MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Financial Times: Bruxelles-ul are un plan pentru a lovi Ungaria
UE pregătește măsuri dure împotriva Budapestei dacă Viktor Orban continuă să se opună prin veto ajutorului pentru Ucraina
UE va sabota economia Ungariei, dacă Budapesta va bloca un nou ajutor pentru Ucraina la summitul din această săptămână, potrivit unui plan confidențial elaborat de Bruxelles, ceea ce marchează o escaladare semnificativă în lupta dintre UE și cel mai pro-rus stat membru al său. Strategia UE urmărește să sperie investitorii prin întreruperea finanțării Budapestei, în contextul impasului privind pachetul de 50 de miliarde de euro destinat Ucrainei, scrie Financial Times (FT).
Într-un document redactat de oficiali UE și consultat de Financial Times, Bruxelles-ul a schițat o strategie pentru a viza în mod explicit slăbiciunile economice ale Ungariei, a-i pune în pericol moneda și a determina o prăbușire a încrederii investitorilor, în încercarea de a afecta "locurile de muncă și creșterea economică", dacă Budapesta refuză să-și ridice veto-ul pe care îl pune la ajutorul acordat Kievului. După ce deja a făcut-o în decembrie, Viktor Orbán, premierul Ungariei, a spus că va bloca utilizarea bugetului UE pentru acordarea unui ajutor financiar de 50 de miliarde de euro Ucrainei și în cadrul unui summit de urgență al UE convocat pentru joi. Dacă Orban nu-și retrage veto-ul, ceilalți lideri UE ar urma să promită public că vor opri definitiv toate finanțările UE către Budapesta, cu intenția de a speria piețele, ceea ce ar precipita devalorizarea forintului și o creștere a costurilor de împrumut ale țării, se arată în documentul Bruxelles-ului.
“Poate că tu ai un pistol, dar noi avem bazooka"
"Aceasta este Europa care îi spune lui Viktor Orban: Destul e destul, e timpul să intri în rând. Poate că tu ai un pistol, dar noi avem bazooka", a comentat Mujtaba Rahman, director pentru Europa la firma de consultanță Eurasia Group. Documentul declară că "în cazul în care nu se va ajunge la un acord la (summitul) din 1 februarie, ceilalți șefi de stat și de guvern vor declara public că, ținând cont de comportament neconstructiv al premierului ungar, ei nu pot concepe" ca fondurile UE să fie acordate Budapestei. Fără această finanțare, "piețele financiare și companiile europene și internaționale ar putea fi mai puțin interesate să investească în Ungaria", se arată în document. O astfel de pedeapsă "ar putea declanșa rapid o nouă creștere a costului de finanțare a deficitului public și o devalorizare a monedei".
Documentul văzut de FT, elaborat de un oficial din cadrul Consiliului UE, organismul de la Bruxelles care reprezintă statele membre, prezintă vulnerabilitățile economice ale Ungariei - inclusiv "deficitul public foarte ridicat", "inflația foarte ridicată", moneda slabă și cel mai ridicat nivel din UE al plăților pentru serviciul datoriei ca proporție din produsul intern brut. Acesta prezintă modul în care "locurile de muncă și creșterea economică depind în mare măsură" de finanțarea externă, care se bazează pe niveluri ridicate de finanțare din partea UE. Un purtător de cuvânt al Consiliului UE a declarat că nu comentează scurgerile de informații.
Bruxelles-ul și-a mai exercitat pârghiile financiare împotriva statelor membre, cum ar fi în cazul Poloniei și Ungariei din cauza problemelor legate de statul de drept și al Greciei în timpul crizei din zona euro, însă o strategie care să urmărească în mod explicit subminarea economiei unui stat membru ar reprezenta un nou pas important pentru bloc, subliniază Financial Times. Trei diplomați ai UE au declarat pentru FT că multe țări au susținut planul. "Starea de spirit a devenit mai dură", a spus unul dintre ei. "Ce fel de uniune avem dacă permitem acest tip de comportament?", a explicat sursa FT. Un altul a comentat: "Miza este mare. Este un șantaj".
