Basescu, gata pentru un nou referendum: eliminarea imunitatilor politicienilor
Presedintele Traian Basescu a declarat, ieri, ca regreta "formidabil" ca nu a introdus o a treia intrebare la referendumul din 22 noiembrie, care sa vizeze eliminarea imunitatilor demnitarilor, si spune ca ar putea organiza un nou referendum daca nu se ajunge la un acord politic pe aceasta tema. "Va marturisesc ca am un regret formidabil ca n-am introdus si a treia intrebare, cu eliminarea imunitatilor pentru ministri si parlamentari si presedinte, dar poate o obtinem la negocierile pentru revizuirea Constitutiei, pentru ca acest referendum implica revizuirea Constitutiei. Daca voi constata ca politicienii nu vor sa mearga pe eliminarea imunitatilor, nu toti politicienii, majoritatea, voi mai organiza un referendum, sa spuna romanii daca vor ca politicienii si ministrii, presedintele, sa aiba imunitate si eu cred ca romanii nu mai vor treaba asta", a declarat Traian Basescu, ieri, in cadrul Colegiului Director al PDL. Pe de alta parte, Basescu le-a spus membrilor PDL ca rezultatul referendumului din 22 noiembrie, pentru Parlamentul unicameral si reducerea numarului parlamentarilor la 300, este un "mare succes".
Cum functioneaza imunitatea
Avizul Camerei este necesar insa atunci cind Parchetul cere retinerea, arestarea sau perchezitionarea parlamentarului. Parlamentarii din legislatura 2000-2004 care au lucrat la modificarea Legii fundamentale au optat pentru mentinerea unei protectii in cazul arestarii sau al retinerii argumentind ca altfel ramine deschisa calea unor eventuale abuzuri politice. In schimb, in baza unei decizii a Curtii Constitutionale, parlamentarii care au fost sau sint ministri beneficiaza de un regim preferential. Decizia CCR se refera la Legea raspunderii ministeriale, magistratii stabilind ca aceasta categorie de demnitari nu pot fi cercetati penal fara avizul Camerei din care fac parte. Imunitatea parlamentara a fost subiect de polemica de-a lungul timpului, iar pe durata mandatului lui Basescu, principala tinta a fost ex-premierul PSD Adrian Nastase, pe numele caruia au fost intocmite mai multe dosare: Matusa Tamara, Zambaccian I, Zambaccian II si Trofeul Calitatii. In conditiile in care Nastase avea dubla calitate de fost ministru si deputat, el a intrat sub incidenta deciziei CCR, iar Legislativul a incuviintat cercetarea sa penala, dosarele fiind in instanta, cu exceptia dosarului Zambaccian I. Parlamentul a avizat si inceperea urmaririi penale in cazul pesedistului Miron Mitrea, a liberalului Paul Pacuraru sau conservatorului Codrut seres si in cazul fostului secrectar general al Cabinetului Nastase, serban Mihailescu. Traian Basescu a fost invinuit in dosarul Flota, dindu-si demisia din Parlament, inaintea alegerilor din 1996, pentru a nu fi acuzat ca se ascunde in spatele imunitatii. Dupa alegerea sa ca presedinte, in 2005, Basescu a fost implicat in cazul Mihaileanu, pentru ca, uzind de calitatea de primar, si-a atribuit singur o casa, cu incalcarea legii.
