MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Șeful Pentagonului: Ucraina va câștiga războiul
“Vrem să vedem Rusia slăbită într-o asemenea măsură încât să nu poată face aceleași lucruri ca invazia Ucrainei”, a mai spus Lloyd Austin
Șeful Pentagonului Lloyd Austin a afirmat ieri că Ucraina ar putea câștiga războiul, adoptând un ton hotărât ofensiv a doua zi după prima vizită la Kiev a unor lideri americani de la declanșarea invaziei ruse. “Ei pot câștiga dacă au echipamentul potrivit, sprijinul potrivit”, a declarat el după această deplasare în timpul căreia s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însoțit de secretarul de stat Antony Blinken. “Primul lucru pentru a câștiga este să crezi că poți câștiga. Și ei sunt convinși că pot câștiga”, le-a spus secretarul american al apărării unor jurnaliști despre ucraineni.
Din motive de securitate, această vizită la Kiev a fost învăluită în strictă confidențialitate, confirmată de Washington doar după ieșirea lui Lloyd Austin și Antony Blinken de pe teritoriul ucrainean. Secretul a fost însă dezvăluit de însuși președintele Zelenski sâmbătă, apoi de responsabili ucraineni care duminică au confirmat prezența celor doi miniștri americani. Antony Blinken și Lloyd Austin au discutat cu presa doar luni dimineață după o lungă călătorie cu trenul între capitala Ucrainei și Polonia.
Bani americani pentru donatorii din regiune
În fața interlocutorilor lor, cei doi oficiali au anunțat revenirea treptată a unei prezențe diplomatice americane în Ucraina și ajutor militar suplimentar.
Statele Unite tocmai au intensificat livrarea de echipamente militare către Ucraina. Acum îi furnizează arme grele, pentru a rezista ofensivei ruse în partea de est a țării. “Vrem să vedem Rusia slăbită într-o asemenea măsură încât să nu poată face aceleași lucruri ca invazia Ucrainei”, a mai spus șeful Pentagonului. “Ea și-a pierdut deja multe capacități militare și o mulțime de trupe, să fim sinceri, și nu am dori ca ea să poată reînnoi rapid acele capacități”, a adăugat el.
Antony Blinken a mai indicat că președintele american Joe Biden va numi o nouă ambasadoare a SUA în Ucraina în zilele următoare. Este vorba despre Bridget Brink, actuala ambasadoare în Slovacia.
Statele Unite își vor spori și mai mult ajutorul militar, cu deblocarea unui pachet de 700 de milioane de dolari, inclusiv aproximativ 300 de milioane pentru a permite ucrainenilor să achiziționeze pe piață armamentul de care au nevoie, au spus responsabilii americani. Restul acestei sume va merge către aliații regionali ai Ucrainei care au furnizat ajutor și trebuie să-și reconstituie stocurile de arme.
Joe Biden anunțase deja joia trecută o nouă tranșă de 800 de milioane de dolari. În total, potrivit Washingtonului, Statele Unite au acordat ajutor militar Ucrainei de peste 4 miliarde de dolari de la începutul mandatului președintelui democrat.
Blinken: O Ucraină independentă va exista mult mai timp decât va fi Putin pe scenă
O Ucraină suverană și independentă va exista mult mai timp decât va fi Vladimir Putin pe scenă, a declarat, ieri, și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. “Iar sprijinul nostru pentru Ucraina continuă. Va continua până când vom vedea succesul final”, a subliniat el.
De partea celaltă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că apreciază “ajutorul fără precedent oferit de Statele Unite ale Americii Ucrainei”. “Aș dori să îi mulțumesc președintelui (Joe) Biden personal și în numele întregului popor ucrainean pentru leadershipul său în sprijinirea Ucrainei, pentru poziția sa personală clară. Să mulțumesc întregului popor american, precum și Congresului pentru sprijinul lor. Îl vedem. Îl simțim (n.r. sprijinul)”, se arată în comunicat.
