MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Concesiile Moscovei au durat câteva ore
La mai puțin de o zi după ce negociatorii ruși au lăudat discuțiile „substanțiale” cu partea ucraineană, Kremlinul a constatat ieri că nu există niciun progres în negocieri n
Negocierile dintre delegațiile rusă și ucraineană de marți de la Istanbul nu au dus la “nimic foarte promițător” și la “niciun progres”, a declarat ieri Kremlinul. “Deocamdată, nu putem constata ceva care să fie foarte promițător sau vreun progres. Este încă mult de lucru”, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Cu toate acestea, el a calificat drept pozitiv faptul că partea ucraineană “a început în sfârșit să-și formuleze în mod concret propunerile și le-a pus pe foaie”.
Aceste declarații le anulează pe cele mult mai pozitive ale unor responsabili ruși care au luat parte la discuțiile ce au avut loc marți la Istanbul. La finalul acestor negocieri, șeful delegației ruse și reprezentantul Kremlinului, Vladimir Medinski, a anunțat că au avut loc “discuții substanțiale” și a declarat că propunerile “clare” ale Ucrainei în vederea unui acord vor fi “analizate foarte curând și prezentate președintelui” Vladimir Putin.
Ministrul-adjunct al apărării al Federației Ruse a afirmat la rândul său că Moscova își “va reduce radical activitatea militară în direcția Kievului și Cernigăului”, în nordul Ucrainei. Aceste afirmații au fost primite cu scepticism în capitalele occidentale, care acuză Moscova că nu caută cu adevărat o soluție negociată în spatele unei deschideri de fațadă.
Pe teren, guvernatorul regiunii ucrainene Cernigău a afirmat miercuri că bombardamente au avut loc “toată noaptea”, în pofida promisiunilor ruse.
Negocierile dintre Rusia și Ucraina “au progresat, cu siguranță”, deoarece pentru prima dată de la începutul negocierilor, delegația rusă a ascultat ce a avut de comunicat partea ucraineană, a reacționat de partea cealaltă Kievul. Cu toate acestea, Ucraina nu va ceda “niciun centimetru” din teritoriu, iar armata rusă nu și-a retras trupele din Kiev, și Cernihiv, potrivit lui Ihor Zhovkva, directorul adjunct al Biroului Președintelui Volodimir Zelenski. Oficialul ucrainean a spus că pentru prima dată de când au început negocierile ruso-ucrainene, în cadrul negocierilor de la Istanbul, delegația rusă a ascultat partea ucraineană, în loc să dea ultimatumuri și să își expună condițiile. Cu toate acestea, Zhovkva a declarat că Ucraina nu va ceda “niciun centimetru” din teritoriu, atunci când a fost întrebat despre regiunile separatiste din estul țării, Donețk și Lugansk.
“Sirenele antiaeriene au sunat în aproape toată Ucraina”
Statul Major al armatei ucrainene consideră că trupele ruse se regrupează pentru a-și concentra eforturile în estul Ucrainei și că “așa-zisa retragere a trupelor” Moscovei poate fi o rotație a anumitor unități, potrivit ultimului raport de război dat publicității ieri. Conform raportului, “unități separate ale forțelor armate ale Federației Ruse continuă să se retragă din regiunile Kiev și Cernigău. Există unele semnale că trupele ruse se regrupează pentru a-și concentra eforturile în direcția est”. Deocamdată - transmite Statul Major ucrainean - așa-zisa “retragere de trupe” poate fi o rotație a anumitor unități, care are ca obiectiv să păcălească liderii militari ai forțelor armate ale Ucrainei și să lase impresia greșită că Rusia nu intenționează să încercuiască Kievul.
La întrevederea pe care delegațiile ucraineană și rusă au avut-o marți la Istanbul, partea rusă a anunțat că trupele sale își vor reduce presiunea militară asupra Kievului și a altor orașe din Ucraina, în special în nord.
