MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Senatul SUA ajunge la un acord în vederea ajutării Ucrainei
Senatorii americani au ajuns la un acord asupra imigrației și ajutării Ucrainei, după luni de dezbateri aprige, însă președintele republican al Camerei Reprezentanților s-a angajat imediat să ”îngroape” acest acord, în pofida unui îndemn al președintelui democrat Joe Biden de a-l ”adopta imediat”, relatează AFP.
Acest acord prevede o finanțare totală de 118,3 miliarde de dolari - un ajutor în valoare de 60 de miliarde de dolari destinat efortului de război din Ucraina și 14,1 miliarde de dolari destinați Israelului. El prevede și o anvelopă de 20,2 miliarde de dolari în vederea unor reforme politice ale migrației, o însăsprire a restricțiilor în sistemul soluționării cererilor de azil și o ”frână” atunci când în America intră peste 5.000 de imigranți pe săptămână.
Textul a fost aprobat rapid de către președintele american Joe Biden, care subliniază eforturile depuse de zeci de ani în vederea unei reformări a unui sistem american al imigrației ”defect” și care promoveează o atitudine mai umană decât a predecesroului său Donald Trump, ale cărui măsuri au condus la o despărțire a familiilor la frontiera dintre Statele Unite și Mexic.
”Am ajuns la un acord bipartizan asupra securității naționale, care prevede cele mai stricte și mai echitabile reforme ale imigrației de decenii. Eu le susțin ferm”, a anunțat într-un comunicat Joe Biden. Trebuie ca acordul să fie ”adus pe biroul meu, penteu a-l promulga imediat”, a cerut el.
Speranțe năruite
În vederea unei adoptări, această anvelopă este necesar să fie adoptată de către Senat, unde ar urma să obțină teoretic susținerea ambelor partide, iar apoi în Camera Reprezentanților, unde lucrurile se complică.
Președintele Camerei inferioare a Congresului, Mike Johnson, un om loial lui Donald Trump, i-a năruit speranțele lui Joe Biden. ”Această lege este mai rea decât ne așteptam și este foarte departe de a pune capăt catastrofei de la frontieră pe care a creat-o președintele”, a denunțat el pe X și a dat asigurări că acest text ”va muri la sosire” în Camera Reprezentanților. Joe Biden le-a cerut republicanilor, care controlează Camera Reprezentanților, să susțină acest acord bipartizan, în pofida unui apel al lui Donald Trump, probabilul său adversar în alegerile din noiembrie. ”Dacă gândiți ca mine, că trebuie să securizăm frontiera acum, nu este o opțiune să nu faceți nimic”, a subliniat el.
Statele Unite, cel mai important susținător al Ucrainei, se lovesc de mai multe luni de validarea acestei anvelope.
La doi ani de la începutul unui război care împotmolește și după ce Congresul a deblocat 110 miliarde de dolari, republicanii încep să considere ”nota” prea piperată. Conștient de faptul că sentimentul urgenței s-a evaporat la Washington, după ce războiul se apropie de doi ani, Joe Biden a cerut Congresului, în octombrie, să cupleze cererea de ajutare a Ucrainei cu cea de ajutare a Israelului, aliatul Statelor Unite împotriva Hamas. El a cerut de asemenea introducerea în text a unei reforme dure a politicii imigrației Statelor Unite, un subiect politic fierbinte într-un an electoral.
”Ocazie unică”
De la începutul Războiului din Ucraina, Kremlinul mizează pe un declin al ajutorului Occidentului, iar orice ezitare a aliaților Kievului întărește convingerea Rusiei că va câștiga acest pariu. La sfârșitul lui decembrie, Statele Unite au deblocat ultima tranșă de ajutor militar disponibilă Ucrainei.
”Este o ocazie unică de a ne închide frontiera deschisă și de a le da administrațiilor viitoare instrumente eficiente de care au nevoie să pună capăt haosului de la frontieră și să ne apere țar”, recunoaște într-un comunicat senatorul din Oklahoma James Lankford, principalul negociator republican.
Liderul majorității democrate în Senat Chuck Schumer cataloghează acest proiect de lege drept ”un pas monumental către consolidarea securității naționale a Statelor Unite în străinătate și de-a lungul frontierelor noastre”.
Ce “surpriză”: Contracandidatul anti-război al lui Putin riscă excluderea de la alegeri
Candidatul anti-război la alegerile prezidențiale din Rusia, Boris Nadejdin, a declarat luni că un grup de lucru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) ar fi descoperit că 15% din semnăturile susținătorilor pe care le-a depus pentru a-și susține candidatura la alegeri nu sunt valide.
