Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: O nouă rachetă cu rază de acțiune mare în drum spre Ucraina

Ziarul de Vrancea
30 ian 2024 1182 vizualizări

Bomba de diametru mic lansată de la sol nu există nici măcar în inventarul SUA

 

După ce au fost testate cu succes în SUA, Ucraina va primi în curând primul lot mare de rachete cu rază mai lungă de acțiune fabricate în premieră de Boeing, GLSDB, o armă ce promite să extindă raza de acțiune a armatei ucrainene până în adâncimea teritoriului controlat de Rusia, potrivit unor surse familiare cu acest subiect, citate de Politico și Reuters.

Potrivit Politico, primele astfel rachete urmau să ajungă "pe câmpul de luptă" chiar de miercuri. Aceste arme nou-nouțe, bombe de precizie cu rază mai lungă de acțiune, nu există nici măcar în arsenalul armatei americane.

Noua bombă, care se poate deplasa aproximativ 150 de kilometri, este de așteptat să fie "o capacitate semnificativă pentru Ucraina", a declarat pentru Politico un oficial american. "Le oferă o capacitate pe care nu au avut-o de a lovi mai adânc, completând arsenalul lor de foc cu rază lungă de acțiune", a spus oficialul american. "Este doar o săgeată în plus în tolbă, care le va permite să facă mai mult", a completat el.

Ucraina are nevoie de bombele cu diametru mic lansate de la sol (GLSDB) ale Boeing pentru a suplimenta numărul limitat de rachete tactice ATACMS trimise de SUA, care au o o rază de acțiune similară. GLSDB reprezintă o rachetă alternativă la rachetele ATACMS, pe care administrația Biden le-a furnizat până acum doar în număr mic și pe care Ucraina le-a epuizat deja.

Bomba GLSDB de la Boeing va permite armatei ucrainene să lovească ținte la o distanță de două ori mai mare decât cea la care pot ajunge rachetele pe care le lansează în prezent cu sistemul de rachete de mare mobilitate HIMARS furnizat de SUA. Asta ar putea forța Rusia să-și mute arsenalul și forțele mai departe de liniile de front.

Testele cu nou fabricatele rachete GLSDB au avut loc la 16 ianuarie la poligonul de testare de la baza militară aeriană Eglin din Florida, au declarat pentru Reuters o persoană familiarizată cu testele și alte două persoane informate. Sase rachete au fost lansate în cadrul testului, care a avut loc deasupra Golfului Mexic, astfel că începerea expedierilor către Ucraina a putut începe. Momentul livrării și desfășurarea finală a acestora a fost păstrat secret, pentru a fi un element-surpriză. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a refuzat să comenteze.

Noile bombe, deși nu sunt la fel de puternice, sunt mult mai ieftine, mai mici și mai ușor de desfășurat decât ATACMS, ceea ce le face potrivite pentru ceea ce speră să realizeze Ucraina: întreruperea operațiunilor rusești și crearea unui avantaj tactic.

Deoarece GLSDB a fost deja plătită, arma poate evita recenta dispută de finanțare din Congres pe tema continuării livrării de ajutor militar către Ucraina.

Arma, dezvoltată în comun de Boeing și Saab, este alcătuită dintr-o bombă de 113 kilograme ghidată cu precizie, legată de un motor de rachetă și care poate fi lansată de diferite lansatoare de la sol.  Astfel, noua bombă se va alătura altor arme cu rază mai lungă de acțiune oferite Ucrainei în ultimul an, care au permis trupelor sale să lovească locații logistice și navale rusești din Crimeea.

Deși noile bombe nu au raza de acțiune a rachetelor britanice Storm Shadow sau a Sistemului de rachete tactice al armatei americane (ATACMS), ele sosesc în condițiile în care stocurile de artilerie și muniții ale Ucrainei sunt pe sfârșite.

Ucraina va fi prima țară care va folosi bomba în luptă, ceea ce o va transforma într-un test esențial pentru alte țări care au achiziționat muniție cu rază lungă de acțiune după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, scrie Politico.

