MOZAIC STIRI NATIONALE: Se pregăteşte Ungaria să cumpere terenuri în România?
Statul ungar pregăteşte un program prin care să cumpere terenuri agricole în Ardeal, iar pentru aplicarea lui aşteaptă normele de aplicare ale noii legi funciare romane, a declarat Szabo Jozsef, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, pentru postul de radio Erdely FM. Proiectul Ungariei prevede că dacă "cineva doreşte să-şi vandă terenul, atunci poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia vă primi o rentă viageră", iar terenul rămane în proprietatea sa pană la sfarşitul vieţii, scrie hotnews.ro.
Maghiarii, încurajaţi astfel să rămană în Romania
Ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti a declarat că statul maghiar, prin programul de cumpărare a terenurilor agricole, doreşte să sprijine rămanerea maghiarilor din Transilvania pe pămantul natal şi s-ar concentra mai ales pe regiunile unde maghiarii sunt în minoritate. Szabo Jozsef a explicat că "dacă cineva îmbătraneşte, copiii săi au părăsit localitatea şi a rămas cu terenul pe care nu-l poate lucra, atunci are două posibilităţi. Prima, cand vinde pe piaţa liberă şi îl oferă oricui, şi întrebarea este ce face acea persoană cu terenul. A doua posibilitate este cea în care oferă terenul unei fundaţii, unui program sau unui fond funciar, iar statul maghiar l-ar redistribui unor tineri care nu au posibilitatea să cumpere teren, dar ar dori să lucreze în agricultură şi să rămană în localităţile de baştină", relatează transindex.ro. Szabo a afirmat că statul maghiar încă nu a alocat un buget pentru programul de cumpărare de terenuri, deoarece demararea programului depinde de normele de aplicare a legii romane. Potrivit ataşatului, după ce sistemul va fi funcţional, proprietarul trebuie doar să se prezinte la viitoarele birouri deschise pentru acest program, ai căror angajaţi vor evalua terenul la faţa locului şi vor face o ofertă. "Dacă această ofertă nu este acceptată, proprietarul merge pe piaţa liberă; dacă spune da, aşa cum am amintit, primeşte o rentă viageră şi pană la moarte terenul rămane pe numele său şi îl poate folosi", a adăugat acesta.
MAE ungar: "O idee, nu un program"
Întrebat dacă partea ungară s-a pregătit pentru un posibil război diplomatic, ca urmare a explodării acestei ştiri în presa romană naţionalistă, Szabo Jozsef Andor a declarat că nu se aşteaptă la aşa ceva, deoarece principiile UE susţin în mod neechivoc libera circulaţie a capitalului şi libertatea de alegere a domiciliului şi a locului de muncă. "Dacă statul român este în stare să-şi apere terenurile agricole şi proprietarii care îl lucrează, foarte bine. Dar dacă nu este în stare să ofere ceva pentru acele terenuri, atunci piaţa este liberă, poate să vină oricine - nu neapărat un maghiar, poate fi un danez sau un francez - care doreşte să cumpere", a susţinut Szabo Jozsef Andor.
Interviul integral a fost publicat pe Szekelyhon.ro, unde diplomatul vorbeşte şi despre faptul că Ungaria a pregătit proiecte similare şi pentru fondul forestier şi de izvoare de apă minerală din România.
Pe de altă parte, Ministerul ungar al Afacerilor Externe a reacţionat luni şi a declarat că a fost "doar o idee", şi nu un program, şi că ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti nu a acordat un interviu pe această temă.
Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Exerne din Ungaria a negat ştirea şi pentru cotidianul Nepszabadsag, iar ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Zakonyi Botond, şi-a menţinut ideea că subordonatul sau nu ar fi dat un interviu. Cotidianul scrie că a încercat să îl contacteze şi pe Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe agricultura al ambasadei Ungariei la Bucureşti, însă acesta a refuzat să facă declaraţii şi a rugat jurnaliştii să se adreseze ambasadorului. Însă jurnalistul Szucher Ervin, semnatarul interviului, a declarat că interviul este cat se poate de real şi a prezentat înregistrarea acestuia pe telefon pentru jurnaliştii Nepszabadsag.
