MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Moscova: România a trimis mulți mercenari în Ucraina
1.500 de luptători s-au alăturat Kievului din SUA, Canada și România, susține ministerul rus al Apărării n informația trebuie tratată cu prudență, nefiind prima dată când Moscova promovează „fake news” privind țara noastră n în timp ce își întăresc ofensiva în estul Ucrainei, rușii au atacat ieri cu rachete Liovul, un mare centru urban din vestul țării
Ministerul rus al Apărării susține că România se află printre țările care trimit cei mai mulți mercenari în Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, a declarat duminică că Kievul ar fi angajat peste 6.800 de mercenari străini din 63 de țări, de la începutul „operațiunii speciale” ruse în Ucraina. „Regimul naționalist de la Kiev a angajat un total de 6.824 de mercenari străini din 63 de țări de la începutul operațiunii militare speciale”, susține Konașenkov. „Cei mai mulți mercenari – 1.717 persoane – au venit din Polonia, iar aproximativ 1.500 din SUA, Canada și România, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Apărării”, scrie TASS, parafrazându-l pe oficialul rus. Ministerul rus al Apărării mai susține că până la 300 de persoane ar fi sosit din Marea Britanie și Georgia, iar 190 de persoane ar fi venit din unele zone din Siria care sunt controlate de Turcia.
Anterior, RIA Novosti, agenție de presă rusă care transmite propaganda Kremlinului, scria că “un grup secret de monitorizare al NATO, din care fac parte angajați din România”, și-ar fi început activitatea la Odesa. RIA Novosti cita o sursă din cadrul forțelor de ordine ruse, care la rândul ei cita „informatori din cadrul trupelor ucrainene”.
În replică, North Star Support Group (NSSG) – unul dintre liderii globali ai segmentului de servicii de consultanță și management al riscului pentru companii private ce desfășoară operațiuni de business în cele mai dificile regiuni din lume – a anunțat că informația transmisă de agenția RIA Novosti este complet falsă.
Atacuri cu rachete la Liov
Cel puțin șase persoane au fost ucise, iar alte 11 au fost rănite - inslusiv un copil - ieri, în atacuri cu rachete la Liov, potrivit unui bilanț preliminar.
Cinci atacuri “puternice” cu rachetă la Liov, în vestul Ucrainei, a anunțat dimineață primarul Andrii Sadovî. Acest oraș, în care s-au adăpostit mulți refugiați, a fost până acum cruțat de confruntări armate.
Pe de altă parte, Rusia a dat un ultimatum ultimilor militari ucraineni la Mariupol să depună armele duminică. Premierul ucrainean Denis Șmigal a anunțatînsă că rezistența continuă. “Nu, orașul nu a căzut. Militarii noștri sunt în continuare acolo. Ei vor lupta până la capăt. În momentul în care vă vorbesc, ei se află în continuare la Mariupol”, a declarat el postului american ABC News.
Moscova i-a somat duminică pe ultimii combatanți ucraineni, baricadați în complexul metalurgic Azovstal, să înceteze focul și să evacueze zona.
“Toți cei care depun armele vor avea garanția că vor trăi”, a anunțat într-o postare pe Telegram ministerul rus al Apărării. “Este singura lor șansă”, a adăugat Guvernul rus.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de faptul că vrea “să distrugă toată regiunea de est Donbas și a promis să facă totul pentru a o apăra, începând cu portul strategic Mariupol.
Șeful poliției din Mariupol: În oțelăria Azovstal se află și numeroși civili
Alături de trupele ucrainene care s-au retras în uzina siderurgică Azovstal - unul dintre ultimele puncte de rezistență din acest oraș - se află și mulți civili din Mariupol, potrivit autorităților locale. Oamenii s-au adăpostit acolo de bombardamente în timpul asediului orașului care durează de mai multe săptămâni, a declarat unei televiziuni locale șeful poliției din Mariupol, Mihailo Verșinin. “Ei nu au încredere în ruși. Ei văd ceea ce se întâmplă în oraș, de aceea rămân în incinta uzinei”, a spus el.
Câteva mii de apărători ucraineni ai orașului s-au ascuns în uriașa uzină siderurgică, care dispune de facilități subterane.
O mare parte din Mariupol se află deja sub controlul armatei ruse.
Verșinin a spus că trupele ruse folosesc populația civilă rămasă în oraș - aproximativ 100.000 de oameni - pentru degajarea spațiilor publice de dărâmături, strângerea cadavrelor și înhumarea lor în gropi comune, în schimbul “hranei” oferite ruși.
Consilierul citat a ținut să sublinieze că acei copii evacuați de forțele ruse nu proveneau din orfelinate.