Premierul Ucrainei: Mariupol este “cea mai mare catastrofă umanitară” a secolului
Prim-ministrul ucrainean, Denîs Șmîhal, a numit situația de la Mariupol “cea mai mare catastrofă umanitară” de la invazia Rusiei – și poate cea mai mare catastrofă a secolului, deoarece orașul-port din sud-est se confruntă cu un bombardament constant din partea forțelor ruse. Șmîhal a afirmat că mii de oameni au murit la Mariupol, adăugând: “Vom vedea atrocitățile teribile când va fi eliberat de ruși”. El a spus că trupele ruse “distrug absolut totul”, inclusiv adăposturile în care stau civilii. Se estimează că aproximativ 100.000 de oameni rămân prinși în Mariupol, de când a fost înconjurat de forțele ruse la 1 martie, potrivit oficialilor ucraineni. Aceștia susțin că peste 20.000 de oameni din oraș au murit în timpul atacului.
Oda bucuriei la Paris
Europa răsuflă ușurată după victoria categorică a lui Macron
Emmanuel Macron a fost reales în funcția de președinte al Franței, el obținând 58,55 la sută din totalul voturilor exprimate duminică, în turul doi al alegerilor prezidențiale, conform rezultatelor oficiale. Rivala lui Macron, Marine Le Pen, a obținut 41,45 la sută din voturi. În Paris, Macron a avut un scor de 81,5%, iar Le Pen, 14,9%. Rata de participare la vot a fost 71,99%.
În Franța, Președintele Republicii este ales prin vot universal direct, într-un scrutin majoritar uninominal în două tururi, pentru un mandat de cinci ani reînnoit o singură dată. Cancelariile occidentale au salutat la unison victoria lui Macron, văzut ca o garanție pentru proiectul european.
Emmanuel Macron a afirmat, în discursul susținut duminică seară că acest vot îl obligă pentru anii care vin și le-a mulțumit și celor care au votat cu el nu pentru ideile sale, ci pentru ca Marine Le Pen să piardă.
Macron a sosit la Champs de Mars de mână cu soția sa, Brigitte Macron, și înconjurat de copii și adolescenți, în sunetele imnului Europei, “Odă bucuriei”. “După cinci ani de transformare, de ore cu bucurii și ore dificile, dar și de crize excepționale, astăzi, 24 aprilie 2022, o majoritate a ales să îmi arate încredere ca să fiu președintele țării noastre în următorii cinci ani. Știu ce vă datorez. Știu și că unii dintre compatrioții noștri au votat astăzi pentru mine, nu pentru a-mi susține ideile, ci pentru a le bloca pe cele ale extremei dreapta. Le mulțumesc. Acest vor mă obligă pentru anii care vin”, a spus Macron.
Emmanuel Macron a vorbit și despre cei care s-au abținut de la a vota și cei care au votat pentru Marine Le Pen: “Tăcerea celor care s-au abținut reprezintă un refuz de a alege și trebuie să răspundem pentru asta. Mă gândesc și la cei care au votat pentru Marine Le Pen, pentru că acum nu mai sunt candidatul unei tabere, ci președintele tuturor. Știu că numeroși compatrioți care au ales astăzi extrema dreaptă, furia și nemulțumirile care i-au făcut să aleagă acel proiect, trebuie de asemenea să aibă un răspuns. Este responsabilitatea mea”.
Patru persoane înjunghiate mortal la Londra
Trei femei și un bărbat au fost înjunghiați mortal într-o casă din sud-estul Londrei, a anunțat Poliția Metropolitană, ieri dimineața. Un bărbat suspectat că ar avea legătură cu crimele a fost arestat și luat în custodie, iar o anchetă a fost deschisă.
Ei au fost găsiți morți luni dimineață de organele de poliție, care fuseseră chemate la ora locală 1:40 (3:40, ora României) pentru tulburarea liniștii publice în Southwark, un cartier londonez situat la sud de Tamisa.
Poliția “a găsit patru persoane care sufereau de ceea ce par a fi răni provocate prin înjunghiere. În ciuda eforturilor salvatorilor, cele patru persoane - trei femei și un bărbat - au fost declarate moarte la fața locului”, se arată într-un comunicat al Poliției. Un bărbat suspectat că ar avea legătură cu crimele a fost arestat și luat în custodie și s-a deschis o anchetă. Se pare că cele cinci persoane se cunoșteau.