Medvedev le cere japonezilor “triști” să-și facă seppuku

Japonia va trebui să renunțe la revendicările teritoriale asupra Kurilelor - un grup de insule disputate din Pacific - dacă dorește să încheie un tratat de pace cu Rusia, care să consfințească în mod oficial sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat fostul președinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului rus de Securitate.

Medvedev, care de la invazia rusă în Ucraina se afișează ca unul dintre cei mai duri comentatori anti-occidentali de la Kremlin, a declarat că Japonia va trebui să accepte ca Rusia să aibă suveranitatea asupra insulelor Kurile și să amplaseze noi arme acolo. "Nu dăm doi bani pe sentimentele japonezilor în ceea ce privește așa-numitele Teritorii Nordice. Acestea nu sunt teritorii disputate, ci sunt ale Rusiei", a declarat Medvedev. "Iar acei samurai care se simt deosebit de triști își pot pune capăt vieții într-un mod tradițional japonez, prin seppuku (sinucidere rituală japoneză prin spintecare). Dacă îndrăznesc, bineînțeles", a comentat sarcastic vicepreședintele Consiliului rus de Securitate într-o postare pe X. "Cu siguranță, se simt mult mai bine sărutându-i franțuzește pe americani, după ce au uitat complet de Hiroshima și Nagasaki...", a adăugat, pe același ton nepoliticos, Dmitri Medvedev, făcând aluzie la bombele atomice pe care americanii le-au lansat la Hiroshima și Nagasaki în 1945.

În mod evident, comentariile sale, postate în engleză pe această rețea care este interzisă în Rusia, nu sunt destinate consumului intern, ci transmiterii unui mesaj către Occident. Ele sunt de natură să provoace furia Japoniei, care revendică cele patru insule pe care le numește Teritoriile Nordice.

Rusia, principalul stat succesor al Uniunii Sovietice, și Japonia nu au semnat niciodată un tratat de pace care să pună capăt în mod oficial ostilităților din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, insulele Kurile rămânând principalul obstacol. Insulele sunt situate în largul coastelor Hokkaido, cea mai nordică dintre insulele principale ale Japoniei, și au fost confiscate de Uniunea Sovietică la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În 2020, Constituția Rusiei a fost modificată pentru a interzice cedarea de teritorii unei puteri străine.

Elevii și profesorii din Găgăuzia, obligați să participe la un mars pro-rus

Profesorii și elevii claselor liceale din Autonomia Găgăuză sunt obligați să participe în data de 2 februarie la un marș pentru a marca aniversarea referendumului din 2014, considerat ilegal de Chișinău, prin care alegătorii s-ar fi pronunțat împotriva integrării în Uniunea Europeană, dar au fost, în schimb, pentru aderarea la Uniunea Vamală Euroasiatică, o organizație ce gravitează în jurul Rusiei.

Un document al Direcției Generale de Învățământ din Găgăuzia, în care se dau dispoziții pentru participarea la marș, a fost publicat de presa locală, iar în reacție, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) de la Chișinău a cerut „să nu fie perturbat procesul educațional”. De asemenea, ministerul a anunțat că va sesiza organele de drept în legătură cu acțiunile conducerii Direcției pentru învățământ din Găgăuzia.

Potrivit ordinului semnat de șefa Direcției Generale de Învățământ din Găgăuza, Natalia Cristeva, directorii tuturor celor 44 de instituții de învățământ din autonomie sunt obligați să organizeze participarea cadrelor didactice și a elevilor din clasele liceale la marșul „consacrat aniversării a 10 ani de la referendumul din 2014”. Evenimentul va avea loc la Comrat, pe 2 februarie.

