MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ucraina, dispusă la negocieri în cazul unei contraofensive de succes
Este prima dată când un oficial de la Kiev vorbește despre posibilitate unor discuții cu Moscova dacă trupele ucrainene ajung până la granița cu Crimeea
Kievul a făcut ceea ce Financial Times numește „cea mai explicită declarație a interesului Ucrainei pentru negocieri” de la întreruperea discuțiilor de pace de anul trecut, în aprilie, afirmând că este dispusă să discute despre viitorul Crimeei, transmite The Guardian.
Într-un interviu acordat Financial Times, Andriy Sybiha, adjunctul șefului biroului lui Zelenski, a declarat: „Dacă vom reuși să ne atingem obiectivele strategice pe câmpul de luptă și când vom fi la granița administrativă cu Crimeea, suntem gata să deschidem o pagină diplomatică pentru a discuta această problemă”, adăugând: „Nu înseamnă că excludem calea eliberării Crimeei de către armata noastră”.
FT mai notează că declarațiile lui Sybiha ar putea elibera oficialii occidentali care sunt sceptici cu privire la capacitatea Ucrainei de a recupera peninsula și se tem că orice încercare de a face acest lucru pe cale militară l-ar putea determina pe președintele Vladimir Putin să escaladeze războiul, eventual cu arme nucleare. Până în prezent, Zelenski a exclus discuțiile de pace până când forțele rusești nu vor părăsi întreaga Ucraină, inclusiv Crimeea.
Sybiha este un diplomat veteran care se concentrează pe politica externă în biroul președintelui și a fost alături de Zelenski în momente cheie ale războiului. El a declarat că președintele și consilierii săi vorbesc acum în mod special despre Crimeea, în timp ce armata ucraineană se apropie de lansarea contraofensivei pentru a recâștiga teritoriul.
Putin acuză serviciile secrete din Occident de atacuri “teroriste” în Rusia
Președintele rus Vladimir Putin acuză serviciile secrete din Occident de faptul că sunt implicate în atacuri “teroriste” în Rusia, la câteva zile după asasinarea unui cunoscut blogger militar rus, Maxim Fomin, alias Vladlen Tatarski, într-un atentat cu bombă la Sankt Petersburg, relatează AFP.
“Există toate motivele să credem” că capacități ale unor țări terțe și “servicii secrete din Occident “sunt implicate în pregătirea unor acte de sabotaj și de terorism”, atât în teritoriile ucrainene controlate de către Rusia, cât și în Rusia, a acuzat Vladimir Putin într-o reuniune televizată a Consiliului rus de Securitate.
Putin a făcut aceste declarații în prezența liderilor instalați de către Moscova în cele patru regiuni ucrainene a căror anexare a fost revendicată de Rusia în toamna lui 2022 - Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.
El a acuzat autoritățile ucrainene de comiterea în aceste teritorii ucrainene a unor “crime grave împotriva civililor care trăiesc acolo, fără să cruțe pe nimeni” și a evocat în acest sens “atacuri teroriste” vizând conducători puși de către ruși și alte personalități publice.
Vladimir Putin a ordonat forțelor de securitate ruse “să facă tot ceea ce le stă în putere să asigure securitatea populației locale” în aceste regiuni.
Duminică, un cunoscut blogger militar, Maxim Fomin, alias Vladlen Tatarski, care susținea ofensiva rusă în Ucraina, a fost ucis într-un atentat cu bombă într-o cafenea, la Sankt Petersburg. Moscova a acuzat Kievul și “agenți” ai opozantului încarcerat Aleksei Navalnîi de implicare în acest asasinat. Ucraina dă însă asigurări că este vorba despre o reglare internă de conturi în mediile care susțin ofensiva rusă.
O purtătoare de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a anunțat că asasinarea lui Maxim Fomin va fi “unul dintre subiectele de discuție” la Consiliului de Securitate al ONU, a cărei președinție lunară a fost preluară sâmbătă de către Rusia.
