Greco-catolicii nu au beneficiat prea mult din urma vizitei Papei din Romania
Vizita intreprinsa de Papa Ioan Paul al II-lea in Romania, in mai 1999, a facut sa renasca sperantele intr-o reconciliere intre ortodocsi si greco-catolici, dar sase ani mai tirziu, diviziunea dintre cele doua Biserici pare a fi la fel de profunda, comenteaza AFP. Prezenti in special in Ucraina si Romania, greco-catolicii recunosc autoritatea spirituala a Romei, pastrind insa modul lor de organizare si propriile ritualuri. Biserica greco-catolica a fost interzisa la putin timp dupa preluarea puterii de catre comunisti in Europa de Est, iar lacasurile sale de cult au fost atribuite ortodocsilor, majoritari in aceste tari. Dupa 1990, greco-catolicii, victime ale persecutiilor sub regimul comunist, au cerut recuperarea lacasurilor de cult, suscitind furia Bisericii Ortodoxe. Acest conflict asupra patrimoniului afecteaza si in prezent relatiile dintre cele doua Biserici mai mult decit cele de ordin dogmatic sau recunoasterea de catre greco-catolici a autoritatii Papei.
Pea Fericitul Parinte Teoctist a considerat "inoportuna" vizita Papei
Mult timp considerata "inoportuna" de catre Patriarhul roman Teoctist, vizita Papei Ioan Paul al II-lea in Romania, prima a Suveranului Pontif intr-o tara ortodoxa, a fost urmare a unui compromis negociat de cele doua Biserici, prin care greco-catolicii si-au luat angajamentul de a renunta la orice actiune in justitie pentru recuperarea bunurilor. Insa, desi cei doi prelati au pledat atunci pentru "moderatie" si "dialog" in vederea solutionarii dezacordurilor dintre cele doua comunitati, greco-catolicii au inceput sa-si piarda rabdarea, constatind ca nu se inregistreaza nici un progres. "Bineinteles ca dialogul este indispensabil, dar pentru conducatorii Bisericii Ortodoxe nu este decit un pretext pentru a tergiversa lucrurile. Cite secole mai trebuie sa asteptam pentru a ne putea ruga in bisericile noastre?", s-a intrebat Doina Cornea, figura marcanta a rezistentei anticomuniste. Preotul Constantin Stoica, purtatorul de cuvint al Patriarhiei, a dat asigurari ca, "ghidate de cuvintul Papei", cele doua comunitati au avansat pe calea dialogului si ca "nu mai putin de 160 de biserici au fost retrocedate greco-catolicilor" incepind din 1990. El a recunoscut ca regimul comunist a confiscat 2.000 de biserici, dar a afirmat ca, potrivit recensamintului din 2003, in prezent nu mai exista decit 190.000 de greco-catolici, comparativ cu 2,5 milioane inaintea perioadei comuniste. Potrivit lui Gabriel Andreescu, seful filialei romane a Comitetului Helsinki pentru apararea drepturilor omului, vizita Papei "a simbolizat o comuniune intre doua parti ale crestinismului, dar nu a avut nici un efect" real, care sa permita depasirea tensiunilor dintre credinciosi. Confruntari intre ortodocsi si greco-catolici au fost semnalate in mai multe localitati din Transilvania, iar acestia din urma s-au plins Papei de "intransigenta religioasa" a ortodocsilor, care se opun propunerii ca slujbe alternative ale celor doua culte sa fie oficiate in aceeasi biserica. In iunie 2002, Papa a solicitat din nou autoritatilor romane sa restituie bunurile confiscate in timpul comunismului, insistind asupra faptului ca acesti catolici de rit oriental "au nevoie rapid" sa dispuna de edificii religioase. "Conducatorii Bisericii Ortodoxe nu au invatat nimic din exemplul oferit de Papa. Este trist", a declarat Doina Cornea.
