MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Deputat rus: Putem distruge Marea Britanie în două minute
Astăzi se împlinesc trei luni de la invazie, interval în care armata Rusiei a pierdut la fel de mulți militari ca în zece ani de război în Afganistan
Un deputat rus a amenințat din nou că „o singură rachetă Sarmat” va distruge Marea Britanie „în două minute” dar că Rusia depune toate eforturile ca să nu se ajungă la această situație. „Trebuie să scot în evidență că, dacă suntem nevoiți să o facem, dacă un atac nuclear este efectuat împotriva Marii Britanii, subliniez doar dacă trebuie să o facem, o singură rachetă Sarmat va distruge Marea Britanie în două minute”, a afirmat deputatul Yuri Șvitkin în cadrul unui interviu acordat Al Jazeera. „De asta au nevoie? Lăsați-i să răspundă ei la întrebare. Are nevoie poporul britanic de asta? Are nevoie poporul american de asta? Ca să nu mai vorbim de oamenii ce trăiesc în Europa”, a continuat el.
Șvitkin, un fost parașutist în cadrul forțelor armate ruse care s-a alăturat partidului Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin, subliniază „din nou” că „facem tot ce ne stă în putință ca acest lucru să nu se întâmple”. „Dar, spre marele nostru regret, posibila aderare a Finlandei și Suediei în NATO, faptul că blocul NATO se apropie de granițele noastre, ar putea în cele din urmă pur și simplu să ne apropie cu un pas de un dezastru nuclear”, concluzionează deputatul.
Aceasta nu este prima dată când Șvitkin, un membru al comisiei pentru Apărare din parlamentul rus, vorbește de folosirea unei rachete Sarmat pentru distrugerea Marii Britanii.
Pe 21 aprilie, la o zi după ce Rusia a anunțat testarea cu succes a noii sale balistice intercontinentale, deputatul afirma că „focoasele acestei rachete sunt într-adevăr capabile să lovească ținte inamice”. „Așadar, ca să înțelegeți, practic n-ar mai rămâne nimic din New York, practic n-ar mai rămâne din Anglia. De la o singură rachetă”, a afirmat Șvitkin, potrivit jurnalistului BBC Francis Scarr care monitorizează declarațiile făcute la televiziunile rusești.
Șvitkin nu este însă singurul care a vorbit despre folosirea acestei arme împotriva Regatului Unit. Dmitri Kiseliov, unul dintre cei mai cunoscuți prezentatori TV din Rusia, afirma la începutul lunii mai că Rusia poate scufunda „pentru totdeauna” Insulele Britanice folosind vehiculul subacvatic fără pilot Poseidon al Rusiei și că Marea Britanie ar fi transformată într-un „deșert radioactiv”.
De altfel, amenințările cu folosirea armelor nucleare au devenit o constantă la televiziunile din Rusia pe măsură ce „operațiunea militară specială” ordonată de Putin pe 24 februarie a eșuat în a-și atinge obiectivele. Marea Britanie a devenit o țintă predilectă a declarațiilor războinice făcute la televiziunile rusești din cauza sprijinului militar și politic puternic pe care Londra l-a acordat Ucrainei.
Zelenski: Până la 100 de oameni sunt uciși în fiecare zi în luptele din estul Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că până la 100 de oameni sunt uciși în fiecare zi în luptele din estul Ucrainei, unde Rusia și-a concentrat eforturile militare în ultimele săptămâni. Zelenski a făcut aceste declarații duminică într-o conferință de presă alături de omologul său polonez Andrzej Duda în timp ce răspundea la o întrebare referitoare la o petiție online care să permită bărbaților cu vârsta legală de recrutare (vârste cuprinse între 18 și 60 de ani) să părăsească Ucraina.
Petiția, postată pe site-ul oficial al Biroului Președinției Ucrainei, a obținut peste 26.000 de semnături până luni dimineață. “Nu prea înțeleg cui se adresează această petiție. Mie mi se adresează această petiție? Sau, poate că această petiție ar trebui să se adreseze părinților acelor războinici, care i-au pierdut pe acești oameni, pentru că au apărat Ucraina cu prețul vieții?”, a spus Zelenski.