La 2 februarie 2014, în Găgăuzia a avut loc un referendum la care locuitorii autonomiei au răspuns la întrebarea dacă este mai bine pentru Republica Moldova să adere la UE sau la Uniunea Vamală Euroasiatică. De asemenea, aceștia și-au exprimat părerea cu privire la necesitatea ca autonomia să aibă o lege privind dreptul la autodeterminare „în cazul în care Moldova își va pierde independența”. Potrivit Comratului, 97% dintre participanții la plebiscit au votat împotriva integrării europene a țării, dar în favoarea aderării la Uniunea Vamală Euroasiatică. Iar peste 98% au votat pentru ca Găgăuzia să devină automat un stat independent „în cazul în care Moldova își pierde suveranitatea”.

Chișinăul a declarat ilegal referendumul din autonomia găgăuză. Cu toate acestea, în 2017, Adunarea Populară a Găgăuziei a decis să declare 2 februarie zi liberă în Autonomia Teritorială.

Fostul premier pakistanez Imran Khan a fost condamnat la 14 ani închisoare

Fostul prim-ministru pakistanez Imran Khan și soția sa Bushra Bibi au fost condamnați fiecare la câte 14 ani de închisoare într-un caz legat de vânzarea ilegală de cadouri de stat, a anunțat miercuri partidul său. Sentința vine la o zi după ce fostul premier fusese condamnat la 10 ani de închisoare pentru dezvăluirea unor secrete de stat și cu o săptămână înainte de alegerile naționale.

Sentința de miercuri include, de asemenea, o interdicție de 10 ani de a ocupa o funcție publică, a precizat partidul său, Pakistan Tehreek-e-Insaf (PTI).

"O altă zi tristă în istoria sistemului nostru judiciar, care este în curs de disoluție", a declarat echipa de presă a lui Khan. "Nu este permisă nicio audiere încrucișată, nu există nicio pledoarie finală și decizia apare ca un dat predeterminat", a spus aceasta, adăugând: "Această decizie ridicolă va fi, de asemenea, contestată".

Khan a mai fost condamnat în august de o altă instanță la trei ani de închisoare pentru vânzarea de cadouri în valoare de peste 140 de milioane de rupii (501.000 de dolari) aflate în posesia statului și primite în timpul mandatului său de premier 2018-2022. Sentința de miercuri este legată de aceeași chestiune, dar urmează unei anchete a principalului organism anti-corupție al țării, NAB, care a acuzat-o și pe soția sa în acest caz.

Oficiali guvernamentali au susținut că asistenții lui Khan au vândut cadourile în Dubai.

New York extinde definiția legală a violului

New York își va extinde definiția legală a violului pentru a include diverse forme de contact sexual neconsensual, conform unui proiect de lege promulgat marți de guvernatoarea Kathy Hochul.

Actuala definiție limitată a statului a fost un factor în cazul de abuz sexual și defăimare a scriitoarei E. Jean Carroll împotriva fostului președinte Donald Trump.

Juriul din procesul civil federal a respins în luna mai a anului trecut afirmația scriitoarei potrivit căreia Trump ar fi violat-o în anii 1990, găsindu-l în schimb pe fostul președinte responsabil pentru un grad mai mic de abuz sexual.

Legea actuală definește violul ca fiind ”penetrarea vaginală cu un penis”. Noua lege lărgește definiția pentru a include contactul sexual anal, oral și vaginal neconsensual. Subliniind cazul lui Carroll în cadrul unei ceremonii de semnare a proiectului de lege în Albany, guvernatorul democrat a declarat că noua definiție va face mai ușor pentru victimele violului să înainteze cazuri pentru a urmări în justiție autorii. Legea se va aplica în cazul agresiunilor sexuale comise la 1 septembrie sau după această dată. "Problema este că violul este foarte dificil de urmărit penal", a spus Hochul. "Tehnicile fizice îi derutează pe jurați și umilesc supraviețuitoarele și creează o zonă gri legală pe care inculpații o exploatează”, a adăugat.