Acest procent, dacă se confirmă, este de trei ori mai mare decât rata de eroare permisă și ar constitui un motiv pentru comisie să îl descalifice pe Nadejdin să candideze împotriva președintelui Vladimir Putin în alegerile din martie. Comisia Electorală Centrală va lua o decizie finală în această privință miercuri, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Nadejdin.
Nadejdin a declarat pe Telegram că va face apel la Curtea Supremă dacă CEC va refuza să îl înregistreze.
Boris Nadejdin a prezentat săptămâna trecută comisiei electorale semnăturile a peste 100.000 de susținători din întreaga Rusie, în cadrul eforturilor sale de a face ca numele său să fie trecut pe buletinul de vot. Comisia Electorală Centrală a declarat vineri că analiza inițială a semnăturilor arată că unii dintre cei înscriși pe listele de susținători ai lui Nadejdin sunt de fapt persoane decedate.
Nimeni nu se așteaptă ca Nadejdin, în vârstă de 60 de ani, să câștige, chiar dacă i se va permite să participe la scrutin, având în vedere dominația și controlul îndelungat al lui Putin asupra statului rus. Dar campania sa a captat atenția oamenilor datorită opoziției sale categorice față de ceea ce Kremlinul numește "operațiunea militară specială" în Ucraina. Nadejdin spune că Putin a făcut o "greșeală fatală" prin lansarea acesteia și s-a angajat să pună capăt conflictului prin negocieri.
Partidul lui Macron prezintă un afiș inspirat de logoul Apple și stârnește un val de critici
Organizația de Tineret a Renaissance a publicat pe X, în weekend, un afiș comun al Renew (centru) în vederea alegerilor europene în care preiau și caricaturizează logoul Apple, relatează The Huffington Post. ”Pentru prima oară, de la Lyon la Praga, de la Paris la Berlin și de la Berlin la Madrid vom avea același afiș”, a anunțat partidul lui Emmanuel Macron care a publicat imagini în care prezintă afișul - o deturnare a mărcii Apple și sloganul ”Think different ”.
Imediat după ce a fost postat, afișul a fost criticat tot weekendul, mulți observatori considerând că este rupt de realitate în contextul în care Uniunea Europeană (UE) este zguduită de proteste ale agricultorilor, iar Apple își multiplică eforturile de a contesta reglementările prin care Uniunea încearcă să reglementeze giganții tehnologiei.
Un eurodeputat din grupul europarlamentar The Left (din care face parte Partidul La France Insoumise, LFI), Emmanuel Maurel îi ironizează pe reprezentanții centrului ”făcând campanie și inspirându-se la un slogan în engelză de la o multinațională americană, sigur inovatoare, dar campioană a evaziunii fiscale și care exploatează muncitori la celălalt capăt al lumii”.
Alt eurodeputat, socialistul Christophe Clergeau, denunță o ”referință la o întreprindere americană pe care Comisia Europeană a condamnat-o să plătească o amendă de 13 miliarde de euro din cauza unor avantaje fiscale ilegale. În engleză, sfidând diversitatea lingvistică a UE. Niște genii fără imaginație”. ”Spune atât de multe despre software-ul macronist”, ironizează și Nicolas Meizonnet de la Adunarea Națională (RN, extremă dreapta).
Mai mulți utilizatori X observă o asemănare cu logoul Partidului Comunist francez (PCF). Alții consideră că afișul amintește de hărțile Franței dinaintea Primului Război Mondial - un Hexagon fără Alsacia și Lorena, cedate Imperiului German prin Tratatul de la Frankfurt din 1871. Unii specialiști tech critică o trimitere deloc inspirată să promoveze idealul european și care expune la eventuale urmăriri în justiție ale gigantului american.
Un canadian de origine română a câștigat premiul Grammy pentru inginer de sunet
Șerban Ghenea a câștigat, duminică, un nou premiul Grammy, în calitate de inginer de sunet/mixaj la albumul "Midnights" al lui Taylor Swift. Este prima persoană (nu artist) care câștigă „Albumul anului” de cinci ori, potrivit Billboard.