Un bolnav de COVID-19, testat pozitiv 505 zile. Apoi, a murit
Un bolnav de COVID-19 a fost testat pozitiv timp de 16 luni, până când a murit - cel mai îndelungat caz de COVID-19 cunoscut, potrivit unui studiu consacrat evoluției virusului SARS-CoV-2 la pacienți imunodeprimați.
Bolnavul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a fost testat pozitiv COVID-19 prima oară la jumătatea lui 2020 și prezenta probleme respiratorii.
El a rămas pozitiv COVID-19 la toate testele - aproxmativ 40 -, până când a murit, 505 zile mai târziu, a declarat o coautoare a acestui studiu, dr. Gaia Nebbia. Acesta este cel mai îndelungat caz de infectare cu SARS-CoV-2, precizează într-un comunicat Congresul European de Microbiologie și Boli Infecțioase, care are loc la Lisabona, în perioada 23-26 aprilie, unde urmează să fie prezentat acest studiu.
Studiul - efectuat de către cercetători de la King's College London și de la Spitalul Guy's and St Thomas' din Londra - a analizat, începând din martie 2020 și până în decembrie 2021, cazurile a nouă pacienți cu o infecție persistentă COVID-19. Toate aceste persoane au fost bolnave de COVID-19 cel puțin opt săptămâni, iar două timp de peste un an.
Patru dintre cei nouă bolnavi au murit, iar patru s-au vindecat.
Cea de a noua persoană era în continuare infectată la începutul lui 2022 - la 412 zile după ce a fost testată pozitivă COVID-19 pentru prima oară.
“Pacienții imunodeprimați, cu o infecție persstentă, au puține șanse de supraviețuire, iar noi strategii de tratament sunt necesare urgent, pentru a pune capăt infecției de care suferă”, trage un semnal de alarmă Gaia Nebbia. Studiul viza să examineze mutațiile virusului SARS-CoV-2 la bolnavii respectivi timp de luni de zile.
La unul dintre bolnavi, virusul prezenta zece mutații care au apărut separat la mai multe variante SARS-CoV-2 majore, și anume variantele alpha, gamma și omicron.
“Am vrut să caracterizăm evoluția virală a acestor persoane care puteau acumula mutații în cursul infectării lor persistente. Aceasta este una dintre ipotezele apariției variantelor”, precizează Gaia Nebbia.
Ea subliniază că mutațiile virusului au fost observate la cinci dintre cei nouă bolnavi.
Trump supărat că SUA apără Europa: „Ei ne înșală foarte, foarte serios”
Fostul președinte american Donald Trump dezvăluie că, pe când era șeful statului, a amenințat aliați din NATO să nu-i apere în cazul în care ar fi fost atacați de Rusia, dacă nu dau mai mulți bani Alianței - într-o strategie la cacealma. Miliardarul a prezentat adesea NATO - atât în timpul campaniei electorale, cât și după ce a ajuns la Casa Albă - ca pe o alianță militară care trăiește pe spinarea Statelor Unite.
Trump, care și-a lăudat frecvent calitățile de negociator, dă asigurări că era doar o cacealma, cu scopul de a obțne concesii.
Articolul 5 al Tratatului NATO îi obligă pe membrii Alianței Nord-Atlantice să apere orice stat membru atacat.
Însă, la un summit, Trump a sugerat că nu va onora Tratatul NATO, pentru că “toată lumea era rău-platnică”. “Unul dintre președinți m-a întrebat «asta înseamnă că nu ne veți proteja dacă nu plătim? Nu ne veți apăra de Rusia?»“, a declarat Trump joi, la un eveniment organizat de Fundația conservatoare Heritage. “I-am răspuns că exact asta înseamnă”, a continuat el. “Dacă aș fi spus «nu, nu asta voiam să spun», atunci de ce-ar mai fi plătit?”, a declarat el în această intervenție, difuzată de publicația conservatoare RSBN.
Miliardarul s-a declarat “stupefiat” de faptul că această amenințare nu a fost dezvăluită niciodată de presă. Donald Trump a criticat des NATO și alte alianțe americane vechi, susținând că Statele Unite cheltuiesc prea mulți bani pentru a apăra aceste țări care erau, în opinia sa, mai degrabă rivali, ci nu parteneri. “Noi apărărm Europa și, în același timp, ei ne înșală foarte, foarte serios”, a subliniat el. Donald Trump a fost de asemenea acuzat frecvent de faptul că avea o atitudine complezentă față de Vladimir Putin.
