Catolicismul si islamul - religiile rivale
"Linia de separare dintre cele doua religii a fost mult timp trasata prin raporturi de forta", a reamintit istoricul catolic francez Rene Remond. "Chiar si astazi, islamistii ca ben Laden traiesc cu impresia unei confruntari intre islam, pe de-o parte, crestinatate si occidentali, pe de alta parte", a subliniat el. Daca dupa atentatele de la 11 septembrie 2001 printre credinciosii celor doua comunitati a aparut sentimentul de frica fata de celalalt, ierarhiile catolica si musulmana pun accentul pe fraternizare.
"Biserica Romano-Catolica respinge termenul de confruntare si prefera cuvintul dialog", a declarat preotul Claude Geffret, unul dintre artizanii Conferintei mondale a religiilor pentru pace, care a contribuit la dialogul islamico-crestin. Olivier de Berranger, episcop de Saint-Denis si presedintele Secretariatului pentru relatiile cu islamul, discuta despre "o emulatie reciproca". In opinia sa, Biserica Romano-Catolica are responsabilitatea "de a ajuta islamul sa treaca de curentul fundamentalist si sa fie fidel idealului sau initial". Varticanul a dorit sa reactioneze in acest sens anuntind un dialog cu islamul. Incepind din 1986, Papa Ioan Paul al II-lea a reunit in Asia, pentru prima data in istoria umanitatii, 150 de reprezentanti ai principalelor religii, pentru a se ruga pentru pace. Aceasta reuniune a fost repetata in ianuarie 1993. "Fara a merge atit de departe si cu iudaismul, Papa a deschis calea unui dialog sincer si constructiv cu islamul", a declarat Malek Chebel, antropolog si autor a mai multor lucrari despre islam. El a reamintit numeroasele calatorii ale Papei in Maroc, Liban si in special vizita sa la moscheea din Damasc, in mai 2001. Acolo, Suveranul Pontif a adresat un mesaj tuturor sustinatorilor terorismului si razboiului: "Violenta distruge imaginea Creatorului in creatiile sale".
In Europa nu este concurenta intre religii
In Europa, unde zece la suta din populatie este reprezentata de musulmani, "nu se poate vorbi despre concurenta intre religii, din simplul motiv ca islamul este minoritar, iar bisericile intervin pentru libertatea religioasa a musulmanilor", a sustine Rene Remond. El a adaugat ca "bisericile sint mult mai avansate in ceea ce priveste pluralismul religios decit islamul", in special cu privire la problemele de convertire. Catolicii sustin libretatea alegerilor religioase, in timp ce islamul o interzice, apostatii fiind ucisi in unele tari islamice. Insa situatia este diferita in Orientul Mijlociu, unde minoritatile crestine sint ingrijorate ca ar putea fi eliminate progresiv, mai ales in tari ca Sudanul, unde confruntarea este directa, chiar singeroasa. In aceste conditii, exista o dezbatere in cadrul Bisericii Catolice intre conciliere si confruntare? "Crestinii orientali spun frecvent «sinteti putin naivi»", a recunoscut de Berranger, care exclude totusi orice idee de confruntare.
Potrivit lui Geffret, una dintre principalele probleme intre cele doua religii provine din "prozelitismul musulman, existent sub acoperirea actiunilor caritabile, mai ales in Africa", in timp ce, in opinia sa, "catolicii, dar nu si evanghelistii protestanti, au renuntat sa mai faca prozeliti".