“Astăzi, între 50 și 100 de oameni ar putea fi uciși aici, în cea mai complicată zonă, din estul țării noastre”, a adăugat el. Liderul ucrainean a mai precizat că acești ucraineni “apără țara și independența despre care vorbesc atât de mulți (oameni) din lume, atât de mulți vorbesc, dar o simțim personal”. Zelenski a mai spus că petiția va fi luată în considerare conform legii, la momentul potrivit și indiferent dacă personal susține sau nu petiția respectivă.
Rușii au pierdut în Ucraina la fel de mulți soldați ca în 10 ani în Afganistan
Ministerul britanic al Apărării susține că Rusia ar fi înregistrat în primele trei luni de război în Ucraina “un număr de morți similar” cu cel înregistrat de Uniunea Sovietică în timpul celor nouă ani de război în Afganistan. “O combinație de tactici slabe de nivel scăzut, acoperire aeriană limitată, lipsă de flexibilitate și o abordare de comandă pregătită să întărească eșecurile și greșelile repetate a dus la această rată ridicată de victime, care continuă să crească în ofensiva din Donbas”, se arată în raportul zilnic al Ministerului britanic al Apărării.
Ministerul britanic al Apărării mai prezice că pe măsură ce numărul victimelor continuă să crească, vor deveni “mai evidente” pentru publicul rus, iar “nemulțumirea față de război și dorința de a o exprima ar putea crește”.
Azi se împlinesc trei luni de când Rusia și-a lansat invazia asupra Ucrainei pe 24 februarie. Invazia sovietică a Afganistanului a durat din decembrie 1979 până în februarie 1989.
Biden: America, dispusă a apere militar Taiwanul
consilierii pentru securitate națională ai președintelui s-au foit pe scaune când au auzit declarația șefului de la Casa Albă
Președintele american Joe Biden a afirmat ieri, la Tokyo, că ar fi dispus să folosească forța pentru a apăra Taiwanul, o declarație survenită într-o serie de comentarii critice la adresa Chinei, însă un oficial al Casei Albe a precizat că remarca nu reprezintă o schimbare în politica Statelor Unite față de insula autoguvernată. Afirmația lui Biden, făcută în prima sa vizită în Japonia de la preluarea mandatului și în prezența premierului nipon Fumio Kishida, a părut să fie o distanțare de politica actuală a Statelor Unite de așa-numită ambiguitate strategică față de chestiunea unei eventuale implicări într-un conflict militar legat de Taiwan. China consideră insula democratic autoguvernată drept teritoriu al său, parte a unei “singure Chine”, și spune că acesta este subiectul cel mai sensibil și mai important în relațiile sale cu SUA. Întrebat de un reporter dacă SUA vor apăra Taiwanul dacă acesta ar fi atacat, Biden a răspuns: “Da”.
“Acesta este angajamentul pe care noi l-am luat. Suntem de acord cu o politică a unei singure Chine. Ne-am angajat la ea. Însă ideea că (Taiwanul) poate fi luat prin forță nu este, pur și simplu, nu este potrivită”, a adăugat președintele american în conferința de presă, menționând totuși că nu se așteaptă ca un astfel de eveniment să se întâmple sau să existe o tentativă în acest sens.
În urma comentariului lui Biden, un oficial al Casei Albe a precizat că nu există nicio schimbare în politica față de Taiwan. Potrivit Reuters, consilierii pentru securitate națională ai președintelui s-au foit pe scaune și au înclinat capetele în timp ce îl urmăreau cu atenție pe Biden răspunzând la întrebarea despre Taiwan. Unii dintre ei au privit în jos când președintele a emis ceea ce a părut a fi o un angajament lipsit de ambiguitate față de apărarea Taiwanului.
Biden a făcut un comentariu similar despre apărarea Taiwanului și în octombrie trecut. Imediat după aceea, un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că președintele nu anunța nicio modificare în politica Statelor Unite, iar un analist s-a referit la declarația lui Biden ca la o “gafă”. Luni, președintele american a făcut afirmații dure despre atitudinea tot mai asertivă a Chinei în regiune, spunând de asemenea că speră că președintele rus Vladimir Putin va plăti un preț pentru invadarea Ucrainei, parțial pentru a arăta Chinei cu ce s-ar confrunta dacă ar invada Taiwanul.
În ce-l privește, prim-ministrul japonez Kishida a subliniat disponibilitatea țării sale de a adopta o postură defensivă mai puternică, precizând că Japonia va examina diferite opțiuni de a-și întări capacitățile de apărare, inclusiv cea de retorsiune, semnalând o schimbare potențială în politica de apărare. Aceasta va include o “creștere considerabilă” a bugetului de apărare, a indicat el. “O Japonie puternică, o alianță SUA-Japonia puternică este o forță a binelui în regiune”, a spus Biden în conferința de presă care a urmat discuțiilor.
