MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump și aliații săi, pregătiți să ”îngroape” ajutorul SUA pentru Ucraina
”Nu fiți proști”, le-a spus el congresmenilor republicani, cerându-le să nu voteze proiectul
Fostul președinte republican Donald Trump amenință să ”îngroape”, săptămâna aceasta, prin aliații săi din Congres, orice viitor ajutor american destinat Ucrainei în război cu Rusia.
Miliardarul și-a lansat amenințările după prezentarea publică a unui proiect de lege adoptat în Senat, care prevede o anvelopă în valoare de 60 de miliarde de dolari destinată Kievului.
Acest proiect de lege - care prevede în afară de acest ajutor în valoare de 60 de miliarde de dolari destinat Kievului, un ajutor în valoare de 14 miliarde dolari destinat Israelului și o reformă a sistemului american al imigrației - ”s-a născut mort”, a anunțat, la rândul său, președintele Camerei Reprezentanților Mike Johnson, un apropiat al lui Donald Trump. Președintele democrat Joe Biden susține acest proiect de lege și a cerut Congresului ”să-l adopte rapid”.
Însă, în aceste negocieri, predecesorul și probabilul său rival în alegerile prezidențiale din noiembrie este cel care are de spus ultimul cuvânt.
Fără o susținere a republicanilor în Camera inferioară a Congresului, mulți dintre ei loiali lui Donald Trump, proiectul de lege nu poate fi adoptat.
Pentru a fi adoptat, acest text este necesar să fie adoptat de către ambele camere ale Congresului. Democrații sunt majoritari în Senat, însă republicanii controlează Camera Reprezentanților.
”Numai un idiot sau un democrat de stânga radicală ar vota pentru acest proiect”
După aproape doi ani de Război în Ucraina, căreia Congresul i-a trimis ajutoare în valoare de 110 miliarde de dolari, mulți republicani cer ca Statele Unite să nu mai dea Kievului nimic. Ei urmează, în marea lor majoritate, directivele lui Donald Trump, care pretinde că, dacă este ales în noiembrie, va rezolva Războiul din Ucraina ”în 24 de ore” - fără să spună și cum anume. Luni, miliardarul a mers mai departe. ”Nu fiți proști”, le-a spus el congresmenilor republicani, apreciind că ”numai un idiot sau un democrat de stânga radicală ar vota pentru acest proiect de lege oribil”.
Dincolo de acest text este vorba despre faptul că viitorul ajutorului american destinat Ucrainei este în pericol. Textul, prezentat duminică, este considerat unul dintre puținele proiecte de lege susceptibile să fie adoptate de către ambele partide. ”Fereastra de tir” a unei acțiuni înainte de alegerile prezidențiale de peste zece luni pare acum minusculă, dacă nu inexistentă.
De la începutul războiului, Kremlinul mizează pe declinul ajutării Ucrainei de către Occident, iar orice ezitare a aliaților Kievului întărește convingerea Rusiei că va câștiga acest pariu.
Statele Unite, primul susținător militar al Ucrainei, au deblocat la sfârșitul lui decembrie ultima tranșă a ajutorului militar disponibil Ucrainei.
Americanii s-au împotmolit de mai multe luni în deblocarea unor noi fonduri, cerute cu insistență de către președinții american Joe Biden și ucrainean Volodimir Zelenski. Ultimele două vizite ale președintelui ucrainean la Washington - în seprembeie și decembrie 2023 - s-au soldat în acest sens cu eșecuri.
Conștient de faptul că sentimentul urgenței s-a stins la Washongton, Joe Biden a cerut Congresului, în octombrie, să cupleze ajutorul destinat Ucrainei cu ajutorul destinat Israelului, aliatul Statelor Unite, aflat în război în Sâșia Gaza împotriva mișcării islamiste palestiniene Hamas.
El a cerut totodată cuplarea cu o reformare drastică a politicii americane a imigrației, un subiect politic fierbinte și cu atât mai fierbinte într-un an electoral. Însă totul pare în zadar.
Ministrul Apărării din Israel: Liderul Hamas e "pe fugă"
Conducerea Hamas, inclusiv cel mai înalt oficial al acesteia din Gaza, este "pe fugă" în timp ce armata israeliană avansează mai departe spre sud în enclava palestiniană, a afirmat luni ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant.
