MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump ar încuraja Rusia să atace țări NATO care nu plătesc destul
„Încurajarea invadării celor mai apropiați aliați de către regimuri criminale este îngrozitoare și labilă”, a reacționat Casa Albă n “Trebuie să ne pregătim pentru o confruntare cu Rusia care ar putea dura decenii”, le-a transmis, pe de altă parte, șeful NATO partenerilor europeni
Fostul președinte american Donald Trump a afirmat, sâmbătă, că ar încuraja Rusia să facă ”orice vrea” oricărei țări membră a NATO care nu îndeplinește directivele privind cheltuielile cu Apărarea, aceasta fiind o recunoaștere șocantă că, dacă ar fi reales, nu ar respecta clauza privind apărarea colectivă a Alianței.
”NATO era falimentară până când am apărut eu”, a declarat Trump la un miting în Conway, Carolina de Sud. ”Eu am spus: Toată lumea va plăti. Ei au spus: Ei bine, dacă nu vom plăti, ne veți proteja în continuare?. Eu am spus: Sub nicio formă. Nu le-a venit să creadă răspunsul”, a susținut el. Trump a spus că ”unul dintre președinții unei mari țări” l-a întrebat la un moment dat dacă SUA ar mai apăra țara dacă ar fi invadată de Rusia, chiar dacă ”nu ar plăti”. ”Nu, nu v-aș proteja”, a relatat Trump că i-a spus acelui președinte. ”De fapt, i-aș încuraja să facă orice vor. Trebuie să plătești. Trebuie să îți plătești facturile”, a afirmat el.
Ulterior, tot în cursul zilei de sâmbătă, Casa Albă a numit afirmațiile lui Trump ”îngrozitoare și labile” și a promovat eforturile președintelui Joe Biden de a sprijini Alianța. ”Președintele Biden a restabili alianțele noastre și ne-a făcut mai puternici în lume pentru că știe că prima responsabilitate a fiecărui comandant este să țină în siguranță poporul american și să respecte valorile care ne unesc. … Încurajarea invadării celor mai apropiați aliați de către regimuri criminale este îngrozitoare și labilă – și pune în pericol securitartea națională americană, stabilitatea mondială și economia noastră, acasă”, a afirmat, într-o declarație, purtătorul de cuvânt al Casei Albe Andrew Bates.
Nucleul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord îl reprezintă promisiunea apărării colective – aceea că un atac asupra unei națiuni membre este un atac împotriva tuturor națiunilor din alianță. Trump s-a plâns de mult timp cu privire la suma pe care alte țări din NATO o cheltuie pentru Apărare, comparativ cu Statele Unite, și a amenințat în mod repetat că va retrage SUA din NATO. Însă afirmațiile sale de sâmbătă reprezintă cel mai direct indiciu că nu intenționează să apere aliații NATO de un atac rusesc, dacă este reales.
De mai mulți ani, Trump a descris în mod incorect cum funcționează finanțarea NATO. NATO are o țintă care fiecare țară membră să cheltuile minimum 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare, iar cele mai multe țări nu îndeplinesc această țintă. Însă cifra reprezintă o linie directoare și nu o obligație și nici nu generează ”facturi”; țările membre nu au eșuat în a plăti partea lor din bugetul comun al NATO pentru funcționarea organizației.
Ca președinte, Trump a amenințat, în privat, de mai multe ori, că retrage Statele Unite din NATO, potrivit New York Times. Trump a descris NATO ca ”învechită” și s-a situat pe aceeași linie cu președintele rus Vladimir Putin, care vrea să slăbească alianța. Trump l-a lăudat de multe ori pe Putin și chiar a mers până acolo încât să îi țină partea liderului rus în defavoarea comunității de informații din SUA în ceea ce privește interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016.