Ce spune Ungaria
János Bóka, ministrul ungar pentru afaceri europene, a declarat pentru FT că Budapesta nu este la curent cu amenințarea financiară, dar că țara sa "nu cedează presiunilor". "Ungaria nu stabilește o legătură între susținerea Ucrainei și accesul la fondurile UE și respinge ca alte părți să facă acest lucru", a spus el. "Ungaria a participat și va continua să participe în mod constructiv la negocieri", a adăugat însă oficialul maghiar. Și, într-un semn al presiunii tot mai mari asupra Budapestei pentru a ajunge la un compromis, Bóka a recunoscut că Budapesta a trimis sâmbătă o nouă propunere la Bruxelles, specificând că este acum deschisă la utilizarea bugetului UE pentru pachetul de măsuri privind Ucraina și chiar la emiterea de datorie comună pentru a-l finanța, dacă se adaugă și alte avertismente care să îi ofere Budapestei posibilitatea de a se răzgândi ulterior.
Bóka a mai declarat pentru FT că Budapesta dorește "să exploreze posibilitatea unei soluții mai constructive și mai europene" și propune să sprijine planul de 50 de miliarde de euro, dacă i se acordă un drept de veto anual asupra plăților. Alte țări UE au refuzat deja această sugestie, deoarece se tem că Orbán ar încerca să blocheze planul în fiecare an și să obțină noi concesii.
Unul dintre diplomații cu care a stat de vorbă FT a declarat că "în niciun caz" Orbán nu ar avea drept de veto asupra finanțării.
Ministrul Bóka a recunoscut că "presiunea politică asupra Ungariei este continuă și puternică", dar susține că aceasta nu a influențat negocierile guvernului său. "A trebuit să facem un pas și avem încredere că cealaltă parte va fi la fel de flexibilă", a menționat el. Deși 26 de state membre au un plan B pentru a trimite bani Kievului în afara bugetului UE, acest lucru ar necesita ratificarea parlamentelor naționale, ceea ce ar provoca întârzieri și incertitudine, notează FT.
Revine amenințarea articolului 7
Potrivit unui diplomat, mai multe capitale s-au gândit dacă nu cumva este fezabil să se folosească articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care ar permite Bruxelles-ului să priveze Budapesta de dreptul de vot sau să blocheze plata fondurilor UE. Dar alții au respins această idee, având în vedere că este nevoie de sprijin unanim, iar multe țări sunt reticente în a aplica o sancțiune atât de gravă.
Bóka a declarat că este important ca unitatea UE să fie "păstrată", adăugând: "De aceea, suntem dispuși să facem compromisuri, atât timp cât acestea nu ne afectează interesele vitale". Cu toate acestea, el a adăugat că, în cazul în care efortul de compromis eșuează, propunerea inițială a Ungariei de creare a unui fond separat pentru Ucraina în afara bugetului UE ar fi preferată de Budapesta.
Presiune asupra lui Biden să lovească Iranul
ce reprezintă baza militară Tower 22 unde au fost uciși cei trei soldați americani și ce opțiuni are președintele SUA
Uciderea a trei soldați americani și rănirea altor câteva zeci, duminică, în Iordania, de către militanți susținuți de Iran sporește presiunea politică asupra președintelui Joe Biden pentru a da o lovitură directă Teheranului, o acțiune pe care a fost reticent să o ordone de teama de a nu declanșa un război mai amplu.
Opțiunile de răspuns ale lui Biden ar putea varia - ar putea viza forțele iraniene din afara sau chiar din interiorul Iranului sau ar putea opta pentru un atac de represalii mai prudent doar împotriva militanților responsabili susținuți de Iran, spun experții.
Forțele americane din Orientul Mijlociu au fost atacate de peste 150 de ori de către forțele susținute de Iran în Irak, Siria, Iordania și în largul coastelor Yemenului de la izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas în octombrie. Dar până la atacul de duminică asupra unui avanpost îndepărtat cunoscut sub numele de Tower 22 (Turnul 22), în apropiere de granița de nord-est a Iordaniei cu Siria, atacurile nu uciseseră trupe americane și nici nu răniseră atât de mulți soldați. Acest lucru îi dă lui Biden spațiu politic pentru a decide represalii americane, provocând pierderi forțelor susținute de Iran fără a risca un război direct cu Teheranul.