În timp ce diverse state definesc violul în moduri diferite, fiecare stat incriminează contactul sexual oral, anal și vaginal care nu este consimțit, potrivit lui Sandi Johnson, consilier principal de politică legislativă la Rape, Abuse, & Incest National Network. Înainte de noua sa lege, New York definea penetrarea vaginului sau a altor orificii corporale cu orice altceva în afară de un penis drept "abuz sexual" și nu "viol".

Multe alte state continuă să plaseze contactul sexual oral sau anal nedorit într-o altă categorie decât violul.

Un explorator a găsit în Pacific ceea ce pare a fi avionul Ameliei Earhart

Un fost ofițer de informații al Forțelor Aeriene americane spune că a găsit ceea ce pare a fi epava avionului Ameliei Earhart, prima femeie care a zburat peste Atlantic, dispărut în urmă cu nouă decenii, pe fundul Oceanului Pacific.

În speranța de a rezolva un mister vechi de 87 de ani, exploratorul Tony Romeo intenționează să lanseze o misiune în cursul acestui an sau anul viitor pentru a găsi avionul pierdut de mult timp, lucru pe care o amplă căutare americană nu a reușit să îl facă în 1937. "Este cea mai faimoasă persoană dispărută din America, nu-i așa? Atâta timp cât ea este dispărută, va fi mereu cineva acolo care o va căuta", a declarat Romeo. "Dacă putem ajuta la închiderea acestei povești și la aducerea Ameliei acasă, am fi super încântați", a adăugat el.

Earhart a devenit prima femeie și a doua persoană din lume care a zburat singură și fără escală peste Atlantic în 1932, la cinci ani după ce Charles Lindbergh.

Împreună cu navigatorul Fred Noonan, ea încerca să zboare în jurul lumii atunci când avionul lor a dispărut deasupra Pacificului. Dacă ar fi reușit, ea ar fi devenit prima femeie pilot care ar fi reușit acest lucru.

Romeo, directorul executiv al companiei private de explorare Deep Sea Vision, crede că epava avionului lui Earhart se află pe fundul oceanului la peste 5.000 de metri sub suprafață, la aproximativ 160 km de insula Howland, aproximativ la jumătatea distanței dintre Hawaii și Australia. Imaginile neclare ale sonarului de la drona de mare adâncime arată o formă asemănătoare unui avion pe fundul plat și nisipos al oceanului, a spus el.

Romeo a declarat că imaginile au arătat ceea ce părea a fi un avion care se potrivește cu dimensiunea avionului Lockheed Model 10-E Electra al lui Earhart. Imaginea, a spus el, părea să arate o caracteristică distinctivă a avionului: cele două stabilizatoare verticale duble de pe coadă. Romeo presupune că Earhart a rămas fără combustibil și a aterizat cu avionul la suprafața oceanului și că aparatul s-a scufundat ulterior pe fundul apei, unde ar fi zăcut de atunci, puțin deranjat de curenții ușori.

Mexic: 19 morți și 22 de răniți într-un accident rutier

O coliziune frontală între un autobuz și un camion de mărfuri a făcut marți 19 morți și 22 răniți într-un stat din nord-vestul Mexicului, au anunțat autoritățile locale. Accidentul a avut loc la Elota, o destinație turistică populară printre cetățenii canadieni și americani. Ambele vehicule au luat foc complet. "Am numărat 19 cadavre. Identificarea ne va lua puțin timp, având în vedere că sunt carbonizate", a declarat Sara Quinonez, procuror general al statului Sinaloa.

Cei 22 de răniți au primit îngrijiri medicale, a adăugat reprezentanta Procuraturii.

Autobuzul plecase din orașul Guadalajara și avea ca destinație finală Los Mochis în statul Sinaloa, cunoscut și ca unul dintre leagănele traficului de droguri din Mexic.

Accidentele rutiere sunt frecvente în Mexic. Pe 21 noiembrie, cel puțin 12 persoane au murit și 58 au fost rănite, când un autobuz s-a răsturnat pe un drum din statul Veracruz (est), la Golful Mexic.

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.