Operațiunea militară israeliană din orașul Khan Younis din sudul țării "își va atinge în curând obiectivele", pe măsură ce trupele avansează spre sud, spre Rafah - ultimul bastion rămas al Hamas, a declarat Gallant într-un briefing televizat. "Forțele noastre operează pe teren în cea mai mare parte a teritoriului din Fâșia Gaza", a spus el.
Israelul l-a acuzat public pe liderul Hamas Yahya Sinwar că este "creierul" din spatele atacului din 7 octombrie al grupului - deși experții spun că este probabil unul dintre mai mulți - ceea ce îl face una dintre țintele cheie ale războiului său din Gaza. Gallant a susținut luni că Sinwar nu a avut niciun contact cu luptătorii săi și a fost nevoit să fugă dintr-o ascunzătoare în alta, cu armata israeliană în urmărire. "El nu conduce forțele, este ocupat cu supraviețuirea sa personală. A devenit, în loc de șeful Hamas, un terorist fugar", a declarat Gallant.
Gallant a mai afirmat că forțele israeliene au ucis sau rănit grav aproximativ jumătate dintre luptătorii Hamas din Gaza.
Husam Badran, un purtător de cuvânt al Hamas cu sediul în Qatar, a negat afirmațiile lui Gallant, spunând că acestea au fost o încercare de a ridica moralul israelian. Luptătorii Hamas "operează în continuare în toate zonele" din Gaza, potrivit unei declarații a lui Badran publicată de presa Hamas.
Ungaria blochează în continuare aderarea Suediei la NATO
Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a boicotat o sesiune a parlamentului convocată de opoziție pentru a ratifica aderarea Suediei la NATO, chiar dacă un grup de ambasadori occidentali a sosit în clădire pentru a solicita un vot. Din lipsă de cvorum, sesiunea extraordinară de luni a Parlamentului ungar, inițiată de opoziție pentru a ratifica aderarea Suediei la NATO, s-a încheiat fără o decizie. Sándor Lezsák, care a prezidat ședința, a constatat că din lipsă de cvorum niciun punct de pe ordinea de zi nu poate fi dezbătut și nu există posibilitatea de luări de cuvânt, după care a închis ședința, relatează hirado.hu.
Potrivit MTI, pe lângă partidele de guvernământ, au lipsit și unii membri ai unor partide de opoziție. Opoziția are însă o influență nesemnificativă asupra cvorumului, în lipsa deputaților Fidesz.
Máté Kanász-Nagy, unul dintre deputații opoziției, a declarat că este trist că băncile partidelor de guvernământ au rămas goale și că niciun membru al guvernului nu a venit la ședință. Acesta a afirmat că este jenant faptul că partidele de la guvernare continuă să blocheze aderarea Suediei la NATO și că nu a fost dată nicio explicație.
Un alt membru al opoziției a amintit că premierul Viktor Orbán a promis că Parlamentul ungar va confirma aderarea Suediei la NATO cu prima ocazie posibilă, dar deputații propriului partid nu s-au arătat pe nicăieri.
De luni de zile, premierul Ungariei, Viktor Orbán, le-a promis în mod repetat omologilor săi din cadrul NATO că țara sa nu va fi ultima care va ratifica aderarea Suediei, arată The Guardian. Dar Orbán și-a încălcat deja promisiunea atunci când Turcia a ratificat, luna trecută, candidatura suedeză la NATO, lăsând Budapesta să întârzie de una singură aderarea Stockholmului.
Liderul maghiar a promis apoi public secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, că va îndemna parlamentul să "aprobe ratificarea cu prima ocazie posibilă", dar membrii partidului său nu s-au prezentat la sesiunea extraordinară inițiată de opoziție pentru a vota aderarea Suediei.
Într-o mișcare simbolică, un grup de 16 reprezentanți diplomatici, inclusiv ambasadorul american la Budapesta, David Pressman, au sosit luni la Parlamentul de la Budapesta.
Trimisul american, împreună cu ambasadorii altor aliați NATO, printre care Polonia, Danemarca și Slovacia, au fost prezenți luni în parlamentul ungar, într-o demonstrație surpriză de presiune asupra Budapestei, scrie Reuters.
Pressman, care, într-un interviu acordat luna trecută ziarului The Guardian, spunea că Washingtonul este "dezamăgit" de lipsa de acțiune a Budapestei.
