Nu sint prizonierii unui grup politic radical
"In ultima vreme se intimpla destul de des ca rapitorii sa nu «semneze» caseta de revendicare. Asa s-a intimplat pentru cele trei italience sau, mai recent, pentru jurnalista de la Liberation, Florence Aubenas. Nici acolo nu sint revendicari", a afirmat Nicolas Henin, specialist in chestiunea irakiana stabilit in Iordania. Henin explica absenta indiciilor prin faptul ca ar exista "sub-furnizori" ai rapirii. "Ar putea sa insemne ca avem de-a face, daca vreti, cu un fel de «sub-furnizori» ai rapirilor, un fel de «prim grup de rapitori». Acestia sint motivati in primul rind de bani. Facind sa circule aceasta caseta, arata ca i-au capturat pe jurnalisti dar, in acelasi timp, nu se identifica ca apartinind unei organizatii sau alteia. Asta o fac in ipoteza unei eventuale revinzari sau pentru ca pur si simplu grupul respectiv nu are nici un nume. Cele mai multe din grupurile mafiote nu au nici un nume", a spus Henin. Singura certitudine - declara Nicolas Henin - este ca romanii "nu sint prizonierii unui grup politic, ai unui grup radical, cum ar fi Armata Islamica sau grupul condus de al-Zarqawi. "Gruparile radicale ar face in primul rind propaganda si ar incerca sa se faca cunoscute prin tot felul de semne. Aceasta caseta nu face decit sa inchida unele piste, dar lasa multe deschise", a declarat, pentru Delta RFI, Henin.
Vor sa atraga atentia autoritatilor romane
Intrebat despre faptul ca Marie-Jeanne Ion a spus ca rapitorii n-au cerut bani, Henin a subliniat ca aceasta inseamna multe lucruri. "S-ar putea sa fie un mesaj la adresa intermediarului sirian. Ar putea fi un mesaj de genul: «nu il cunoastem pe acest om, ceea ce zice el nu e adevarat». O alta ipoteza: ar putea fi un mod indirect de atrage atentia autoritatilor romane. Daca rapitorii vor sa lase impresia ca nu e vorba de bani, autoritatile romane vor avea o marja mai mare de negociere", a declarat specialistul fancez. Totodata, el explica faptul ca in cadrul unei luari de ostatici de tip mafiot, regula este ca, oficial, guvernele spun ca nu au platit nimic. "Autoritatile se simt mai in largul lor, pot negocia deci mult mai bine daca rapitorii au anuntat ca nu e vorba de bani. Este si ceea ce doresc autoritatile romane: sa nu isi faca publictate in jurul unei rascumparari pe care ar trebui sa o plateasca", a subliniat Henin.
Fostii irakieni scoliti in Romania sint paradoxali
"Cind stateam la Bagdad, vecinii mei de palier erau irakieni care statusera in Romania si care faceau afaceri cu Romania si primeau multe persoane din aceste «retele romanesti». Aceste persoane erau fie din Faloujah, fie din Ramadi - orase dominate de grupurile de insurgenti. Retelele romanesti din Irak sint paradoxale, as spune. Pe de-o parte, avem pozitia oficiala: foarte apropiata de cea americana si, pe de alta parte, exista fostele retele mostenite din timpul cooperarii dintre Romania lui Ceausescu si partidul Baas al lui Saddam Hussein. Inginerii irakieni formati in facultatile romane si care au venit apoi in Irak si au creat societati mixte sint in general membri ai partidului Baas. Asta nu inseamna ca sint toti activisti politici sau teroristi, dar au retele de contact. Romania ar putea sa profite de acest lucru, deoarece reteaua informala a partidului Baas continua sa functioneze in Irak, chiar daca partidul a fost eliminat. Cadrele locale ale partidului continua sa lucreze si sa faca sa circule informatia. Reprezinta o adevarata institutie in Irak, care, intr-un mod informal, are multe relatii si functioneaza ca un serviciu de informatii", a declarat specialistul francez.