Atac cu cuțitul la o biserică din Nisa:”Macron trebuie omorât!”
Un preot și o călugăriță au fost răniți duminică, în timpul turul doi al alegerilor prezidențiale, cu arma albă, într-o biserică, la Nisa, potrivit Parchetului din Nisa, care confirmă Le Figaro informații publicate de Nice Matin, iar atacatorul, care ar fi strigat “Macron trebuie omorât!” înante de atac a fost arestat. Atacul a avut loc în Biserica Saint-Pierre-d'Arène, pe rue de la Buffa, în sudul Nisei. Un bărbat a pătruns duminică în biserică și s-a îndreptat imediat către preot, căruia i-a aplicat aproximativ 20 de lovituri de cuțit, potrivit Le Point. El a atacat apoi ocălugăriță, rănită ușor.
Cele două victime au fost preluate rapid de către pompieri.
Viața celor doi răniți nu este în pericol, potrivit primelor constatări ale medicilor, confirmate ulterior de către ministrul francez de Interne Gérald Darmanin, într-o postare pe Twitter. Ministrul își exprimă în acest mesaj “solidaritatea cu enoriașii” și felicită “forțele de ordine care l-au arestat rapid autorul” faptelor.
Motivațiile bărbatului arestat rămân necunoscute, în acest stadiu al investigației. “Macron trebuie omorât!” ar fi strigat bărbatul intrând în biserică, înainte de atac, potrivit Le Point.
Deputatul din cadrul Partidului Les Republicains (LR, dreapta), Éric Ciotti, care s-a dus la fața locului, denunță pe Twitter “o agresiune oribilă asupra unui preot și unei călugărițe” și își exprimă “emoția imensă”.
Coronavirus: Doar un sfert dintre pacienții spitalizați își revin complet după un an
Doar un pacient spitalizat cu COVID-19 din patru este vindecat complet la un an după infectare, au anunțat autorii unui studiu britanic, potrivit cărora femeile și persoanele obeze prezintă riscuri mai mari de a rămâne pentru mai mult timp cu probleme de sănătate după contractarea noului coronavirus. Noul studiu, prezentat la Congresul european de microbiologie clinică și boli infecțioase de la Lisabona și publicat în The Lancet Respiratory Medicine, a folosit datele obținute de la pacienți adulți din 39 de spitale din cadrul National Health Service (NHS) din Marea Britanie între 7 martie 2020 și 18 aprilie 2021.
Recuperarea medicală a fost evaluată prin măsurarea diferitelor rezultate furnizate de examinarea pacienților, la cinci luni și la un an după ieșirea lor din spital. Cercetătorii au prelevat eșantioane de sânge de la participanții la acest studiu în timpul vizitei efectuate la cinci luni după externare, pentru a analiza prezența diverselor proteine inflamatorii.
Circa 2.320 de pacienți au fost examinați la cinci luni după externarea lor și 33% dintre ei au fost examinați la un an după externare.
Din acest studiu a reieșit că procentul adulților care s-au vindecat complet nu s-a schimbat prea mult între primele cinci luni și primul an de după ieșirea din spital: procentul a fost de 25,5% pentru pacienții examinați după cinci luni și de 28,9% pentru cei care au fost examinați după un an.
Faptul de a fi femeie, de a fi o persoană obeză și de a fi un pacient care a fost conectat la ventilator în spital au fost asociate cu o probabilitate mai scăzută de vindecare completă la un an după infectarea cu SARS-CoV-2, au subliniat autorii studiului.
Printre simptomele cele mai curente ale formelor lungi de COVID-19 pot fi citate oboseala, durerile musculare, o stare de încetinire fizică, lipsa somnului și dificultățile de respirație.
Cea mai mare editură rusă, obligată să șteargă din manuale pasaje despre Ucraina
Conducerea editurii ruse Prosveșcenie, care publică manuale școlare, a organizat o reuniune în care le-a cerut angajaților să scoată din manualele de istorie lucruri considerate “nepotrivite” despre Ucraina, după ce a exercitat presiuni tot mai mari asupra acestora, în urma invaziei Ucranei, dezvăluie publicația Mediazona, blocată de Kremlin.