Tergiversarea Budapestei i-a frustrat profund pe oficialii occidentali, care și-au exprimat îngrijorarea atât cu privire la durata întârzierii, cât și la lipsa de claritate a raționamentului din spatele acțiunilor Ungariei, scrie The Guardian.
Regele Charles are cancer
Regele Charles al III-lea al Marii Britanii, în vârstă de 75 de ani, a fost diagnosticat cu o formă de cancer, a anunțat luni Palatul Buckingham, precizând că nu este vorba de cancer de prostată, dar a fost descoperit în timpul operației sale pentru prostata mărită.
Tipul de cancer nu a fost dezvăluit, dar, potrivit Buckingham Palace, regele a început încă de luni „un program de tratament”, în cursul căruia a fost sfătuit de medici să-și amâne sarcinile publice. „În cursul recentei intervenții în spital la care a fost supus regele pentru o hipertrofie benignă de prostată, s-a constatat o problemă distinctă”, iar „teste ulterioare au identificat o formă de cancer”, a arătat Palatul Buckingham într-un comunicat.
Palatul precizează totodată că suveranul „va continua, pe tot parcursul acestei perioade, să se ocupe de treburile statului și de documente oficiale, ca de obicei”. Nu au fost comunicate alte detalii privind stadiul cancerului sau un prognostic.
Ucraina a cerut Canadei 83.000 de rachete care urmează să fie distruse
Kirilo Budanov, șeful Serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR), speră că Canada va putea ceda Ucrainei zeci de mii de rachete care urmează să fie distruse la una dintre bazele militare ale țării, potrivit Global News și Kyiv Independent.
Peste 83.000 de rachete de atac la sol CRV7 sunt stocate la Depozitul de muniții al forțelor canadiene Dundurn, la sud de Saskatoon. Canada nu le mai are în serviciu și a selectat o firmă privată pentru distrugerea rachetelor. Budanov a declarat pentru Global News că donarea rachetelor va ajuta Ucraina să se lupte cu forțele rusești și îi va scuti pe contribuabilii canadieni de costurile de distrugere a acestora.
Potrivit șefului serviciilor de informații, rachetele CRV7 ar urma să fie utilizate pe elicoptere de atac ucrainene și pe lansatoare terestre pentru a lovi tancurile și artileria rusească. Ucraina s-a angajat în discuții cu Canada pe această temă, dar încă așteaptă o decizie.
Partidul Conservator din opoziția canadiană a cerut guvernului să trimită rachetele scoase din uz Ucrainei în loc să le distrugă. Departamentul canadian al Apărării Naționale a confirmat că se ia în considerare această donație. Oficialii canadieni au menționat că examinează cererea, dar și-au exprimat îngrijorarea cu privire la vechimea rachetelor CRV7, sugerând că acestea ar fi putut deveni instabile de-a lungul deceniilor, prezentând riscuri în timpul manipulării și transportului.
Vastă rețea de fabricare a armelor 3D, destructurată în Franța și Belgia
Paisprezece persoane suspectate de apartenență la o vastă rețea care fabrica și vindea arme create cu ajutorul imprimantelor 3D, precum și clienți, au fost arestate la sfârșitul lunii ianuarie în Franța și Belgia, a anunțat luni Parchetul din Marsilia.
În urma unei anchete desfășurate de un an de Divizia cyber a Jandarmeriei naționale franceze, anchetatorii au reușit să recupereze opt imprimante 3D, șapte arme 3D complete, precum și 24 de arme convenționale.
"Este o premieră în Franța", ceea ce "nu încetează să ne îngrijoreze", a declarat procurorul din Marsilia, Nicolas Bessone, în cadrul unei conferințe de presă în care au fost prezentate trei dintre armele confiscate.
Capul rețelei este un tânăr de 26 de ani, deja condamnat pentru o infracțiune legată de droguri, care anterior își avea reședința în comuna Roquebrune-sur-Argens (în sud-estul Franței). Între timp acesta s-a mutat în Belgia, iar autoritățile judiciare franceze au emis un mandat internațional de arestare pe numele său. "El împărtășește o mentalitate libertariană" înscriindu-se în "mișcarea pro-arme din SUA" al cărei scop este "distribuirea de arme unui număr din ce în ce mai mare de persoane pentru a proteja statul pe care îl consideră totalitar și opresiv", a explicat colonelul Herve Petry, șeful unității naționale franceze de cyber.