Separatiștii proruși din Donețk (estul Ucrainei) au informat cu privire la moartea comandantului Brigadei 36 de Infanterie Marină, colonelul Volodimir Baraniuk, ale cărui efective apără orașul Mariupol de mai bine de o lună. Împreună cu comandantul lor, au murit încă 50 de infanteriști marini, potrivit separatiștilor. Ucraina nu a comentat deocamdată informațiile cu privire la posibila moarte a lui Baraniuk.
Mariupolul se confruntă cu o gravă catastrofă umanitară după invazia Rusiei, iar autoritățile locale au estimat că până la 20.000 de civili ar fi fost uciși în urma bombardamentelor și a asediului armatei ruse.
Înainte de invazie, Mariupolul (sud-estul Ucrainei) avea circa 400.000 de locuitori. Importanța sa strategică ține de faptul că acesta se află pe ruta între Crimeea, anexată de Rusia în 2014, și zonele din estul Ucrainei, controlate de separatiștii proruși.
Doi britanici luați prizonieri, mesaj pentru Boris Johnson
Televiziunea publică rusă a difuzat ieri apelul a doi prizonieri, pe care-i prezintă drept cetățenii britanici Shaun Pinner și Aiden Aslin, luați prizonieri în timpul unor confruntări armate în Ucraina, în care aceștia îi cer premierului Boris Johnson să le negocieze eliberarea. Cei doi bărbați, slăbiți, cer să fie eliberațiîn schimbul eliberării lui Viktor Medvendciuk, un deputat și un om de afaceri bogat, apropiat președintelui rus Vladimir Putin, arestat în Ucraina. Ei nu precizează în custodia cui se află - a forțelor ruse sau a aliaților separatiști ai acestora din Donbas, în estul Ucrainei.
Statul Islamic își îndeamnă susținătorii să reia atacurile în Europa
jihadiștii se bucură că a început un război între „cruciați”
Organizația Statul Islamic (SI) amenință să “răzbune” moartea fostului său lider și își îndeamnă susținătorii să profite de Războiul din Ucraina pentru a-și relua atacurile în Europa.
Președintele american Joe Biden a anunțat la 3 februarie eliminarea fostului lider SI Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qourachi, care s-a sinucis, detonându-se, în cursul unei operațiuni a Forțelor speciale americane în nord-vestul Siriei, o regiune aflată sub controlul jihadiștilor.
Atât moartea lui Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qourachi, cât și a purtătorului de cuvânt al organizației teroriste, au fost confirmate de SI la 10 martie.
“Anunțăm, cu voia lui Allah, o campanie binecuvântată de răzbunare” a morții liderului SI, a anunțat dumunică noul purtător de cuvânt al SI Omar al-Muhajir, într-un comunicat audio difuzat pe Telegram. SI își îndeamnă totodată susținătorii să-și reia atacurile și să profite de “ocazia” “luptei între cruciați”, referindu-se astfel la invazia Ucrainei de către Rusia.
Organizația teroristă și-a exprimat satisfacția față de acest “război între cruciați”, la 17 martie, într-una dintre revistele sale, o “pedeapsă” a țărilor “creștine necredinciose”.
Noul lider al organizației sunnite radicale, Abu Hassan al-Hashimi al-Qourachi, al treilea lider de la înființarea acesteia, este puțin cunoscut.
“Califatul” autoproclamat al SI a fost înfrânt teritorial în urma unor ofensive succesive, în 2017 în Irak și în 2019 în Siria, în urma unei ascensiuni fulgerătoare în 2014, de o parte și de alta a frontierei dintre cele două țări.
Însă Statul Islamic este în continuare prezent, clandestin, atât în Irak, cât și în Siria, unde încearcă o insurecție, de o parte șide alta a frontierei irakiano-siriene. Organizația jihadistă ar avea, în cele două țări, “în total 10.000 de combatanți activi”, potrivit ONU. SI a revendicat atacuri în Afganistan și Pakistan, iar grupări jihadiste afiliate organizației teroriste acționează în Africa.
Miliardarul care nu are casă și doarme pe la prieteni
Elon Musk a spus, într-un interviu cu Chris Anderson, la conferințele TED, că nu este miliardarul tipic, fiindcă nu deține propria casă, ci doarme pe la diverși prieteni. El a mai spus că nu are iaht și nici nu merge în vacanțe vreodată. Musk este celebru pentru cât de mult muncește, dorind să știe orice detaliu legat de afacerile lui.
S-a mai scris în trecut despre faptul că Musk duce o viață lipsită de luxuri care se regăsesc la oamenii foarte bogați și sunt celebre episoadele de acum câțiva ani când a dormit în uzina Tesla Motors care trebuia neapărat să atingă o anumită țintă de producție.