Biden a declarat că Statele Unite vor răspunde, fără a da mai multe detalii.
Repubicanii cer măsuri dure
Republicanii l-au acuzat pe președinte că a lăsat forțele americane să devină ținte sigure, așteptând ziua în care o dronă sau o rachetă va trece de apărarea bazei. Ei spun că această zi a sosit - a fost duminică, când o singură dronă de atac cu o singură direcție a lovit în apropierea cazărmilor bazei, dis-de-dimineață.
Ca răspuns, republicanii spun că Biden trebuie să lovească Iranul. "A lăsat trupele noastre ca pe niște ținte sigure", a declarat senatorul republican american Tom Cotton. "Singurul răspuns la aceste atacuri trebuie să fie o ripostă militară devastatoare împotriva forțelor teroriste iraniene, atât în Iran, cât și în tot Orientul Mijlociu", a pledat senatorul.
La rândul său, republicanul care conduce Comisia pentru forțele armate americane din Camera Reprezentanților, Mike Rogers, a cerut, de asemenea, acțiuni împotriva Teheranului. "A trecut de mult timpul ca președintele Biden să tragă în sfârșit la răspundere regimul terorist iranian și pe intermediarii lor extremiști pentru atacurile pe care le-au comis", a declarat Rogers.
Ce spun democrații
În replică, administrația Biden a declarat că face eforturi mari pentru a proteja trupele americane din întreaga lume. Însă până și un democrat și-a exprimat în mod deschis îngrijorarea că strategia lui Biden de a limita conflictul dintre Israel și Hamas la Gaza eșuează. "După cum vedem acum, acesta scapă de sub control. Începe să apară ca un război regional și, din păcate, Statele Unite și trupele noastre sunt în pericol", a declarat reprezentanta democrată Barbara Lee, reînnoind apelurile pentru încetarea focului în războiul israeliano-palestinian.
Reprezentantul democrat Seth Moulton, care a efectuat patru misiuni în Irak ca pușcaș marin, a îndemnat la reținere, în fața apelurilor republicane la război, spunând că "descurajarea este dificilă, dar războiul este și mai rău". "Pentru șoimii fricoși care cer război cu Iranul, faceți jocul inamicului - și aș vrea să vă văd trimițându-vă fiii și fiicele să lupte", a spus Moulton. "Trebuie să avem un răspuns eficient, strategic, în termenii noștri și în calendarul nostru", a punctat el.
Părerea experților
Experții avertizează că orice lovitură împotriva forțelor iraniene în interiorul Iranului ar putea forța Teheranul să răspundă în forță, escaladând situația într-un mod care ar putea antrena Statele Unite într-un război major în Orientul Mijlociu.
Jonathan Lord, director de program la Centrul pentru Noua Securitate Americană, spune că lovirea directă în interiorul Iranului ar ridica îndoieli la Teheran cu privire la supraviețuirea regimului. "Când faci lucrurile în mod deschis, reprezinți o escaladare majoră pentru iranieni", a explicat Lord.
Charles Lister, de la Middle East Institute, cu sediul la Washington, a declarat că un răspuns probabil ar fi acela de a ataca o țintă semnificativă sau un militant de mare valoare din grupurile susținute de Iran în Irak sau Siria. "Ceea ce s-a întâmplat în această dimineață, a fost la un cu totul alt nivel decât tot ceea ce au făcut acești interpuși în ultimele două-trei luni, dar în ciuda tuturor apelurilor de a face ceva în Iran, nu văd această administrație mușcând momeala", a spus Lister.
Un oficial american din domeniul apărării, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că nu este clar care ar fi efectele de ordinul doi și trei în cazul în care s-ar ataca Iranul. "Dacă SUA nu se pregătesc pentru un război total, ce ne aduce atacarea Iranului?", s-a întrebat oficialul.