"Fenomenul nu este nou, dar a căpătat o dimensiune îngrijorătoare", a afirmat colonelul francez. În afara capului rețelei, șase persoane se află de acum în custodia poliției: cinci au fost plasate sub control judiciar, iar o alta în arest preventiv. Toți suspecții au vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, iar unii au și cazier judiciar.
Unii dintre ei se ocupau de fabricarea armelor, în timp ce alții au acționat ca intermediari sau distribuitori. Au fost arestați, de asemenea, cumpărători (colecționari sau persoane legate de traficul de droguri).
Pentru a scăpa controlului, piesele fabricate cu ajutorul unei imprimante 3D erau trimise una câte una clientului. Aceste arme, de o calitate "bună sau chiar foarte bună", se apropie în proporție de "95% de modelul original", a precizat colonelul Petry.
Armele respective puteau fi apoi revândute la prețuri cuprinse între 1.000 și 1.500 de euro, "mai ieftin decât un Kalașnikov", potrivit procurorului din Marsilia.
Un fost membru al administrației Trump a murit împușcat în cap
Un fost membru al administrației fostului președinte republican Donald Trump, Mike Gill, a murit din cauza rănilor, la o săptămână după ce a fost rănit prin împușcare ”în cap” potrivit miliardarului, de către un atacator care voia să-i fure mașina.
Mike Gill, un fost regulator al Bursei americane de valori, era așezat în mașina sa, parcată într-o parcare situată în nord-vestul Washingtonului.
Suspectul, identificat ca fiind Artell Cunningham, în vârstă de 28 de ani, a încercat să intre în mașină. Înarmat, suspectul a tras cu arma și l-a rănit ”la cap” pe funcționar, scrie Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social. Atacatorul a fugit de la fața locului, după care a atacat alte persoane, între care și Alberto Vasquez Jr, în vârstă de 35 de ani, pe care l-a ucis la volan. El a încercat să fure și o berlină staționată, însă fără succes. Artell Cunningham a fost identificat puțin mai târziu la volanul unui SUV furat.
Autoritățile au vrut să-l aresteze, însă tânărul, înarmat cu două pistoale, a deschis focul. Polițiștii l-au ucis prin împușcare. Mike Gill a fost declarat mort luni.
Donald Trump a lăudat un om ”strălucitor. Un om unic. Familia sa și prietenii săi sunt devastați”.
Estul Canadei, paralizat de o furtună de zăpadă considerată “istorică”
Cea mai estică provincie canadiană a fost paralizată luni, după ce a fost acoperită de un strat de zăpadă cu grosimea de un metru în weekend, în urma unei furtuni "istorice", ceea ce a determinat autoritățile locale să cheme armata pentru a ajuta la curățarea drumurilor, informează AFP.
Ninsorile abundente au paralizat rețeaua de transport și au dus, de asemenea, la închiderea a numeroase companii, școli și instituții, provocând totodată pene de curent. "Au căzut cantități record de zăpadă", a declarat Bob Robichaud, meteorolog la agenția guvernamentală canadiană, care a considerat că această furtună este "istorică". "Anumite regiuni au primit peste 100 de centimetri de zăpadă", a adăugat el, referindu-se în special la periferia Cape Breton, o insulă din Golful Saint Lawrence, unde a fost declarată stare de urgență.
Pe rețelele de socializare, numeroși canadieni au distribuit înregistrări video și fotografii realizate în timpul furtunii, unele arătând acumulări de zăpadă care blochează ușile sau depășesc acoperișurile caselor, iar altele prezintă mașini complet îngropate sub omăt.
Pe Aeroportul Internațional din Halifax, capitala provinciei Nova Scotia, multe zboruri au fost întârziate sau anulate, iar transportul în comun din acest oraș a fost suspendat. "Având în vedere cantitatea de zăpadă abundentă și lipicioasă pe care am primit-o, deszăpezirea este dificilă și va necesita timp", a avertizat luni după-amiază premierul din Nova Scotia, Tim Houston.
El a precizat că a cerut ajutor, în special militar, de la Guvernul federal și de la provinciile vecine New Brunswick și Prince Edward Island.
"Am aprobat solicitarea de ajutor și le-am cerut echipelor mele să identifice resursele federale care pot fi alocate cu rapiditate", a declarat luni ministrul canadian pentru Protecție Civilă, Harjit Sajjan, precizând că Guvernul de la Ottawa va împrumuta provinciei afectate o serie de echipamente care îi sunt necesare.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
