 150.

Desi se afla abia la inceputul acestui drum, reprezentantii Plus Discount sustin ca

magazinele pe care le-au dat deja in functiune - intr-o formula "test" - au inregistrat o medie

zilnica de 2.500-2.800 de vizitatori.  

La rindul lor, oficialii miniMax Discount spun ca procentul cu care asteptarile vinzarilor

per client au fost depasite cu 30%.

Directorul Kaufland estimeaza valoarea medie a unui bon in magazinele pe

care compania le va opera in Romania la 10 euro, in vreme ce in Cehia este de 18 euro. "In

schimb, mizam pe un numar mai mare de vizitatori. Cred ca se poate spune ca romanii merg

mai des la cumparaturi si cumpara mai putin. In plus, competitia este mai slaba aici", mai

spune Gunter Grieb.

Planurile pe care cele trei lanturi de magazine aflate in plina expansiune le au pentru

a cuceri piata sint oarecum similare: fiecare dintre ele se bazeaza pe centre logistice de mari

dimensiuni, unde centralizeaza cea mai mare parte a marfurilor. Acestea sint ulterior

directionate catre unitatile din zona de acoperire a depozitelor.

De exemplu, Kaufland si Plus Discount au ales imprejurimile Ploiestiului pentru a

construi depozite de 10.000 de metri patrati, cu posibilitatea de extindere la 25.000 de metri

patrati in cazul primei companii, respectiv 28.000 de metri patrati pina la 40.000 de metri

patrati in cazul celei de-a doua.

La rindul sau, miniMax Discount dispune de un spatiu de depozitare de 14.000 de

metri patrati, in cadrul unui parc logistic situat in partea de vest a Bucurestiului.

"Ceea ce ne deosebeste de ceilalti retaileri este ca achizitionam cantitati foarte mari

de la furnizori - dupa posibilitati, pe camioane complete - pe care le depozitam la Ploiesti.

Marfurile livrate in depozite sint repartizate apoi catre magazine. Astfel, realizam economii atit

pe partea de aprovizionare, cit si pe cea de logistica", explica reprezentantul Plus Discount.

Tot compania germana descrie modul in care un comerciant poate ajunge sa ofere

preturi mai mici decit un hypermarket, spre exemplu. Astfel, discounterii renunta intentionat la

o serie de servicii secundare pentru clienti (cum ar fi un mobilier mai sofisticat in magazine),

achizitioneaza de la furnizori cantitati foarte mari de produse, duc o politica redusa de

personal si, nu in ultimul rind, promoveaza marci proprii.

Daca in cazul Plus Discount marcile proprii vor fi folosite pentru aproximativ 400 de

articole dintr-un total de circa 1.000, Kaufland va propune 1.000 de produse sub marca

proprie din 15.000 destinate consumului zilnic.

"Intentionam sa fim firma care va avea cele mai mici preturi si vom lucra in

permanenta asupra lor. Preturile noastre sint permanent mici, pe cind in hypermarketuri scad

in cadrul promotiilor", adauga Uwe Klostermann.

La rindul sau, Rainer Exel de la miniMax Discount considera ca pentru a cobori

preturile produselor din oferta cheia o constituie negocierile cu furnizorii. "Pentru ca tot ce

obtinem prin negocierile directe cu furnizorii nostri, transmitem mai departe", spune Exel.

O alta trasatura comuna a companiilor mentionate este ca se orienteaza spre localitati

de dimensiuni mai mici, mergind pina la 30.000 de locuitori, pina in prezent nereprezentate

pe hartile de investitii ale marilor comercianti.

Orase precum Slatina, Urziceni, Bistrita, Deva, Tirgoviste, Orastie, Gherla, Navodari

sau Rimnicu Vilcea, dar si Alba Iulia sau Baia Mare sint terenuri virgine din perspectiva

comertului modern pe care aceste companii vor patrunde in perioada imediat urmatoare.

Unele dintre ele ocolesc in mod intentionat destinatiile de pina acum ale retailerilor,

respectiv principalele orase din tara, pentru ca aici piata este deja destul de aglomerata, iar

posibilitatea de a amplasa magazinul cit mai aproape de locuintele clientilor vizati este

redusa.

"Vrem sa ne pozitionam in interiorul oraselor, nu in zone limitrofe, ci chiar in interiorul

aglomerarilor de locuinte", precizeaza Klostermann.

In afara companiilor deja mentionate, tot in acest an a mai intrat pe piata si Penny

Market, divizie a grupului Rewe. Lansata in luna iunie, reteaua si-a anuntat ca plan pentru

acest an deschiderea a 17 unitati in orase precum Constanta, Medgidia, Ploiesti, Cimpina,

Craiova, Focsani, Rosiorii de Vede, Caracal, Alexandria, dar si Tecuci, Birlad, Onesti,

Rimnicu Sarat, Calarasi, Giurgiu si Tulcea.

Valoarea investitiei pentru un magazin este de aproximativ 1,2 milioane de euro,

suma care acopera terenul, cladirea si utilitatile. Planurile pe termen lung ale companiei

vizeaza deschiderea a 15-20 de magazine pe an.

O alta retea deja prezenta pe piata este Profi, detinuta de grupul franco-belgian Louis

Delhaize, care opereaza si hypermarketurile Cora. Profi s-a concentrat in exclusivitate asupra

oraselor din Transilvania si Banat, ajungind sa aiba in acest moment peste 20 de unitati.

"Predilectia pentru aceasta zona este justificata de dinamismul crescut al dezvoltarii si

de standardul de viata peste media din Romania", sustin reprezentantii companiei.

Directorul de marketing al Profi Rom Food, Gabriela Mengher, mentioneaza printre

caracteristicile unitatilor pretul mic de vinzare, timpul de achizitie redus, precum si situarea -

de cele mai multe ori - in mijlocul cartierelor, aproape de casa.

Investitia medie pentru un magazin Profi se ridica la 800.000 de euro, suma care

acopera terenul si amenajarile. Extinderea retelei de tip discounter va continua si in perioada

urmatoare.

Si tot in perioada urmatoare se vor vedea si efectele strategiilor agresive ale tuturor

acestor comercianti. Care va fi raspunsul hyper si supermarketurilor la politica de preturi a

discounterilor? Care va fi reactia cumparatorilor - a celor pentru care aceasta va fi prima

intilnire cu o forma moderna de comert, dar si a celor care vor avea de ales?

Intrebari ale caror raspunsuri vor veni cel mai devreme in 2006, cind hartile

discounterilor se vor aglomera, iar clientii vor decide daca serviciile conexe, ambalajul sau

marca justifica costuri suplimentare.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.