“Nici nu cred că am propria mea casă acum. Chiar stau la prieteni”, a spus Musk, în cadrul interviului video de la conferința TED. „Dacă merg în Bay Area (zona San Francisco, n. r.), unde sunt inginerii de la Tesla, dorm prin rotație la diverși prieteni”, spune el, adăugând că singurul lux este avionul personal pe care-l folosește însă pentru a economisi timp și practic pentru a avea mai mult timp de muncă.
Musk are o avere estimată la 250 miliarde dolari, dar a făcut precizările vis-a-vis de faptul că mulți critică miliardarii pentru stilul de viață opulent. Musk a spus că nu are cheltuieli mari de consum, în afară de avionul personal.
Au mai fost în trecut declarații legate de faptul că Musk nu are propria casă, iar în mai 2020 Business Insider a scris că se pare că Musk locuia într-o casă din prefabricate închiriată de la SpaceX.
O fostă parteneră de afaceri declara recent că Musk a refuzat să-și ia o saltea nouă când în cea veche a apărut o gaură, iar în 2015, Larry Page, co-fondator al Google, declara că atunci când Musk vizita Silicon Valley, Musk îi dădea un e-mail în care îl întreba dacă poate să stea noaptea la el, fiindcă nu are unde să se cazeze.
Moscova: 200.000 de angajați ruși riscă să fie concediați de companiile străine care au părăsit Rusia
Aproximativ 200.000 de oameni riscă să își piardă locurile de muncă în Moscova drept consecință a suspendării activităților companiilor străine în Rusia, a declarat, luni, primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, într-o postare pe blog. Autoritățile vor continua să implementeze planuri cu scopul de a sprijini angajații care riscă să devină șomeri, alocând 3,36 miliarde de ruble (41 de milioane de dolari) pentru aceste planuri, a spus primarul Moscovei, Serghei Sobianin.
“Continuăm să implementăm planul de îmbunătățire a sustenabilității economiei capitalei. După cum era planificat, săptămâna trecută am aprobat programul de sprijinire a angajaților care riscă concedierea. Luând în considerare subvențiile acordate de bugetul federal, 3, 36 miliarde de ruble vor fi alocate pentru implementarea acestuia”, a mai afirmat el.
În primul rând, programul se adresează angajaților companiilor străine care și-au suspendat temporar activitățile sau au decis să părăsească Rusia. „Potrivit estimărilor noastre, aproximativ 200.000 de oameni riscă să își piardă locul de muncă”, a mai precizat oficialul rus.
Planul de asistență pentru angajare include pregătirea personalului, angajarea în proiecte temporare și publice și stimulente pentru organizațiile și firmele care fac aceste angajări, a adăugat Sobianin.
Acuzații grave pentru Marine Le Pen cu o săptămână înaintea turului II
Procuratura din Paris a comunicat că a primit un raport din partea OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) în care Marine Le Pen, candidata de extremă dreaptă la președinția Franței, este acuzată de deturnare de fonduri. Procurorii examinează în prezent documentul emis în 11 martie.
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în care Le Pen se confruntă direct pentru a doua oară cu actualul președinte, Emmanuel Macron, va avea loc în 24 aprilie.
Site-ul de investigații Mediapart a publicat sâmbătă fragmente din raport, în care OLAF precizează că este vorba de fonduri europene în valoare de 137.000 de euro, pe care se presupune că Le Pen le-a deturnat în timpul mandatelor ei de eurodeputată, între 2004 și 2017. Avocatul politicienei, Rodolphe Bosselut, citat de Mediapart, a respins acuzațiile, iar Le Pen și-a rezervat dreptul de a-i acționa în instanță pe foștii ei asistenți sau furnizori de servicii care ar putea să fi comis fapte penale fără știrea ei.
Bosselut a criticat momentul în care au apărut dezvăluirile, cu numai o săptămână înaintea scrutinului decisiv.
Potrivit Mediapart, raportul OLAF se referă și la alți foști europarlamentari din Adunarea Națională (RN, Rassemblement National), formațiunea politică franceză care o susține pe Marine Le Pen: tatăl acesteia, Jean-Marie Le Pen, fostul ei partener, Louis Aliot, și Bruno Gollnisch, fost vicepreședinte al partidului. În total, OLAF a stabilit că ei au deturnat 486.000 de euro.
Aliot, acum primar la Perpignan, în sudul Franței, a respins și el acuzațiile.
Nu este prima oară când se vehiculează acuzații de acest gen împotriva reprezentanților Adunării Naționale. Asistenți ai europarlamentarilor din acest partid, plătiți de Parlamentul European, au fost suspectați în trecut că nu și-au desfășurat de fapt activitatea pentru această instituție a Uniunii Europene, ci pentru RN.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