Legea cadru, retrimisă la Parlament
De la 1 ianuarie 2014, România este obligată să le permită persoanelor fizice străine care sunt rezidente în UE să achiziţioneze terenuri agricole în România. Avand în vedere ridicarea acestor restricţii, Parlamentul a adoptat în decembrie 2013 o lege care reglementează vanzarea de teren agricol în extravilan către persoanele fizice, impunand anumite drepturi de preempţiune la cumpărare pentru statul roman.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut ieri Parlamentului reexaminarea acestei legi. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, titlul legii face referire la "unele măsuri de reglementare a vânzării - cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice". "În acelaşi timp, Art. 2 alin. (2) prevede că legea se aplică atât persoanelor fizice, cât şi «persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE». În consecinţă, consider că aceste prevederi contradictorii pot crea o confuzie cu privire la sfera de aplicare a prezentei legi", se arată în cererea de reexaminare. Preşedintele mai menţionează că articolul. 2 alineat (2) din lege stabileşte că "prevederile prezentei legi se aplică cetăţenilor români, respectiv cetăţenilor unui stat membru al UE" şi "persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE". "Această reglementare nu este clară, întrucât trebuie prevăzut expres dacă legea se aplică şi persoanelor juridice având naţionalitatea română sau numai persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE, altele decât cele române", se precizează în cerere. Potrivit sursei citate, "vânzarea terenurilor agricole extravilane care se află în patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului trebuie să se realizeze exclusiv printr-o procedură de licitaţie publică şi nu prin parcurgerea procedurii de vânzare-cumpărare reglementată de prezenta lege". Preşedintele mai arată că în articolul 4 din lege se reglementează dreptul de preempţiune în cazul înstrăinării, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan. "Printre persoanele titulare ale dreptului de preempţiune sunt menţionate şi persoanele care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii. În această situaţie, legea nu oferă criteriile prin care aceste persoane pot face dovada calităţii de agricultor", se arată în cerere.
Necolaiciuc ar fi lucrat pentru FBI
Informaţia apare în dosarul de extrădare a fostului director CFR
Judecătoria Sectorului 1 l-a achitat, ieri, pe fostul director general al CFR Mihai Necolaiciuc în dosarul în care este acuzat pentru o fraudă de 2,7 milioane euro. Instanţa a dispus achitarea lui Mihai Necolaiciuc pentru infracţiunea de utilizare a creditului garantat din fonduri publice în alte scopuri decât cel pentru care a fost acordat, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Magistraţii au revocat măsura preventivă care fusese dispusă în cazul lui Necolaiciuc, respectiv cea a obligării de a nu părăsi localitatea Bucureşti. De asemenea, instanţa a dispus ridicare sechestrului instituit de către DNA asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Necolaiciuc. Şi Viorica Olăeru, fost director al Direcţiei Economice din CN CFR SA, a fost achitată.
Soluţia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Tribunalul Bucureşti.
Potrivit DNA, în cursul anului 2000, România a încheiat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) un contract de finanţare care viza reconstruirea infrastructurii afectate de inundaţiile din 2000 şi din anii anteriori. În ceea ce priveşte CNCFR SA, finanţarea s-a acordat pentru efectuarea de lucrări de reconstrucţie şi consolidare a liniilor de cale ferată în valoare de 34,3 milioane de euro. Necolaiciuc şi Olăeru, ignorând clauzele respectivului contract de împrumut, ar fi utilizat peste 2,7 milioane de euro în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Concret, cei doi au avizat ordine de plată către 57 de societăţi comerciale, în mod preferenţial, pentru achiziţionare de bunuri şi servicii fără legătură cu proiectul (servicii de publicitate în presă, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, echipamente aer condiţionat, salopete din doc, covoare PVC, calendare şi agende etc).