Dar autoritățile ucrainene spun că intensitatea atacurilor ruse asupra orașelor Kiev și Cernigău s-a menținut. “Sirenele antiaeriene au sunat în aproape toată Ucraina în timpul nopții, au avut loc bombardamente la Cernigău, în regiunea Hmelnițki, mai multe rachete au fost doborâte deasupra Kievului”, a anunțat Vadim Denisenko, consilier al Ministerului de Interne ucrainean.
Potrivit raportului de miercuri dimineață al Statului Major ucrainean, trupele ruse “încearcă să mențină frontierele capturate” și nu realizează “acțiuni ofensive active”. De exemplu, în Sloviansk, oraș în regiunea Donețk (est), “trupele ruse se regrupează și se aprovizionează”, în timp ce continuă “atacurile aeriene și cu rachete în Kreminna și Mariupol”. În apropiere de Novokarlivka și Luhivske, la nord de Mariupol, “dușmanul continuă să amplaseze întăriri în interiorul pozițiilor capturate și să creeze bariere de mine”, în regiunea Zaporojie continuă bombardamentele, iar în zonele operative de la Marea Neagră și Marea Azov “nu s-au înregistrat schimbări semnificative”.
Unitățile ruse care au suferit pierderi grele s-au întors în Rusia și Belarus
Serviciile de informații militare britanice au anunțat, ieri, că unitățile ruse care au suferit pierderi grele în Ucraina au fost forțate să se întoarcă în Rusia și în Belarus, în efortul de a se reorganiza și aproviziona. “O astfel de activitate pune o presiune suplimentară asupra logisticii deja tensionate a Rusiei și demonstrează dificultățile pe care le întâmpină Rusia în reorganizarea unităților sale în zonele avansate din Ucraina”, a comunicat Ministerul britanic al Apărării. Ministerul adaugă că forțele ruse vor compensa, probabil, capacitatea redusă de manevră la sol prin atacuri de artilerie în masă și rachete.
China condamnă sancțiunile occidentale “ilegale și contraproductive”
Miniștrii de externe ai Rusiei și Chinei, Serghei Lavrov și Wang Yi, au condamnat, ieri, sancțiunile occidentale “ilegale și contraproductive” impuse Moscovei din cauza acțiunii sale în Ucraina, a anunțat Ministerul rus de Externe. “Miniștrii au avut un schimb aprofundat de opinii cu privire la situația din Ucraina. Șeful Ministerului rus de Externe și-a informat omologul chinez în privința progresului operațiunii militare speciale... și în privința dinamicii procesului de negocieri cu regimul de la Kiev”, a informat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. “Părțile au remarcat caracterul contraproductiv al sancțiunilor unilaterale ilegale impuse Rusiei de către Statele Unite și sateliții lor”, se mai adaugă în comunicat.
Potrivit comunicatului, cei doi miniștri au convenit că Rusia și China vor continua să-și consolideze parteneriatul strategic și să discute despre afacerile globale “cu o voce unită”.
Wang a spus că relațiile ruso-chineze au “rezistat testului turbulențelor internaționale” și a existat o dorință intensificată din partea celor două țări de a dezvolta relații care au “crescut în mod robust”, a informat televiziunea Phoenix TV din China. “Nu există nicio limită pentru cooperarea China-Rusia, nicio limită pentru eforturile noastre de a realiza pacea, de a proteja securitatea și de a ne opune hegemoniei”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, într-o conferință de presă la Beijing.
Rusia caută sprijin și parteneriat din partea Chinei, deoarece devine din ce în ce mai izolată de sistemele financiare globale și de lanțurile de aprovizionare.
Ucraina vrea să exporte cereale prin portul Constanța
Ucraina discută cu România despre posibilitatea de a-și expedia exporturile agricole din portul român Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, în contextul în care Rusia blochează porturile ucrainene.
Acest anunț a fost făcut miercuri de către ministrul ucrainean al Agriculturii Mîkola Solskii. Ucraina, care este unul dintre liderii mondiali ai exportului de cereale și de uleiuri vegetale, are suficiente stocuri pentru a răspunde propriilor nevoi alimentare - pe o peroadă de doi ani. Însă Ucraina înregistrează pierderi în valoare de 1,5 miliarde de dolari pe lună din exporturile agricole, din cauza invazei Rusiei, precizează ministrul.