SUA: Mai mult de 150 de preoți, acuzați de acte de pedofilie asupra a 600 de copii
Peste 150 de membri ai clerului catolic sunt acuzați de acte de pedofilie „oribile și repetate” asupra a cel puțin 600 de copii, din anii 1940 până în 2002, în Maryland, a dezvăluit miercuri justiția americană, denunțând „complicitatea” Bisericii. Acești preoți și personalul arhiepiscopal „au comis acte oribile repetate asupra celor mai vulnerabili copii din comunitatea lor, în timp ce conducerea arhiepiscopiei a închis ochii”, potrivit unui raport al procurorului acestui stat din nord-est.
Acest document se referă la arhiepiscopia din Baltimore, foarte aproape de capitala Washington. Este rezultatul unei investigații deschise în 2018, ca în multe alte state, în urma unei anchete șoc în Pennsylvania. Acolo sunt identificați aproximativ 156 de membri ai Bisericii, suspectați de acte de pedofilie asupra a peste 600 de copii. Dar numărul real al victimelor lor „este, fără îndoială, mult mai mare”, notează autoritățile, care amintesc că doar o mică parte a violurilor sunt semnalate.
Acestea insistă asupra „complicității” ierarhiei ecleziastice, care „a refuzat să țină cont de acuzațiile de violență sexuală împotriva copiilor”. „Când a devenit imposibil de tăgăduit”, Biserica s-a mulțumit să mute persoanele în cauză, spre posturi unde uneori lucrau din nou în apropierea copiilor, potrivit serviciilor procurorului. „Arhiepiscopia a fost mai preocupată să evite scandalul sau publicitatea negativă decât să protejeze copiii”.
Acest raport, deși oficial, nu constituie un rechizitoriu.
În 2018, o investigație a parchetului din Pennsylvania a dezvăluit acte de pedofilie comise de peste 300 de „preoți prădători” asupra a cel puțin 1.000 de copii și acoperite de Biserica Catolică. Acest raport a stârnit o undă de șoc în Statele Unite și multe state au descoperit alte mii de victime.
Pentru propria investigație, procuratura din Maryland s-a bazat pe sute de mii de documente, precum și pe mărturii ale victimelor și ale martorilor.
Majoritatea celor implicați sunt numiți, dar cei mai mulți dintre ei sunt decedați și, prin urmare, nu pot fi urmăriți penal.
După publicarea raportului, arhiepiscopul William Lori și-a prezentat „scuzele sincere” victimelor, admițând într-o declarație că aceste „acte diabolice au avut loc”. El a promis că această „perioadă condamnabilă” din istoria acestei arhiepiscopii nu va fi „nici ascunsă, nici uitată”. „Modificări radicale” au fost decise de la sfârșitul anilor 1990 „pentru a pune capăt acestui flagel”, a asigurat el.
Macron, primit de Xi Jinping pe un covor roșu uriaș, cu Marseilleza, în Piața Tiananmen
Președintele francez Emmanuel Macron a fost primit joi, la Beijing, de către președintele chinez XI Jinping, înaintea unei întâlniri tête-à-tête la Palatul Poporului, în cea de a doua zi a vizitei sale de stat în China, relatează AFP.
Xi Jinping l-a salutat pe omologul său francez pe un covor roșu uriaș, iar Marseilleza a fost cântată în Pața Tiananmen, a constatat un jurnalist AFP.
Războiul din Ucraina urma să se afle în centrul discuțiilor celor doi șefi de stat.
Ceremonia de primire a avut loc în fața Palatului Poporului, centrul puterii chineze. Întâlnirea tête-à-tête a lui Macron, care vrea să construiască un “drum comun” împreună cu China, cu Xi urma să dureze aproximativ o oră, după care cei doi să facă declarații de presă.
O reuniune trilaterală urmează să aibă loc, apoi, cu președinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, tot la Beijing. Obiectivul celor doi lideri europeni este să-l determine pe Xi Jinping, un aliat apropiat al Moscovei, să joace un rol în vederea unei păci în Ucraina. Emmanuel Macron a fost primit joi dimineața de către premierul chinez Li Qiang.