Cu toate acestea, Lord și alți experți recunosc că Israelul a lovit ani de zile ținte iraniene în Siria, inclusiv patru oficiali ai Corpului Gardienilor Revoluției iraniene, în Damasc, la 20 ianuarie, ceeea ce nu a descurajat Teheranul. Statele Unite au lovit, de asemenea, ținte legate de Iran în afara Iranului în ultimele luni. În noiembrie, armata americană a declarat că a lovit o instalație folosită nu doar de o grupare susținută de Iran, ci și de Corpul Gardienilor Revoluției din Iran.
Dar Lister a reamintit că SUA au atacat în trecut iranieni din afara Iranului, cum ar fi atacul cu dronă din 2020 împotriva generalului iranian de rang înalt Qassem Soleimani, dar au obținut un răspuns doar pe o perioadă limitată de timp. "Deci, într-o anumită măsură, dacă mergi suficient de tare și suficient de sus, avem un istoric care arată că Iranul poate clipi primul", a spus Lister.
Ce este Tower 22
Baza Tower 22 care a fost lovită duminică este o locație importantă din punct de vedere strategic, situată în Iordania, în cel mai nord-estic punct în care granițele țării se întâlnesc cu Siria și Irak. Despre bază se cunosc puține lucruri în mod public. Dar aceasta include sprijin logistic, iar acolo se află 350 de soldați ai armatei și forțelor aeriene americane.
Tower 22 se află în apropierea garnizoanei Al Tanf, situată peste graniță, în Siria, care găzduiește un număr mic de trupe americane. Tanf a fost esențială în lupta împotriva Statului Islamic și și-a asumat un rol ca parte a unei strategii americane de a limita consolidarea militară a Iranului în estul Siriei. Tower 22 este situat suficient de aproape de trupele americane de la Tanf, încât ar putea contribui la sprijinirea acestora. Poate, de asemenea, să contracareze militanții susținuți de Iran în zonă și să permită trupelor să supravegheze rămășițele Statului Islamic din regiune.
Armata iordaniană este unul dintre cei mai mari beneficiari ai finanțării militare externe a Washingtonului. Regatul are sute de instructori americani și este unul dintre puținii aliați regionali care organizează exerciții ample cu trupele americane pe tot parcursul anului. De la începutul conflictului sirian, în 2011, Washingtonul a cheltuit sute de milioane de dolari pentru a ajuta Ammanul să instituie un sistem elaborat de supraveghere, cunoscut sub numele de Programul de securitate a frontierelor, pentru a opri infiltrarea militanților din Siria și Irak.
Nu este clar ce tip de arme sunt păstrate la baza Tower 22, care este apărarea aeriană folosită și ce anume a mers prost în atacul de duminică.
Iranul a executat patru persoane care ar fi avut legături cu serviciile israeliene
Iranul a executat, luni. patru persoane despre care spune că ar fi avut legătură cu o operațiune a serviciilor de informații israeliene. Inculpații erau acuzați că au intrat ilegal pe teritoriul iranian din regiunea Kurdistan din Irak pentru o operațiune de bombardare a unei fabrici din Isfahan care produce echipamente pentru Ministerul Apărării din Iran.
Operațiunea urma să aibă loc în vara anului 2022 în numele Mossadului israelian și a fost evitată de serviciile secrete iraniene, potrivit relatărilor.
Iranul și Israelul sunt în prezent în conflict din cauza programului nuclear iranian. Israelul acuză Iranul că susține atacurile militanților împotriva sa, în timp ce Iranul afirmă că Israelul a comis o serie de asasinate ale unor oficiali și oameni de știință iranieni. Israelul nu confirmă și nici nu infirmă astfel de acțiuni.
SUA: O femeie a fost uitată 15 ore într-o telecabină
O femeie a petrecut 15 ore în frig, uitată în interiorul unei telecabine aflate la înălțime, deasupra pârtiilor acoperite de zăpadă ale unei stațiuni de schi din zona Lacului Tahoe. Monica Laso se afla într-o excursie de snowboarding cu prietenii la South Lake Tahoe's Heavenly Mountain Resort din South Lake Tahoe, joi, când a decis că era prea obosită pentru a coborî cu placa de pe munte. Femeia a întrebat un angajat dacă poate coborî cu telecabina și s-a îmbarcat în jurul orei 16:58. Două minute mai târziu, telecabina a încetat să mai funcționeze, iar femeia a rămas singură, în frig și fără telefon sau lumină.
