Vrancea, repetenta la cheltuit banii primiti cadou
Simona Marinescu
Fondul National de Solidaritate s-a dovedit o "placinta" prea mare pentru vrinceni, care nu au cheltuit decit jumatate din cele peste 100 de miliarde de lei care s-au dat in urma cu cinci ani. Datorita fostului senator Simona Marinescu, care a candidat pentru Senat in anul 2000, judetul Vrancea a beneficiat de finantare pentru 31 de proiecte, in timp ce alte judete au primit numai doua, trei. Nu mai putin de 20 de proiecte au fost obtinute pentru biserici pe care Simona Marinescu le-a vizitat in campnia electorala. O mare parte dintre beneficiari nu au fost capabili nici macar sa cheltuie banii, cum s-a intimplat in cazul Paunestiului, unde s-au alocat 18 miliarde de lei pentru o alimentare de gaze, care a ramas in stadiul de proiect. Catedrala Ortodoxa din centrul Focsaniului este ilustrarea amestecului afacerilor necurate in cele sfinte. Din 18 miliarde de lei alocate s-au cheltuit numai 11 in patru ani, iar acum catedrala asteapta o minune pentru a fi terminata.
Vrancea a fost probabil cel mai mare beneficiar al Fondului National de Solidaritate, cu 31 de proiecte pentru care s-au alocat 104 miliarde de lei. Beneficiarii nu au fost insa in stare sa cheltuiasca decit jumatate din aceasta suma primita de pomana, am putea spune. FNS a fost infiintat in anul 1999 si este gestionat de actualul Minister al Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. La sumele importante venite in judetul nostru din FNS si-a adus o contributie esentiala Simona Marinescu, care era secretar de stat in Ministerul Muncii la acea vreme, iar in anul 2000 a candidat pentru un loc in Senat, din partea Partidului Democrat, pe care l-a si cisigat. Singura conditie pentru cheltuirea banilor era sa se lucreze potrivit unui grafic de executie, iar banii sa fie incasati dupa fiecare etapa, prin Directia pentru Dialog, Familie si Solidaritate Sociala Vrancea. Cu toate acestea, din 104 miliarde de lei, beneficiarii din Vrancea nu au reusit sa cheltuie decit 52 de miliarde de lei in cinci ani. La aceasta data, doar trei proiecte mai sint in derulare: Catedrala Ortodoxa Cuvioasa Sf. Paraschiva, Biserica Buna Vestire din Adjud si Biserica Sfintul Ilie din Focsani. Majoritatea beneficiarilor si-au cheltuit banii alocati, insa sume importante s-au pierdut pentru lipsa de interes, neglijenta sau afaceri de partid.
"Da\' muieti-s posmagii?"
Vrincenii s-au trezit cu o "pleasca" de 104 miliarde de lei in anul electoral 2000 pe care nu prea au stiut cum sa-i cheltuie. Exemplul care ilustreaza perfect este Catedrala Ortodoxa "Cuvioasa Sf. Paraschiva", care ar fi trebuit sa se ridice in centrul Focsaniului. Pentru acest proiect s-au dat nu mai putin de 18,4 miliarde de lei, din care, pina acum, s-au cheltuit numai 11,1 miliarde de lei. In anul 2001, cind banii ar fi fost suficienti pentru inaltarea bisericii, afacerea a intrat pe mina lui afaceristului Corneliu Prunache, dupa ce firma acestuia, SC Aispa Stars \'95, a cistigat o licitatie considerata dubioasa. Terenul pe care se inalta catedrala facut la rindul sau obiectul unei inginerii, in care a fost implicat romino-italianul Paul Brener, cunoscut pentru legaturile sale cu mafia italiana. Se pare ca afacerea nu a mai prezentat nici un interes pentru Corneliu Prunache. Din septembrie 2003, atunci cind in Vrancea a venit Patriarhul Teoctist, Aispa Stars \'95 nu a mai lucrat pentru inaltarea Catedralei. Proiectul pentru care s-au dat cei mai multi bani a fost alimentarea cu gaze a comunei Paunesti, care a primit 18,7 miliarde de lei. Din aceasta suma s-a cheltuit numai 934 de milioane de pentru realizarea proiectului, dupa care finantarea a fost pierduta deoarece nu s-a tinut licitatia de atribuire a lucrarii pina la aparitia Legii nr. 366/2001, prin care s-a aprobat ordonanta de urgenta pentru infiintarea FNS. "Proiectul este facut de SC Prodex SRL si aprobat de Consiliul Local. In rest, in fata consilierilor nu s-a discutat nimic. Eu nu am stiu nimic cind am fost ales primar, dar am auzit si m-am interesat", ne-a spus primarul Vasile Dumitriu. Aispa Stars \'95 a facut in 2002 un sant in comuna pentru a introduce teava, insa a abandonat lucrarea, iar santul a fost astupat de locuitori. In aceeasi situatie a fost alimentarea cu apa din comuna Straoane, pentru care se alocasera 9,9 miliarde de lei. Primaria Milcovul a primit numai 57 de milioane din 2,466 miliarde de lei, deoarece contractul a fost incheiat dupa aparitia Legii nr. 366/2001. Pentru alte citeva proiecte aprobate nu s-a mai cerut decontarea.
Solidaritate pentru biserici
Cele mai multe proiecte care au primit finantare din Fondul National de Solidaritate au fost legate de cele sfinte. La nu mai putin de 20 de biserici, majoritatea din Focsani, s-a lucrat cu bani din FNS. Protoieria Focsani a obtinut 15,5 miliarde de lei pentru 15 lucrari. Protopopul Ionel Ene ne-a spus ca singura investitie care a fost dusa la bun sfirsit a fost Biserica "Sf. Antonie si Sava" din Focsani, in timp ce restul lucrarilor au fost finantate numai partial. "Mai sint doua, trei biserici care sint la acoperis. Restul si-au facut diverse lucrari, unul si-a facut pictura, altul si-a pus centrala. Niciodata nu am mai primit bani ca atunci cind ne-a dat Guvernul Isarescu. Atunci disponibilitatea a fost totala, insa vina ne apartine in totalitate noua", ne-a declarat protopopul Ionel Ene. Cea mai mare nerealizare este insa Catedrala Ortodoxa, unde s-a inaltat un paraclis pe fundatie. Aici va sluji un preot care va prelua pe umerii responsabilitatea inaltarii Catedralei cu sprijin de la enoriasi. Protopopul Ionel Ene spune ca a acum ramas in impas deoarece pentru paraclis s-au folosit 60 de metri cubi de lemn, mai mult decit era prevazut, insa spera ca acesta sa fie terminat pina la Pasti.