Un conservator, primul membru transgen din Parlamentul britanic
Un politician din Partidul Conservator condus de prim-ministrul britanic Boris Johnson a anunțat ieri că intenționează să își schimbe identitatea de gen și să devină astfel primul membru transgen din Parlamentul Marii Britanii, o decizie pe care a luat-o după o serie de episoade traumatizante din viața lui personală. Jamie Wallis, în vârstă de 37 de ani, care îi reprezintă pe alegătorii dintr-o zonă din Țara Galilor, a dezvăluit că a fost diagnosticat cu disforie de gen și că s-a “simțit în acest fel” încă din copilărie. Într-o declarație extrem de personală, Jamie Wallis a detaliat o serie de incidente traumatizante prin care a trecut în ultimii doi ani, inclusiv că a fost violat pentru că a refuzat să întrețină relații sexuale cu o persoană cunoscută pe internet, că a devenit victima unei tentative de șantaj privind disforia de gen cu care a fost diagnosticat și că a fugit de la locul unui accident rutier după ce și-a avariat automobilul. “Nu intenționam să împărtășesc aceste lucruri cu voi. Mereu mi-am imaginat că voi ieși din politică cu mult timp înainte să le spun cu voce tare”, a declarat parlamentarul britanic.
Jamie Wallis a spus că este o persoană trans - “sau, pentru a fi mai exact, îmi doresc să fiu”. După ce a primit mai multe întrebări referitoare la pronumele pe care le va folosi de acum înainte, politicianul a spus că va continua să folosească pentru moment pronumele “he/him/his” (“el/îl/lui”).
Declarația sa a fost întâmpinată cu numeroase mesaje de sprijin din partea prim-ministrului Boris Johnson, ministrului de Externe Liz Truss, secretarului de stat pentru Irlanda de Nord Brandon Lewis și a altor membri ai Parlamentului britanic.
Boris Johnson l-a lăudat pe Jamie Wallis pentru curajul lui și pentru faptul că a împărtășit “povestea sa foarte intimă”, considerând că aceasta “va sprijini fără îndoială și alte persoane”.
Politicienii britanici au avut uneori opinii virulente și au trivializat dezbaterile din ultimii ani privind chestiunile transgen și drepturile femeilor.
Parlamentarii de la Londra au fost contactați în această săptămână și invitați să se pronunțe dacă bărbații ar trebui să fie întrebați dacă sunt însărcinați înainte de a face ecografii în spitale. Subiectul a fost dezbătut după ce mass-media a publicat informații despre faptul că anumite spitale britanice au implementat o politică în virtutea căreia toți bărbații și toate femeile cu vârste mai mici de 60 de ani sunt rugați să răspundă la acea întrebare înainte de a efectua proceduri medicale în cadrul sesiunilor de radioterapie.
Alți politicieni britanici au argumentat că o eventuală permisiune acordată persoanelor transgen de a-și schimba genul fără un diagnostic medical va facilita accesul bărbaților cu instincte de prădători sexuali în spații dedicate exclusiv femeilor, precum cabinele de schimbare a hainelor.
Putin a devenit persoana cu cea mai proastă reputație din istoria internetului
Războiul și invadarea Ucrainei au făcut din președintele Rusiei, Vladimir Putin, persoana cu cea mai proastă reputație din istoria internetului, care este “inundat” cu mii de știri și mesaje de dispreț la adresa șefului de la Kremlin, potrivit unor informații date publicității ieri de Observatorul Spaniol de Internet. Din 24 februarie, când Putin a decis să invadeze Ucraina, s-au acumulat peste 12 milioane de știri negative, mii de tweet-uri și înregistrări video critice care s-au “viralizat” pe mai multe rețele sociale, etichete sau hashtag-uri și numeroase campanii de marketing pentru vânzarea de tricouri sau obiecte prin care este exprimată respingerea față de invazia rusă și față de Putin.