Șeful NATO cere Europei să-și crească producția de arme
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cere europenilor să își crească producția de arme, pentru a spori livrările către Ucraina și pentru a preveni o confruntare cu Moscova "care ar putea dura zeci de ani", potrivit unui interviu publicat sâmbătă de cotidianul german Welt am Sonntag. "Trebuie să ne reconstituim și să ne extindem mai rapid baza industrială, să creștem livrările către Ucraina și să ne refacem propriile stocuri", insistă Jens Stoltenberg înaintea unei reuniuni cheie a miniștrilor apărării din NATO, la Bruxelles, și în pragul împlinirii a doi ani de la războiul declanșat de Rusia în Ucraina. "Acest lucru înseamnă trecerea de la o producție lentă pe timp de pace la o producție în ritm alert pe timp de conflict", a declarat el pentru cotidianul german Welt am Sonntag. "Nu există o amenințare militară iminentă împotriva niciunui aliat. În același timp, auzim amenințări regulate din partea Kremlinului împotriva țărilor NATO", a arătat șeful NATO.
Invazia Rusiei în Ucraina a arătat că "pacea în Europa nu poate fi considerată ca fiind de la sine înțeleasă", a mai spus Stoltenberg, subliniind importanța protejării țărilor din alianță. "Atât timp cât investim în securitatea noastră și rămânem uniți, vom continua să descurajăm orice agresiune", consideră el. "NATO nu caută un război cu Rusia, dar trebuie să ne pregătim pentru potențiale decenii de confruntare", a avertizat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.
"Monitorizăm îndeaproape ceea ce face Rusia și ne-am sporit prezența în partea estică a alianței", a dat asigurări Stoltenberg. "Dacă Putin câștigă în Ucraina, nu există nicio garanție că agresiunea rusă nu se va extinde și mai mult. Așa că sprijinirea Ucrainei acum și investirea în propriile capacități ale NATO reprezintă cea mai bună apărare a noastră", a arătat șeful NATO.
Și liderii occidentali cer o asistență mai mare pentru Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz și președintele Joe Biden au îndemnat la vineri Congresul SUA să aprobe pachetul de ajutor militar pentru Ucraina, amânat de prea mult timp, avertizând că Kievul nu ar putea ține piept invaziei rusești fără acest ajutor.
"Eșecul Congresului Statelor Unite de a nu sprijini Ucraina este aproape de o neglijență criminală", a declarat Biden în timp ce îl primea, vineri, pe Scholz în Biroul Oval.
Miniștrii apărării din NATO se vor reuni la Bruxelles în 15 februarie, cu o săptămână înainte de împlinirea a doi ani de la ofensiva Rusiei în Ucraina. O reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, așa-numitul format Ramstein, va fi un element-cheie al discuțiilor.
Fostul premier al Olandei a murit mână în mână cu soția sa, printr-o dublă eutanasiere
Un fost prim-ministru catolic olandez, Dries van Agt, a murit prin eutanasiere, de mână cu soția sa, Eugenie. Amândoi aveau 93 de ani. Decesul lor este considerat ca ilustrând o tendință tot mai pregnantă în Olanda, unde crește numărul cuplurilor care aleg să-și pună capât vieții în comun.
Deși încă rară, eutanasierea cuplurilor a fost observată pentru prima dată într-o analiză a tuturor cazurilor în 2020, când 26 de persoane au primit eutanasia în același timp cu partenerii lor. Numărul acestora a crescut la 32 în anul următor și la 58 în 2022.
Potrivit presei olandeze, Van Agt - prim-ministru între 1977 și 1982 și primul lider al partidului Apelul Creștin-Democrat - ar fi fost catolic, dar a ales întotdeauna propria cale, alături de soția sa lângă care a petrecut 70 de ani și pe care a numit-o întotdeauna "fata mea".
Forumul Drepturilor, un grup pro-palestinian pe care Van Agt l-a înființat în ultimii săi ani, mai înclinat spre stânga, a anunțat săptămâna trecută vestea morții lor "împreună, mână în mână". Directorul Gerard Jonkman a declarat pentru postul de televiziune NOS că amândoi erau foarte bolnavi, dar "nu puteau merge unul fără celălalt". Van Agt nu și-a mai revenit niciodată complet după o hemoragie cerebrală suferită în 2019.