El a mai fost premiat la această categorie, în aceeași calitate, pentru albumele „1989” și „Folklore” ale lui Swift, „25” al lui Adele și „24K Magic” al lui Bruno Mars. Albumul "Midnights" a fost realizat de: Jack Antonoff & Taylor Swift, producători; Jack Antonoff, Bryce Bordone, Zem Audu, Serban Ghenea, David Hart, Mikey Freedom Hart, Sean Hutchinson, Ken Lewis, Michael Riddleberger, Laura Sisk & Evan Smith, ingineri de sunet/mixaj; Jack Antonoff & Taylor Swift, compozitori; Randy Merrill, inginer mastering.
La ediția din acest an a premiilor Grammy, Taylor Swift a fost nominalizată la șase premii, inclusiv pentru "cel mai bun album vocal pop" pentru "Midnights", "cea mai bună interpretare pop solo" pentru "Anti-Hero" și "cea mai bună interpretare pop duo/grup" pentru "Karma" cu Ice Spice, care a primit o nominalizare pentru "revelația anului".
Taylor Swift a câștigat premiul pentru "Albumul anului" cu "Midnights", devenind astfel prima persoană care a câștigat de patru ori această categorie. Anterior, Swift a câștigat premiul pentru "cel mai bun album vocal pop" și a profitat de ocazie pentru a-și anunța noul album în discursul de acceptare a premiului.
Șerban Ghenea este inginer de mixaj câștigător a 19 premii Grammy și de trei premii Latin Grammy, potrivit datelor de pe site-ul său. A mixat piese pentru artiști precum Michael Jackson, Janet Jackson, Beyoncé, Justin Timberlake, Usher, Bjork, Thirty Seconds to Mars, Faith Hill, Carrie Underwood, Jewel, Santana, Ozomatli, Shakira, Jill Scott, Floetry, Musiq Soulchild, Taio Cruz, Rod Stewart, Dave Matthews Band, The All American Rejects, One Republic și Beck. Până în ianuarie 2024, Șerban a mixat peste 225 de single-uri și albume No. 1, - inclusiv hituri pentru Taylor Swift, Bruno Mars, Kelly Clarkson, Katy Perry, Ke$ha, Britney Spears, Black Eyes Peas, The Fray, Train, Lifehouse, Weezer, The Hives, Maroon 5, Avril Lavigne, Gavin Degraw, P!nk, Rihanna, Ellie Goulding, Keith Urban.
Franța: Locuitorii unui orășel au votat pentru interzicerea telefoanelor mobile pe stradă
Locuitorii din Seine-Port (Franța) au adoptat o moțiune care interzice utilizarea telefoanelor mobile în spațiile publice, relatează Ouest-France. Primarul consideră că aceasta este o problemă de sănătate publică și dorește să ajute în special părinții să limiteze timpul petrecut în fața ecranelor.
Cei 1.800 de locuitori din Seine-Port (Seine-et-Marne), precum și vizitatorii lor, vor trebui să limiteze de acum înainte utilizarea telefoanelor mobile pe stradă.
Alegătorii au fost chemați la urne sâmbătă pentru a decide dacă vor restricționa sau nu utilizarea smartphone-urilor pe stradă. Tabăra pro-restricție a câștigat cu 54% din voturile exprimate. Această restricție este o premieră în Franța. Carta propusă de municipalitate prevede interzicerea utilizării smartphone-urilor în magazine, în fața școlilor, în parcuri sau atunci când se merge pe trotuare.
Autoritățile din domeniul sănătății atrag atenția în mod regulat asupra efectelor nocive ale timpului excesiv petrecut în fața ecranelor, în special pentru copiii mici, dar nicio autoritate locală nu a făcut încă pasul de a adopta o astfel de măsură.
Carta are doar rol de stimulent și nu prevede nicio sancțiune pentru cei care o încalcă.
Vincent Paul-Petit, primarul din Seine-Port, a declarat pentru Le Parisien că nu intenționează să ia măsuri represive: "Oamenii au impresia că ne amestecăm în viața lor. Eu nu vreau asta! Dar există o problemă de sănătate publică. Trebuie să îi ajutăm". Carta îi invită pe părinți să interzică ecranele dimineața, la masă, seara înainte de culcare și în dormitor.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă să nu fie expuși la ecrane copiii cu vârsta sub 2 ani, iar între 2 și 5 ani timpul de expunere la ecrane ar trebui să fie limitat la o oră pe zi, subliniază cercetătorii. În Franța, limita de vârstă fără ecrane tinde să fie stabilită la 3 ani, la inițiativa Autorității de Reglementare a Comunicării Audiovizuale și Numerice.