Laso a rămas în interiorul telecabinei pe parcursul nopții, frecându-și mâinile și picioarele pentru a se încălzi, în timp ce temperatura a scăzut drastic.
Vineri dimineață, un apel a fost primit la serviciul de salvare din South Lake Tahoe în jurul orei 8:30. La Heavenly Mountain Resort se afla o femeie care suferea de expunere la frig. Femeia fusese găsită în interiorul telecabinei. Laso a fost tratată la fața locului și a refuzat să fie dusă la spital.
Laso a declarat într-un interviu în limba spaniolă că a strigat de fiecare dată când un muncitor trecea pe sub telecabină și s-a simțit foarte frustrată pentru că oamenii nu o auzeau. Noaptea lungă și întunecată a fost "foarte rece", a spus ea.
Stațiunea "investighează această situație cu cea mai mare seriozitate", a declarat Tom Fortune, director de operațiuni al Heavenly Mountain Resort.
Benny Gantz: Războiul împotriva Hamas ar putea dura o generație întreagă
Benny Gantz, ministru în cabinetul de război din Israel, le-a transmis locuitorilor din comunitățile evacuate din sudul țării că războiul împotriva Hamas ar putea dura "10 ani, sau chiar o generație întreagă" și a recunoscut necesitatea urgentă de a asigura eliberarea ostaticilor încă deținuți în Gaza. "Există timp pentru a distruge Hamas, nu mai este timp pentru ostatici, în acest moment ei sunt prioritari", le-a spus el reprezentanților diferitelor comunități de la granița cu Gaza în timpul unei întâlniri despre războiul în curs.
El a adăugat că trupele din Gaza vor ajunge în curând în orașul Rafah, care se învecinează cu Egiptul. "Înlăturarea completă a amenințării va dura ceva timp, sperăm într-o relativă securitate până la vară", a mai spus ministrul.
Militanți din Statul Islamic, reținuți după atacul la biserica din Istanbul
Poliția turcă i-a arestat pe cei doi presupuși autori ai atacului comis duminică într-o biserică catolică italiană din Istanbul în timpul slujbei, soldat cu un deces.
Suspecții sunt din Tadjikistan și Rusia și se crede că sunt afiliați grupării jihadiste Stat islamic, care a revendicat atacul pe aplicația Telegram. Autoritățile turce declaraseră că atacul pare să fi vizat o persoană anume mai degrabă decât biserica Santa Maria, situată în districtul Sariyer, din partea europeană a metropolei turce.
Victima, care participa la slujbă, a fost identificată drept Tuncer Cihan, a declarat duminică seară ministrul de interne turc Ali Yerlikaya. Potrivit acestuia, cei doi atacatori au fost arestați în timp ce încercau să fugă. Pe imaginile filmate de camerele de securitate înaintea atacului pot fi văzuți doi bărbați ce poartă măști negre și cu mâinile în buzunare. Unul dintre cei doi purta și ochelari de soare.
“După al doilea glonț, arma nu a mai funcționat, astfel că atacatorii au fugit. În acel moment, toată lumea era culcată pe jos. Erau între 35 și 40 de persoane în interiorul bisericii”, a precizat primarul districtului Sariyer, Sukru Genc.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dăduse asigurări că se iau ''măsurile necesare'' pentru arestarea autorilor. De la Vatican, Papa Francisc a ''condamnat ferm acest atac josnic''.
În decembrie, forțele de securitate turce au arestat 32 de presupuși membri ai grupării Stat Islamic, bănuiți că pregăteau atentate contra unor sinagogi și biserici și ambasadei Irakului în Turcia. Arestările au fost operate în nouă orașe, printre care Istanbul și capitala Ankara. Organizația jihadistă a revendicat o serie de atentate sângeroase din Turcia, printre care cel comis la 1 ianuarie 2017 într-un club de noapte din Istanbul, care s-a soldat cu 39 de morți.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