Elke Swart, purtător de cuvânt al Expertisecentrum Euthanasie, care îndeplinește dorința de eutanasie a aproximativ 1.000 de persoane pe an în Țările de Jos, a declarat că cererile de moarte asistată ale oricărui cuplu sunt examinate în funcție de cerințe stricte, mai degrabă individual decât împreună. "Interesul pentru acest lucru este în creștere, dar este încă rar", a spus ea. "Este o pură întâmplare ca două persoane să sufere insuportabil fără nicio perspectivă de ameliorare în același timp și ca ambele să dorească eutanasia", spune ea.
Eutanasia și sinuciderea asistată sunt legale în Țările de Jos din 2002 în cazul a șase condiții, printre care se numără suferința insuportabilă, lipsa oricărei perspective de ameliorare și o dorință independentă și de lungă durată de a muri.
Un al doilea specialist trebuie să confirme dorința, iar cele mai multe cazuri sunt efectuate de către medicul de familie la domiciliu.
Președinta Ungariei, Katalin Novak, a demisionat pe fondul unui scandal sexuxal
Președinta Ungariei, Katalin Novàk, o apropiată a lui Viktor Orban, și-a anunțat sâmbătă demisia, în urma unei controverse majore legate de grațierea unui condamnat într-un caz de pedofilie. Ea și-a întrerupt o vizită oficială în Qatar și s-a întors sâmbătă, pe neașteptate, la Budapesta pentru a face anunțul.
"Am făcut o greșeală. Astăzi este ultima zi în care mă adresez vouă în calitate de președinte", a declarat Katalin Novàk, într-un discurs difuzat la televiziunea națională. Mii de persoane au manifestat vineri la Budapesta pentru a protesta față de grațierea acordată în aprilie 2023 de Katalin Novàk, - care a acordat în jur de douăzeci de grațieri, cu ocazia vizitei Papei - unui director adjunct al unei case de copii condamnat la închisoare în 2019 pentru că a acoperit agresiuni sexuale asupra minorilor care ar fi fost comise de superiorul său.
În discursul său, Katalin Novak recunoaștă că greșeala pe care a făcut-o a fost de a lua o decizie care venea în contradicție și stânjenea politica de toleranță zero a guvernului față de pedofilie. Ea sugerează că a luat decizia la cererea partidului, ca să nu-și sacrifice „suveranitatea”: „Întrebarea pe care a trebuit să mi-o pun a fost: ce mesaj le transmit copiilor noștri, tinerilor maghiari, prin decizia mea? Îi încurajez să slujească cu toată puterea și talentul lor, să nu renunțe nici măcar în momentele dificile, să reziste cât mai mult timp, să își asume responsabilitatea pentru greșelile lor, iar dacă simt că trebuie să își sacrifice suveranitatea, atunci ar trebui să fie capabili să cedeze locul altcuiva cu demnitate. Suveranitatea este o comoară prețioasă. Atât pentru individ, cât și pentru națiune. Haideți să avem grijă de ea”, îndeamnă Novak.
În încercarea de a limita daunele politice, Viktor Orban, al cărui partid, Fidesz, începe campania pentru alegerile europarlamentare din iunie, a depus joi seara târziu în parlament un amendament constituțional care îl privează pe președinte de dreptul de a grația infracțiuni comise împotriva copiilor.
Tot sâmbătă, fostul ministru al justiției al lui Viktor Orban, Judit Varga - care ar fi urmat să conducă lista Fidesz pentru alegerile europarlamentare și care a semnat, de asemenea, grațierea controversată - a declarat pe Facebook că va demisiona din funcția de parlamentar Fidesz, asumându-și responsabilitatea pentru această decizie. Și ea a anunțat că se retrage din viața publică.
Doar un sfert din cei un milion de ucraineni mobilizați sunt desfășurați pe front
noul șef al armatei ucrainene, Olesksandr Sîrski, ar urma să facă un audit
Mihaïlo Podoliak, consilier special al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, spune că noul comandant-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, va trebui să efectueze un audit al forțelor ucrainene prezente pe câmpul de luptă, relatează site-ul Suspîlne.