El a evocat “conflictul din Ucraina”, potrivit președinției franceze. “În aceste vremuri tulburi în care ne aflăm”, șeful statului francez a subliniat “importanța” “dialogului între China și Franța”, potrivit Palatului Elysee.
Emmanuel macron s-a întâlnit apoi cu președintele Adunării Naționale Zhao Leji și a subliniat “impacturile Războiului din Ucraina asupra securității și echilibrelor stratgice mondiale”. Ursula von der Leyen a fost primită, la rândul său de către Li Qiang. Ea a subliniat că “relațiile UE-China au devenit complexe în ultimii ani și este important să discutăm împreună despre toate aspectele acestei relații în prezent”, mai ales în acest mediu geopolitic volatil”.
NATO, îngrijorată de “alinierea tot mai mare” a Chinei la Rusia
NATO denunță “alinierea tot mai mare” a Chinei la Rusia, susținerea chineză a economiei ruse, care permite Moscovei să compenseze consecințele sancțiunile care i-au fost impuse de Occident, și intensificarea activităților lor militare comune în regiunea Asia-Pacific. “Am discutat despre alinierea tot mai mare a Chinei la Rusia, a susținerii sale a economiei ruse și despre intensificarea activităților lor militare comune în regiunea indo-pacifică”, a anunțat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg miercuri, în urma unei reuniuni a miniștrilor de Externe ai statelor membre ale Alianței cu omologii lor din Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă. “Toate aceste lucruri sunt foarte îngrijorătoare”, a avertizat Stoltenberg.
Liderii celor pattru țări partenere NATO în regiunea Asia-Pacific au fost invitate să participe la summitul NATO prevăzut în iulie la Vilnius, în Lituania, a anunțagt secretarul general.
“Urmărim foarte îndeaproape ceea ce face China, iar orice toate furnitoruă de ajutor letal către Rusia va fi o greșeală monumentală, care va avea consecințe grave”, a avertizat el.
Jens Stoltenberg a refuzat să precizeze care vor fi aceste “consecințe grave”. Însă el a subliniat că China a refuzat să condamne agresiunea Rusiei în Ucraina și a încheiat un acord de parteneriat “fără limite” cu Moscova. “Comerțul cu China a devenit și mai important pentru Rusia, din cauza sancțiunilor” economice impuse cu scopul de a împiedica Kremlinul să finanțeze efortul de război împotriva Ucrainei, a subliniat secertarul general al NATO. “China nu este un adversar, dar la summitul de la Madrid, în iunie 2022, aliații au stabilit că comportamentul său tot mai agresiv reprezeintă o provocare la adresa intereselor lor, securităților lor și valorilor lor”, a subliniat Jens Stoltenberg.
Acest lucru face necesară o consolidare a parteneriatelor NATO cu Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, a adăugat el.
Silvio Berlusconi, diagnosticat cu leucemie
Silvio Berlusconi, de patru ori prim-ministru al Italiei, în vârstă de 86 de ani, a fost diagnosticat cu leucemie, a declarat joi o sursă apropiată, citată de Reuters. Declarațiile acestei surse confirmă ceea ce a fost relatat anterior de cotidianul Corriere della Sera.
Fostul premier italian Silvio Berlusconi a ajuns miercuri la terapie intensivă, la Spitalul San Raffaele din Milan, din cauza unor probleme cardiace, a declarat pentru AFP un membru al anturajului său. Magnatul în vârstă de 86 de ani nu se afla la prima internare în ultimii ani. Ultima externare a fostului premier a fost pe 30 martie, din același spital. La precedenta internare, săptămâna trecută, liderul Forza Italia fusese supus unor controale care au durat câteva zile. La ieșirea din San Raffaele, Berlusconi, însoțit de Marta Fascina, i-a salutat de pe bancheta din spate a mașinii sale jurnaliștii și curioșii care îl așteptau.
Fostul premier mai fusese spitalizat în ianuarie 2022 pentru o infecție care a pornit de la tractul urinar și care a fost tratată cu antibiotice.