Mihai Necolaiciuc ar fi acceptat, în anul 2009, să devină informator al FBI în Venezuela pentru a nu fi extrădat în România, scrie RISE Project, preluat de hotnews.ro. Traducătoarea angajată să intermedieze discuţia dintre Necolaiciuc şi FBI a declarat acest lucru în faţa justiţiei americane.
Contul de Yahoo al directorului SRI a fost spart de un hacker
Ar fi vorba de un cont privat al lui George Maior, arată Serviciul Roman de Informaţii
Contul Yahoo al directorului SRI George Maior a fost spart de hackerul "Guccifer", cel care a publicat corespondenţa dintre Corina Creţu şi Colin Powell, scrie site-ul Thesmokinggun.com. "Este vorba de un email privat vechi al domnului Maior, folosit de dinainte de a deveni director al Serviciului şi nu îl folosea decât pentru zona academică. Primea corespondenţa exclusiv pentru zona academică şi era gestionat de un asistent pentru acest scop. Se vor lua toate măsurile legale pentru asemenea situaţii, iar «Micul Guccifer» va fi o dată prins şi judecat conform legii", a declarat purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava.
Conform site-ului Thesmokinggun.com, lista "victimelor" celebrului hacker "Guccifer", care a spart conturile lui Colin Powell, ale unor membri ai familiilor Bush şi Rockefeller şi ale unor oficiali ai Administraţiei Obama, este mult mai lungă decât se ştia până acum. "O arhivă mare de date dezvăluie faptul că incursiunilor ilegale ale lui Guccifer i-au căzut victime şi alte înalte personalităţi atât din SUA cât şi din străinătate în ultimul an. Hackerul a accesat corespondenţa electronică, liste de contacte, înregistrări telefonice, fotografii personale şi mai multe documente financiare confidenţiale, inclusiv cărţi de credit, informaţii bancare şi documente privind investiţii", notează Thesmokinggun.com. Acum, lista victimelor lui "Guccifer" îl include şi pe directorul SRI, George Maior.
Publicaţia menţionează doar faptul că directorului Serviciului Român de Informaţii, George-Cristian Maior, i-a fost spart contul de Yahoo.
Conform unora dintre persoanele afectate, conturile au fost sparte de pe adrese IP din Grecia şi Rusia.
Hackerul "Guccifer", a cărui identitate este necunoscută, a revendicat, în februarie 2013, piratarea unor conturi de e-mail aparţinând unor membri ai familiei Bush, divulgând corespondenţă de natură personală. În august 2013, "Guccifer" a postat pe pagina sa de Facebook un link către o corespondenţă prin e-mail între fostul secretar american de Stat Colin Powell şi europarlamentarul PSD Corina Creţu. În aceste e-mailuri, Creţu îl numeşte pe Powell, originar din Bronx, New York, "dragostea vieţii mele" şi sugerează că scrie despre o poveste de dragoste mai veche.
CSM îl suspectează pe Ponta că vrea să pună "botniţă" justiţiei
Consiliul Superior al Magistraturii a decis, ieri, să sesizeze Inspecţia Judiciară în cazul declaraţiilor făcute de premierul Victor Ponta despre condamnarea lui Adrian Năstase. "Având în vedere calitatea Consiliului de garant al independenţei, se impune efectuarea de către Inspecţia Judiciară a verificărilor cu privire la afirmaţiile făcute de către premierul Victor Ponta în cadrul interviului acordat la postul de televiziune România TV, în data de 6 ianuarie 2014, pentru a se analiza dacă prin acestea s-au creat suspiciuni de natură a aduce atingere independenţei sistemului judiciar", se arată în sesizare.