Această nouă regulă antrenează, declară publicației ruse, sub protecția anonimatului, angajați ai editurii, o autocenzură.
Încă de la începutul invaziei Ucrainei, ei au fost îndemnați să reducă la minimum evocările Ucrainei, un lucru pe care autorii și editorii au început să-l facă încă de la prima invazie a Ucrainei, în 2014. Acestora li s-a recomandat deja să scoată steagul ucrainean din pasaje în care se evocă, în manualele școlare, heralidica steagurilor naționale.
Această ștergere a Ucrainei și a menționării capitalei ucrainene Kiev din manuale de istorie nu este însă simplu de realizat. Unii editori încearcă să găsească formule prin care să desemneze Ucraina, fără să o numească în mod explicit atunci când se află în centrul unui eveniment istoric, însă unele pasaje sunt șterse pur și simplu de către superiorii lor. “Este deosebit de problematic să editezi un manual care nu furnizează pur și simplu nicio informație despre o țară”, deplânge un salariat de la edtură.
“Un copil poate crește fără să știe nimic despre această țară și va fi mult mai susceptibil să creadă ceea ce se spune la televiziune”, avertizează el.
Asupra editurii Prosveșcenie se exercită presiuni atât de mari pentru că este cea mai importantă editură de manuale din Rusia.
Ea primește 80% dintre fondurile dedicate achiziționării de manuale școlare de la statul rus.
Redactarea impusă nu se oprește însă doar la Ucraina. După ce Moscova a interzis drept “extremiste” unele rețele de socializare americane, ca Facebook sau Instagram, editorii sunt obligați să se asigure că acestea nu sunt menționate în lucrări, lucru valabil și pentru casa-mamă a Facebook, Meta.
Austria se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană
Ministrul austriac de Externe Alexander Schallenberg se opune acordării Ucrainei statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.
Schallenberg consideră că este necesar ca UE să-și consolideze relațiile cu Ucraina, însă nu printr-o aderare, ci prin mai multă “flexibilitate”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat săptămâna trecută optimismul față de o aderare a țării sale la Uniune. Ucraina ar putea obține statulul de țară candidată la aderarea la UE “în săptămânile viitoare”, își exprima el speranța.
Obținerea statului de țară candidată la aderarea la UE este, în principiu, un proces complex, care durează de obicei mai mulți ani. În afară de acest lucru, este necesar un acord unanim al celor 27 de state membre UE, dar și dovedirea unei stabilități politice a țării respective - un lucru dificil de demonstrat de către o țară aflată în război.
O explozie la o rafinările ilegală din Nigeria a provocat moartea a peste 100 de oameni
O explozie la o rafinările ilegală din Nigeria, produsă în weekend, a provocat moartea a peste 100 de oameni. Explozia s-a produs la graniția dintre statele Rivers și Imo.
Resturi, genți și haine aparținând celor care au murit au împânzit pământul, care a fost înnegrit de petrol și funingine. “Sunt atât de mulți oameni care au murit aici. Rog guvernului să analizeze acest lucru”, a declarat Uche Woke, un lucrător pe motocicletă, la locul exploziei de sâmbătă seara.
Societatea de Cruce Roșie Nigeriană a fost la fața locului duminică pentru a evalua explozia, care a distrus o porțiune a pădurii Abaezi, care se întinde pe granița zonei administrației locale Ohaji-Egbema, a statului Imo cu statul Rivers.
Președintele nigerian, Muhammadu Buhari, a afirmat într-o declarație că va intensifica măsurile de control asupra rafinăriilor ilegale, după ceea ce el a descris drept “o catastrofă” și “un dezastru național”.
Șomajul și sărăcia din Delta Nigerului producătoare de petrol au făcut rafinarea ilegală atractivă, dar cu consecințe adesea mortale. Țițeiul este extras dintr-o rețea de conducte deținute de mari companii petroliere și rafinat în rezervoare improvizate.
Procesul a dus la accidente mortale și a poluat o regiune deja afectată de scurgerile de petrol în terenuri agricole, pârâuri și lagune.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