Scriitorul Yang Jun, condamnat la moarte cu suspendare în China
Scriitorul și universitarul australian Yang Jun, încarcerat în China din 2019 sub acuzații de spionaj pe care le contestă, a fost condamnat la moarte cu suspendare în această țară, a anunțat luni Australia, care și-a exprimat consternarea.
"Guvernul australian este consternat de această decizie", a declarat ministrul de Externe, Penny Wong, într-o conferință de presă, subliniind că Australia va reacționa "în termenii cei mai fermi posibil".
Yang Jun, născut în China în 1965, a fost judecat cu ușile închise în 2021. Procesul, pentru care nu a fost făcut public niciun verdict, a fost puternic criticat de activiștii pentru drepturile omului. Scriitorul, cunoscut și sub numele de Yang Hengjun, a afirmat în mai 2021 că a fost torturat într-un loc nedezvăluit în timpul detenției sale, temându-se că o mărturisire forțată va fi folosită împotriva sa. Beijingul a respins aceste acuzații.
În august 2023, Yang Jun a declarat că se temea pentru viața sa în detenție din cauza unui chist mare la rinichi.
Wong a declarat luni că ambasadorul Chinei în Australia a fost convocat de Canberra. "Vreau să subliniez suferința acută pe care Dr. Yang și familia sa trebuie să o simtă astăzi, după ani de incertitudine", a declarat ministrul. "Toți australienii doresc ca Dr. Yang să se reunească din nou cu familia sa", a declarat Wong.
Domiciliat în SUA, Yang Jun a fost arestat la întoarcerea sa în China în ianuarie 2019. El este autorul unei serii de romane de spionaj și al unui popular blog în limba chineză. Această condamnare, care nu a fost confirmată imediat de Beijing, intervine într-un moment în care relațiile sino-australiene păreau să se îmbunătățească, odată cu eliberarea în octombrie 2023 a jurnalistului australian Cheng Lei, de asemenea încarcerat în China pentru spionaj.
Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat în 2018, când Australia a exclus Huawei din China din rețeaua sa de telefonie 5G. De asemenea, Beijingul a criticat Canberra pentru raidurile poliției la domiciliile unor jurnaliști chinezi aflați în Australia, efectuate în cadrul unei anchete privind o potențială campanie de influență. Canberra a iritat Beijingul și prin solicitarea unei anchete internaționale privind originile pandemiei Covid-19, care a început în China.
Ca răspuns, Beijingul a impus taxe vamale ridicate pentru numeroase exporturi australiene, inclusiv carne, vin și orz, și a oprit importurile de cărbune.
Incendiile din Chile: Bilanțul a urcat la cel puțin 112 morți
Incendiile violente care devastează regiunea turistică de coastă Valparaiso, în centrul statului Chile, s-au soldat cu cel puțin 112 morți, un bilanț care este posibil să crească, în timp ce pompierii continuă să lupte cu aproximativ 40 de incendii active.
Cartiere întregi de locuințe devastate, mașini incendiate, aproape 26.000 de hectare reduse la cenușă... Aproximativ 1.400 de pompieri și 1.300 de soldați și voluntari se pregăteau să lupte pentru a patra zi consecutiv împotriva a zeci de incendii în centrul și sudul țării, potrivit Serviciului național de prevenire și intervenție în caz de dezastre.
"Trebuie să spunem, cu ajutorul informațiilor primite de la serviciul de medicină legală, că 112 persoane au murit, 32 de cadavre au fost identificate", a declarat duminică seară purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Manuel Monsalve, adăugând că pompierii încă se luptau cu aproximativ patruzeci de focare active.
Bilanțul anterior comunicat de Serviciul de Medicină Legală (SML) era de 99 de morți. "Numărul acesta va crește, știm că va crește semnificativ", a avertizat președintele Gabriel Boric, în timpul unei vizite la Quilpué, la periferia orașului Viña del Mar, unde au fost înregistrate toate decesele.
Primarul stațiunii balneare Viña del Mar, Macarena Ripamonti, și guvernatorul regiunii Valparaíso, Rodrigo Mundaca, au declarat că mai multe sute de persoane au fost date dispărute. În Quilpué, o echipă AFP a văzut cartiere întregi și mașini arse până la temelii. Acolo, mii de locuitori au fost blocați timp de mai multe ore vineri, în timp ce încercau să fugă cu mașina.
"Aceasta este cea mai mare tragedie pe care am văzut-o după cutremurul din 2010", a declarat Boric, referindu-se la cutremurul cu magnitudinea de 8,8 grade urmat de un tsunami la 27 februarie 2010, care s-a soldat cu peste 500 de morți.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