La rândul său, Kishida a afirmat că a primit sprijinul lui Biden pentru ca Japonia să devină membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, în contextul apelurilor tot mai numeroase vizând reformarea acestui organ, în care China și Rusia sunt membri permanenți.
China: Nu ne subestimați determinarea
În urma acestor declarații, China i-a cerut președintelui american Joe Biden să nu-i “subestimeze” “determinarea fermă” de a-și “apăra suveranitatea”. “Nimeni nu trebuie să subestimeze determinarea fermă, tăria voinței și capacitatea puternică a poporului chinez de a apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a declarat în fața presei Wang Wenbin, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. “Cerem imediat Statelor Unite să evite să trimită semnale greșite forțelor de independență” din Taiwan, a adăugat el.
În schimb, Ministerul de Externe de la Taipei a transmis că salută și mulțumește președintelui Biden și guvernului american pentru reafirmarea sprijinului lor față de Taiwan. Guvernul de la Taipei va continua să întărească apărarea și să aprofundeze cooperarea cu țări ca SUA și Japonia în acest scop, a adăugat ministerul.
Belgia, prima țară care carantinează obligatoriu pacienții cu variola maimuței
Belgia este prima țară care a introdus carantină obligatorie de 21 de zile pentru pacienții infectați cu variola maimuței, după ce a raportat 4 cazuri pozitive în ultima săptămână. Autoritățile sanitare belgiene au luat decizia vineri, potrivit presei belgiene. Persoanele care au avut contact cu cele infectate cu variola maimuței nu sunt obligate să se autoizoleze, dar ar trebui să rămână vigilente, mai ales dacă sunt în contact cu persoane vulnerabile.
Variola maimuței este o boală din aceeași familie cu variola, iar simptomele includ erupție cutanată, febră, dureri musculare și dureri de cap. Variola maimuței are o rată de mortalitate mai scăzută decât variola, sub 4%, dar experții sunt îngrijorați de răspândirea neobișnuită a bolii în afara Africii, unde este frecvent întâlnită. Institutul de Medicină Tropicală din Belgia a anunțat că riscul izbucnirii unui focar mai mare în țară este scăzut, potrivit cotidianului belgian Le Soir.
Sâmbătă, microbiologul Emmanuel André, care se ocupă de laboratorul național de referință pentru COVID-19 din Belgia, a postat pe Twitter că un al patrulea caz de variolă a maimuței a fost confirmat în țară. “Acest pacient este tratat în Valonia și are legătură cu evenimentul de la Anvers în care au fost infectate alte două persoane”, a scris el, referindu-se la un festival desfășurat în orașul-port belgian Anvers din luna mai.
Organizația Mondială a Sănătății a raportat sâmbătă 92 de cazuri confirmate în 12 țări diferite, iar alte 28 de cazuri suspecte ca fiind investigate. Au fost confirmate cazuri de variola a maimuțelor în Regatul Unit, Portugalia, Suedia, Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, State Unite, Canada și Australia.
În Marea Britanie, un responsabil al agenției britanice pentru siguranță sanitară (UKHSA), Susan Hopkins, a declarat duminică pentru BBC că “au detectat mai multe cazuri zilnic” de variola maimuțelor. Ministrul britanic al Educației, Nadhim Zahawi, a spus că Guvernul britanic tratează problema “foarte, foarte serios”.
Ofițer iranian, asasinat de pe o motocicletă
Președintele iranian Ebrahim Raissi a declarat luni că moartea colonelului Sayyad Khodai, ofițer al Gardienilor Revoluției, “va fi răzbunată”, la o zi după uciderea militarului la Teheran în timpul unui atac fără precedent din noiembrie 2020 încoace. “Nu mă îndoiesc că sângele acestui mare martir va fi răzbunat”, a declarat Raissi la televiziunea iraniană de stat.
Potrivit unor surse oficiale, colonelul Sayyad Khodai a fost ucis cu focuri de arme de doi motocicliști, în estul capitalei iraniene.