Citându-l pe Volodimir Zelenski, care a estimat joi că "în jur de un milion de oameni au fost mobilizați", dar că, în realitate, doar 200.000 - 300.000 de soldați au fost mobilizați pe câmpul de luptă, Podoliak a declarat la televiziunea ucraineană că scopul auditului pentru noul șef al armatei este de a determina "ce oameni au fost mobilizați, unde se află și ce fac". Apoi, el va putea spune "de câți oameni este nevoie" pe linia frontului, a explicat el.
Valeri Zalujni, fostul comandant al armatei ucrainene, a fost demis joi, după ce ar fi avut neînțegeri cu președintele inclusiv în legătură cu numărul de persoane necesare a fi mobilizate. Zalujni ar fi cerut încă 450.000 - 500.000 de oameni.
Comentând situația mobilizării, Podoliak a declarat că în prezent nu există o cifră specifică de 500.000 de persoane apte de serviciul militar care trebuie mobilizate.
"La conferința de presă finală, președintele a spus: Dacă Forțele Armate vor, de exemplu, 450.000 - așa spun ei - ar trebui să spună clar de ce, pentru ce sarcini și cum va fi reglementat în viitor", a declarat Podoliak. Potrivit acestuia, dacă există ordine pentru un anumit număr de oameni care să fie desfășurați pentru a îndeplini anumite sarcini, atunci apar întrebări cu privire la modul în care acest lucru va fi finanțat. În ceea ce privește mobilizarea, a spus Podoliak, nu este vorba de o mobilizare unică - de exemplu, 100, 200, 500 de mii de oameni -, ci este vorba de o mobilizare treptată. El a adăugat însă că un anumit număr de persoane ar trebui să fie înregistrate pentru serviciul militar în decurs de o lună, dintre care o parte vor merge la instruire și apoi la rotație.
Podoliak a mai spus că, pentru a acoperi decalajul de forțe, birourile de înrolare militară vor lucra și ele non-stop.
Lupii mutanți de la Cernobîl par să fi dezvoltat rezistență la cancer
Lupii mutanți care umblă pe străzile pustii din Cernobîl par să fi dezvoltat rezistență la cancer - ceea ce crește speranțele că oamenii de știință vor descoperi în cele din urmă cum pot să lupte împotriva acestei boli la oameni.
Un reactor nuclear a explodat la centrala electrică de la Cernobîl, în Ucraina, în 1986 și peste 100.000 de oameni au fost evacuați din oraș în timp ce explozia a eliberat radiații cancerigene. Locul a rămas în mod sinistru abandonat de atunci, fiind instituită Zona de excludere Cernobîl (CEZ) pentru a împiedica oamenii să intre într-o arie de circa 2.500 de kilometri pătrați, unde radiațiile încă prezintă un risc de a face cancer. Poate că oamenii nu s-au întors, dar animalele sălbatice, precum lupii și caii, cutreieră terenurile pustii ale orașului evacuat la mai bine de 35 de ani de la dezastru.
Cara Love, biolog evoluționist și ecotoxicolog la Universitatea Princeton din SUA, a studiat modul în care lupii de la Cernobîl supraviețuiesc în ciuda generațiilor de expunere la particule radioactive. Ea și o echipă de cercetători au vizitat CEZ în 2014 și au pus coliere radio pe lupi, astfel încât să le poată fi monitorizate mișcările. Cercetătoarea spune că aceste coliere oferă echipei "măsurători în timp real ale locului în care se află lupii și a cantității de radiații la care sunt expuși".
De asemenea, cercetătorii au prelevat probe de sânge pentru a înțelege cum reacționează organismul lupilor la radiațiile cancerigene. Cercetătorii au descoperit că lupii de la Cernobîl sunt expuși la o radiație de peste 11,28 millirem în fiecare zi, pe parcursul întregii lor vieți, ceea ce reprezintă de peste șase ori limita admisă de siguranță pentru un om.