Tot ieri, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut "imperativ" lui Ponta "să înceteze de îndată orice atac la adresa justiţiei şi să reintre în atribuţiile constituţionale ale funcţiei de prim-ministru". "Domnul preşedinte Traian Băsescu consideră că aceste declaraţii aduc prejudicii grave României în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi NATO. Totodată, aceste declaraţii sunt incompatibile cu exigenţele funcţiei de prim-ministru într-un stat al Uniunii Europene", se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
În replică, Victor Ponta a declarat ieri că el nu se bate cu justiţia, ci cu Traian Băsescu. "Sunt convins că sunteţi alături de mine în bătălia cu regimul Băsescu. Am văzut că nu a înţeles domnul preşedinte, că m-aş bate cu justiţia. Eu nu mă bat cu justiţia, mă bat cu el şi cu cozile lui de topor. Vă rog pe toţi să aveţi curaj şi ştim că, pentru ceea ce ne-au votat oamenii, ce se întâmplă în fiecare zi se va întâmpla în mod sigur până în luna decembrie", a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern.
Cu toate acestea, luni, premierul a afirmat că Adrian Năstase este un condamnat politic şi o victimă a regimului Băsescu, criticand practic decizia instanţei supreme. "Este o justiţie generalizantă şi greşită", a atacat premierul.
Medicul Brădişteanu, achitat într-un dosar de corupţie
Medicul Şerban Brădişteanu a fost achitat, ieri, de Tribunalul Bucureşti, atât pentru abuz în serviciu, cât şi pentru primirea de foloase necuvenite, în dosarul în care este acuzat că ar fi primit mită patru milioane de euro în contextul unei licitaţii pentru echiparea spitalelor-penitenciar. Decizia instanţei nu este definitivă.
Şerban Brădişteanu a fost acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari şi o alta, în mai multe tranşe, de trei milioane şi jumătate de euro, toţi banii fiind daţi de o firmă austriaco-elveţiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădişteanu ar fi facilitat companiei câştigarea unei licitaţii pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfăşurată în anii 2001-2002.
Apel pentru toţi părinţii să denunţe colecta de bani în şcoli
Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP) cere demascarea practicilor privind colecta de bani din şcoli şi promite ca va păstra confidenţialitatea privind identitatea părinţilor care sesizează situaţii de acest fel. "Facem apel la toţi părinţii, indiferent dacă sunt sau nu în asociaţia noastră, să nu mai tolereze aceste practici privind colecta de bani pentru cadouri. Este timpul să oprim acest fenomen, care ia amploare de la an la an. De aceea, rog orice părinte care va fi obligat să dea bani la şcoală să ne anunţe. Promitem confidenţialitate legat de numele respectivului părinte, iar noi, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar, vom sesiza Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, dar nu vom expune părinţii sau copiii la posibile presiuni", a declarat ieri preşedintele FNAP-IP, Mihaela Gună.
Un apel similar a fost făcut şi de către inspectorul general al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Constantin Trăistaru care a cerut părinţilor să sesizeze orice solicitare de bani pentru cadouri sau alte nereguli întâlnite în şcolile Capitalei.
ISMB s-a autosesizat, la sfârşitul anului trecut, în cazul unei învăţătoare de la şcoala nr. 10, care ar fi cerut părinţilor bani pentru cadourile ce urmau să fie date de sărbători unor angajaţi ai unităţii.
A sunat la 112 şi le-a cerut poliţiştilor să îi cumpere votcă
Un bărbat din Sfântu Gheorghe a sunat la 112 pentru a cere ajutor, spunând că este bolnav şi că nu poate coborî din pat, iar ferestrele locuinţei sunt deschise. Poliţiştii care au ajuns la locuinţa bărbatului l-au găsit pe acesta beat, el cerându-le oamenilor legii să îi cumpere o sticlă de votcă. Poliţiştii l-au sancţionat pe bărbat pentru apelarea nejustificată a numărului de urgenţă, a precizat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Covasna.
