Posta blocheaza Romania
Milioane de pensionari - mai mult sau mai putin nemultumiti de efectele mult trimbitatei recorelari - au de ieri un motiv sa injure iar Guvernul. Aceasta vine la scurt timp dupa ce au facut acelasi lucru din cauza listei medicamentelor compensate si a valului de scumpiri. Mai mult, facturile pentru telefoane, actele pentru declararea impozitului pe 2004, citatiile trimise de instante, dar si milioane de colete, scrisori si felicitari de Pasti nu ar putea ajunge cu bine la destinatari. De ieri, greva postasilor a blocat oficiile postale si centrele de tranzit, dar efectele ei se resimt si in alte zone ale societatii. Greva generala paralizase ieri activitatea a sute de instante judecatoresti si a unor companii care fac transferuri de bani sau documente prin intermediul institutiei. In jur de 80% dintre pensionari nu-si vor primi pensiile pentru ca Posta are monopol asupra acestui serviciu. La momentul declansarii grevei erau in plata alocatiile suplimentare pentru familiile nevoiase (in jur de un milion de lei), in timp ce plata ajutorului sau indemnizatiei de somaj era onorata in proportie de aproximativ 80%. Si presa scrisa, dar si persoanele cu handicap, vor fi afectate de greva postasilor, prin faptul ca indemnizatiile, precum publicatiile pentru care s-au facut abonamente nu mai ajung la cititori. Pe timpul grevei, este suspendata distributia corespondentei personale si coletelor (expediate intr-un volum mult mai mare in preajma sarbatorilor de Pasti), dar si a tuturor celorlalte trimiteri, printre care se numara facturile pentru telefonie fixa si mobila. Unele plati (impozite locale, facturi Romtelecom, roviniete, taxe pentru eliberarea unor acte) pot fi achitate si la alte institutii, precum oficiile CEC ori sucursalele bancare, asa cum unele servicii pot fi asigurate si de alte companii (curieratul rapid sau transferuri de bani prin Western Union). In schimb, alte sarcini - precum distribuirea formularelor de impozit pentru venitul global ori plata pensiilor - pot fi asigurate doar de Posta Romana.
Guvernul Tariceanu, prins intre postasi si FMI
Greva postasilor supune Guvernul Tariceanu la primul examen social, pentru a carui promovare Executivul - prins intre cerintele FMI si presiunile interne - trebuie sa gaseasca solutia de compromis pe care nici alte guvernari nu au identificat-o. Datele problemei sint clare: postasii au cerut salarii cu 16% mai mari, pe care administratia nu le poate acorda din cauza restrictiilor stabilite printr-o hotarire de Guvern. Mai exact, Posta Romana (CNPR) se afla, din 2001, pe lista societatilor monitorizate de Guvern la cererea FMI, iar fondul sau de salarii pe 2005 poate fi cu doar 4% mai mare decit in anul precedent. A renunta la monitorizarea Postei Romane ar presupune incalcarea unui angajament fata de FMI, intr-un moment in care ministrul de Finante se afla la Washington pentru negocieri. Pe fondul scepticismului FMI privind efectele cotei unice de impozitare, un astfel de demers al autoritatilor de la Bucuresti nu ar fi unul tocmai fericit. Retragerea CNPR de pe lista nu ar reprezenta finalul, ci inceputul unei crize. Ar fi un precedent periculos, care ar face ca, dupa postasi, feroviarii, minerii si energeticienii sa ceara stergerea lor de pe lista si majorarea considerabila a salariilor. Ce raspunde Guvernul? Premierul Calin Popescu Tariceanu s-a pronuntat transant: mai mult de 4% nu se poate, pentru ca nu trebuie incalcate angajamentele fata de FMI.
Implicatiile politice
Greva postasilor are nebanuite implicatii politice. Este vorba despre implicarea Partidului Blocul National Democrat in ambele tabere ale conflictului de munca: reprezentantul autoritatilor este Dan-Mihai Toader, directorul general al PBND, iar reprezentantul sindicatului este Matei Bratianu, lider al BNS. Numai ca PBND este aripa politica a BNS. Acesta si-a infiintat anul trecut propriul partid, Partidul Blocul National Democrat, care a intrat in Parlament printr-un protocol incheiat cu PRM.
Imediat dupa alegeri, reprezentantii partidului sindicalistilor au rupt pactul cu partidul lui Vadim si au trecut in barca Aliantei DA. Numai ca, dupa cum declara surse din PBND, reprezentantii sindicalistilor nu au fost deloc multumiti cu posturile pe care noua putere le-a acordat PBND, si acestia vor sa forteze acum mina puterii pentru a obtine mai multe posturi de conducere, atit la nivelul central al administratiei, cit si la nivel local.