Astfel, Cara Love a descoperit că lupii au un sistem imunitar modificat, similar cu cel al pacienților cu cancer care urmează un tratament cu radiații, dar, mai ales, a identificat părți specifice din genomul acestor animalele care par să le ajute să reziste la un risc crescut de cancer.
O serie de cercetări efectuate în cazul oamenilor au descoperit mutații care cresc riscul de cancer - de exemplu, prezența variantei genei BRCA face ca o femeie să aibă o probabilitate mai mare de a dezvolta cancer de sân sau ovarian.
Activitatea Carei Love a urmărit însă să identifice mutațiile protectoare, care cresc șansele de a supraviețui cancerului.
Animalele care umblă în zona de excludere nucleară și ADN-ul acestora au fost de interes pentru mulți oameni de știință din întreaga lume. Anul trecut, dr. Elaine Ostrander, genetician de la Institutul Național de Cercetare a Genomului Uman, a remarcat modul în care o astfel de activitate ar putea aduce noi perspective în ceea ce privește modul de prevenire a cancerului la oameni și de protejare a astronauților în spațiu. "Nu știm încă ce diferențe genetice, dacă există, ar putea permite câinilor să supraviețuiască într-un mediu față de un alt mediu. Căutarea unor schimbări în ADN care au ajutat o populație față de cealaltă să supraviețuiască este obiectivul pe termen lung al studiului la care lucrăm acum", a declarat Elaine Ostrander pentru Daily Telegraph.
Jaf de proporții în Cuba: Peste 130 de tone de carne de pui, aliment vândut „pe cartelă”, au fost sustrase
Cuba a pus sub acuzare 30 de persoane pentru furtul a 133 de tone de carne de pui, pe care apoi le-au vândut la negru, pe stradă, un jaf de proporții mai rar întâlnite care survine într-o perioadă în care statul condus de comuniști se confruntă cu o penurie de alimente.
Hoții au luat carnea, care se afla în 1.660 de cutii albe, dintr-un depozit de stat din capitala Havana și au folosit veniturile obținute din vânzare pentru a cumpăra frigidere, laptopuri, televizoare și aparate de aer condiționat, a relatat vineri seara televiziunea de stat cubaneză.
Carnea de pui face parte dintre alimentele care în sistemul cubanez se dau pe "carnetul de rație", introdus după revoluția din 1959 a lui Fidel Castro pentru a oferi alimente de bază subvenționate pentru toată populația. Cantitatea de carne de pui furată era echivalentul unei rații de pui pentru o lună pentru o provincie de mărime medie.
Cantitatea de pui disponibilă prin intermediul carnetului de rații a scăzut brusc în ultimii ani, deoarece criza economică a adus o penurie de alimente, combustibil și medicamente în statul comunist. Multe produse subvenționate ajung la populație cu zile, săptămâni sau chiar luni mai târziu decât era programat, lăsând oamenii care câștigă un salariu mediu de 4.209 pesos pe lună (14 dolari la cursul de schimb informal) să caute alte modalități de a se descurca.
Printre cei 30 de inculpați se numără șefi de tură și lucrători IT din cadrul fabricii, precum și agenți de securitate și persoane din exterior care nu sunt direct afiliate cu compania. Suspecții, dacă vor fi găsiți vinovați, ar putea fi condamnați la 20 de ani de închisoare.
Netanyahu: Cei care ne spun să nu intrăm în Rafah, practic ne spun să nu câștigăm împotriva Hamas
Premierul Benjamin Netanyahu critică apelurile adresate Israelului de a evita desfășurarea unei ofensive militare în interiorul Rafah, relatează The Times of Israel. "Vom pune mâna pe batalioanele teroriste Hamas rămase în Rafah, care este ultimul bastion", a declarat Netanyahu pentru ABC. "Cei care spun că în niciun caz nu ar trebui să intrăm în Rafah spun, practic, să pierdem războiul. Țineți Hamas acolo", adaugă el.
Orașul din sudul Fâșiei Gaza a devenit casa a aproape un milion de palestinieni strămutați, împinși spre sud de războiul de luni de zile dintre Israel și gruparea teroristă Hamas, care a început la 7 octombrie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