Acest militar este persoana cea mai importantă a cărei moarte în Iran a fost anunțată de Teheran după cea a lui Mohsen Fakhrizadeh, specialist în fizică nucleară. Acesta a fost ucis în noiembrie 2020 lângă capitala iraniană într-un atac împotriva convoiului său, atac imputat de Iran Israelului. “Nu există nicio îndoială că mâna aroganței mondiale poate fi văzută în această crimă”, a spus Raissi, expresie care face referire la SUA și aliații lor, în frazeologia oficială a Republicii Islamice. “Insist asupra urmăririi serioase a criminalului de către responsabili ai securității”, a adăugat Raissi, care urmează să se deplaseze în Oman, în Golf, pentru o vizită oficială la invitația sultanului Haitham.
Gardienii Revoluției l-au prezentat pe Sayyad Khodai drept un “apărător al sanctuarului” și au denunțat un “act terorist”. Acest termen desemnează orice persoană care lucrează pentru Republica Islamică în Siria și în Irak, două țări care găzduiesc locuri de cult șiit și unde Iranul afirmă că este prezent prin intermediul a ceea ce el prezintă drept “consilieri militari”. “Cei care au pierdut pe câmpul de luptă în fața apărătorilor sanctuarului își manifestă astfel disperarea”, a declarat Raissi, fără alte precizări.Potrivit televiziunii iraniene, colonelul era “cunoscut” în Siria.
Progrese pentru un tratat de pace între Armenia și Azerbaidjan
Liderii Armeniei și Azerbaidjanului au convenit, în timpul unei reuniuni care a avut loc duminică la Bruxelles, “să facă să avanseze discuțiile” asupra unui tratat de pace cu privire la Nagorno-Karabah, regiune unde în 2020 a izbucnit un război, a declarat președintele Consiliului European. Premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev au avut o discuție “sinceră și productivă” sub medierea UE, la Bruxelles, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel. “Liderii au convenit să facă să avanseze discuțiile asupra viitorului tratat de pace care reglementează relațiile interstatale între Armenia și Azerbaidjan”, a precizat Michel.
Negocierile vor începe “în săptămânile următoare”, a precizat președintele Consiliului European, adăugând că el a subliniat în fața celor doi lideri importanța de a ține cont de “drepturile și securitatea populației armene din Karabah”.
Va fi, de asemenea, “o reuniune a comisiilor frontaliere” în zilele următoare, ce va aborda problemele privind delimitarea frontierelor și “cel mai bun mod de a asigura o situație stabilă”. Regiunea Nagorno-Karabah, pe care Armenia și Azerbaidjan și-o dispută de treizeci de ani, a fost în 2020 miza unui război de șase săptămâni care s-a soldat cu peste 6.500 de morți, înainte ca un armistițiu să fie negociat de Rusia.
În cadrul acestui acord, Armenia a cedat bucăți întregi din teritoriile pe care le controla după un prim război victorios la începutul anilor 1990 și o forță de pace rusă de 2.000 de persoane a fost desfășurată în Nagorno-Karabah.
Acordul de încetare a focului, considerat de Armenia umilitor, a declanșat săptămâni de manifestații anti-guvernamentale, făcându-l pe Pașinian să convoace alegeri legislative anticipate care au fost câștigate în septembrie de partidul său Contract Civil. Însă manifestații la care participă mii de persoane, la apelul opoziției, continuă în luna mai pentru a cere demisia lui Pașinian. Acestea sunt cele mai mari manifestații anti-guvernamentale de după alegerile din septembrie 2021.
O altă reuniune organizată de Uniunea Europeană (UE) între Aliev și Pașinian este prevăzută pentru iulie sau august, a detaliat președintele Consiliului European.
Separatiștii armeni din Nagorno Karabah s-au separat de Azerbaidjan în urma prăbușirii Uniunii Sovietice, în 1991. Conflictul care a rezultat a făcut circa 30.000 de morți.
Numărul persoanelor cu “febră” din Coreea de Nord a depășit 2,81 milioane
Autoritățile naționale responsabile de direcțiile în domeniul economic, inclusiv Cabinetul și Comisia Agricolă, au dispus mobilizarea forței de muncă și a mijloacelor de susținere a agriculturii în cadrul sistemului de urgență pentru prevenire epidemică, se precizează în relatare.
KCNA a relatat la 12 mai că au fost colectate, la data de 8 mai, probe de la un grup de pacienți din capitala Phenian și a fost detectată subvarianta Omicron BA.2, primul caz de COVID-19 din țară.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
