Din bizareriile alegerii unui papa
Primatul Poloniei, Jozef Glemp, a adus in discutie, ieri, posibilitatea ca urmatorul Suveran Pontif sa provina dintr-o tara latino-americana. "Exista episcopi sau arhiepiscopi latino-americani care si-ar putea asuma conducerea Bisericii", a declarat arhiepiscopul de Varsovia, cu putin timp inainte de a celebra o mesa in bazilica argentiniana din Lujan. In cursul celor 2.000 de ani de istorie, Biserica Catolica a modificat de mai multe ori procedurile de desemnare a Papei, inainte de a ajunge la actuala formula a conclavului. Evanghelia nu face nici o precizare in legatura cu alegerea succesorului Sfintului Petru. Interventiile facute de suverani sau familii puternice, inclusiv cu forte armate, in alegerea papilor l-a determinat pe Nicolae al II-lea sa reactioneze, publicind, in 1060, bula "In Nomine Domini". Textul a reglementat pe termen lung alegerea papilor, care nu mai poate fi influentata de laici, decizia fiind rezervata in exclusivitate cardinalilor. Acest monopol al cardinalilor nu va fi afectat de cele citeva zeci de modificari aduse ulterior modalitatilor de desemnare a papilor. In data de 21 noiembrie 1970, Papa Paul al VI-lea a definit actualele caracteristici ale Colegiului electoral - virsta limita a cardinalilor trebuie sa fie de 80 de ani, iar numarul maxim al cardinalilor electori este de 120. Papa Ioan Paul al II-lea a confirmat aceste caracteristici in februarie 1996, prin Constitutia Apostolica "Universi Domini Gregis".
In ultimii ani, intrarea in colegiu a tot mai multi cardinali straini face tot mai greu de prevazut decizia cocnlavului. Aproape jumatate dintre "marii electori" (58 din 117) sint europeni. Papa Ioan Paul al II-lea a convocat noua consistorii in cursul pontificatului sau, iar in cursul ultimului, in data de 20 octombrie 2003, a promovat 30 de noi cardinali, dintre care 26 au intrat in corpul electorilor.
Cardinali tinuti izolati numai cu piine si apa
Alegerea unui Papa are loc in afara oricaror presiuni externe, conclavul (cum clave - sub cheie) neavind nici o legatura cu lumea exterioara. Aceasta izolare este impusa inca din 1271, cind conclavul de la Viterbe (Italia) nu a reusit sa il desemneze pe succesorul Papei Celement al VI-lea. Crestinii au decis sa ii inchida pe cardinali si sa le ofere numai piine si apa, pentru a ii determina sa aleaga mai rapid un nou Papa. Ei l-au desemnat pe Grigore al X-lea, care a transformat practica izolarii in regula. In prezent, la Vatican exista amenajari speciale care asigura izolarea electorilor, acestia beneficiind de un minim confort pe durata conclavului, tinind cont de faptul ca multi dintre ei sint in virsta. Cardinalii intra in conclav la cel putin 15 zile si cel mult 20 de zile dupa moartea Papei. Ei trec in cortegiu de la Capela Paulina la Capela Sixtina, ale carei porti se inchid, iar cardinalul camerling, care asigura interimatul, si prefectul casei pontificale se asigura ca prelatii sint izolati de exterior. Cardinalii nu au dreptul sa voteze pentru ei insisi si trebuie ca, pe rind, sa jure ca vor respecta secretul votului si ca vor accepta rezultatul acestuia.
Fum alb pe horn
Operatiunile de vot se desfasoara in Capela Sixtina, cu doua scrutinuri dimineata si doua seara, iar buletinele de vot sint arse. Pentru a deveni Papa, un cardinal are nevoie de doua treimi dintre voturi, dar, in caz de impas, este posibil si un vot cu majoritate absoluta. In momentul in care cardinalii reusesc sa ajunga la un rezultat, decanul lor il intreaba pe acesta daca accepta alegerea. In cazul in care acesta este de acord, devine Papa, iar jurisdictia sa se extinde imediat asupra catolicilor din intreaga lume. Noul Papa trebuie sa declare in acest moment ce nume pontifical isi va alege. In timpul desfasurarii voturilor, credinciosii strinsi in Piata Sfintul Petru pot afla in ce stadiu se afla conclavul privind fumul iesit din Capela Sixtina, unde sint arse buletinele de vot - daca fumul este negru, inseamna ca inca nu a fost desemnat un nou Papa, iar daca este alb, inseamna ca a fost ales un nou Suveran Pontif.