Buzura, informator al Securitatii?
Citeva informatii din dosarul lui Augustin Buzura publicate de "Cotidianul" anuleaza statutul de disident al scriitorului ardelean. Mai mult chiar, datele arata ca, sub numele de "Gusti", iar apoi "Osanu", Buzura ar fi fost informator al Securitatii. Totul pare a fi inceput, la Cluj-Napoca, in 1967, cind un capitan de la Securitate noteaza in raportul sau ca l-a contactat pe scriitor, care "s-a aratat dispus a ne ajuta". Sase ani mai tirziu, acelasi securist noteaza ca Buzura "s-a jurat pe copiii sai" ca nu a luat legatura cu Paul Goma pentru a-si publica o carte in Franta. Colaborarea a continuat si in 1973, cind rapoartele Securitatii mentionau despre nemultumirea scriitorului in legatura cu nepublicarea de catre editura "Dacia" a volumului "Blocnotes". Cu acest prilej, Buzura ar fi afirmat ca oricum el s-a cenzurat singur. In 1974, scriitorul ii ofera securistului care il avea in grija romanul "Fetele tacerii", cu dedicatie. In anii \'80, Augustin Buzura incepe sa fie monitorizat si de Securitatea din Bucuresti, chiar de catre actualul deputat PRM, Ilie Merce, pe atunci colonel si seful Serviciului Arta-Cultura din cadrul Directiei 1 din Securitate. Intr-un raport semnat de Merce, se vorbeste de sprijinul Securitatii in vederea mutarii lui Buzura de la Cluj la Bucuresti si pentru a obtine o locuinta in capitala. (Lucru care nu s-a intimplat insa). Buzura a negat toate acuzatiile care i se aduc. "Ma intreb de unde au aparut toate chestiile astea, cind eu eram la antipod?", a intrebat el, taxind aceste informatii drept "o adunatura de jeg si de inventie". Scriitorul a subliniat ca a refuzat orice colaborare cu Securitatea, ca l-a simpatizat "pina la moarte" pe Paul Goma si ca nu obisnuia sa se autocenzureze.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