Datele difuzate miercuri de Observator au mai relevat că în ultimele săptămâni rețeaua de internet s-a făcut ecoul și a devenit reflexia respingerii pe care o generează acest război. Totodată, datele au arătat că acest conflict a permis ca pe internet să-și facă apariția un nou tip de hateri, troli, justițiari, mercenari ai războiului și sabotori cibernetici. Conflictul a provocat - potrivit Observatorului - o serie întreagă de milioane de opinii negative, adjective depreciative, tweet-uri incendiare și a creat grupuri anti-Putin pe Facebook sau Telegram.
Unele dintre principalele motoare de căutare pe internet și-au modificat anumite sugestii de căutare și asociază acum numele lui Putin cu termeni precum “război”, “avere personală”, “genocid în Ucraina” sau “otrăvire”.
În plus, pe internet au proliferat bloguri care fac referire la prezumtiva corupție a oligarhilor, la averea deținută de Putin în străinătate, la amantele sale, la copiii pe care îi ține în mare secret și chiar la planurile de a-l elimina fizic pe șeful statului rus.
Președintele Joe Biden a promulgat legea împotriva linșajului
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a promulgat marți o lege care definește linșajul ca infracțiune federală motivată de ură, transmite dpa.
“Sute, sute de proiecte de lege similare nu au putut fi adoptate”, a declarat Biden la ceremonia de semnare în Grădina de Trandafiri a Casei Albe. “De-a lungul timpului, au fost promulgate câteva legi privind infracțiuni federale motivate de ură, inclusiv cea pe care am promulgat-o anul trecut pentru a combate infracțiunile din ură legate de COVID-19, dar nicio lege federală, nicio lege federală nu a interzis explicit linșajul. Niciuna. Până astăzi”, a precizat el.
De la începutul secolului al XX-lea au avut loc peste 200 de încercări de legiferare la nivel federal a infracțiunii de linșaj, a arătat congresmanul democrat Bobby L. Rush, promotor al legii în Camera Reprezentanților din Congresul SUA. “Promulgarea legii propuse de mine înseamnă că împotriva celor care comit această crimă gravă poate fi folosită întreaga greutate și putere a guvernului Statelor Unite”, a comunicat Rush. “Nu ne vom mai lovi de întrebarea dacă autorul unui linșaj va răspunde în fața justiției - odată cu semnătura de astăzi a președintelui, am eliminat această posibilitate pe viitor”, a adăugat el.
Vicepreședinta americană Kamala Harris a declarat la ceremonia de semnare că “este o pată pe istoria națiunii noastre încă de la fondare și în special în secolul de după Războiul Civil că mii de oameni au fost torturați și uciși de justițiari. Au fost târâți din casele lor, cu frânghii în jurul gâtului. Au fost spânzurați, arși, înecați și dezmembrați”. Ea a arătat că faptele respective au fost comise “pentru asigurarea controlului politic și social, dar nu au fost considerate infracțiuni de guvernul federal. Linșajul nu a fost considerat o crimă de guvernul federal”.
Doi tineri ucraineni, uciși în Israel, de un terorist palestinian
“Doi cetățeni ucraineni, în vârstă de 23 și 32 de ani” se află între victimele atacului soldat cu cinci morți, inclusiv un polițist, marți seara, la Bnei Brak, un oraș ultraortodox situat la periferia Tel Avivului, a anunțat ieri poliția israeliană. Ambasada Ucrainei în Israel a condamnat, într-un comunicat, “atacul terorist plin de ură de la Bnei Brak care s-a soldat cu cinci morți. Iar cu o durere profundă confirmăm că doi cetățeni ucraineni se află între victime”.
Mii de ucraineni s-au refugit în Israel, după lansarea invaziei Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie. În Israel trăiesc peste un milion de evrei originari din fosta URSS. Cei doi ucraineni uciși erau muncitori, nu refugiați sau solicitanți de azil.
Un palestinian în vârstă de 27 de ani, Dia Hamarshah, originar din satul Yaabad, în Cisiordania ocupată, a deschis focul, marți seara, în centrul Bnei Brak. El i-a ucis pe cei doi ucraineni, care erau așezați în fața unui magazin.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
