MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Tensiuni tot mai mari pe axa Moscova – Tiraspol – Chișinău
MAE rus l-a convocat pe ambasadorul Moldovei la Moscova și a interzis mai mulți oficiali și jurnaliști moldoveni n ISW observă, în ultima analiză, că abordarea Rusiei se aseamănă tot mai mult cu narativele folosite pentru a justifica invazia la scară largă a Ucrainei
Ministerul rus de Externe l-a convocat miercuri pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, căruia i-a transmis un protest față de „actele ostile” ale Chișinăului și i s-a comunicat decizia autorităților de a interzice intrarea pe teritoriul Federației Ruse mai multor oficiali și jurnaliști din Republicii Moldova. Totodată, Moscova a pus în vedere Chișinăului că este „îngrijorată” și ar considera „inacceptabil” dacă Republica Moldova ar permite antrenarea militarilor ucraineni de către NATO pe teritoriul său.
Decizia interzicerii intrării în Rusia a mai multor cetățeni ai Republicii Moldova a fost motivată ca fiind o „replică la acțiunile conducerii moldovenești”, fără a fi date alte detalii.
Igor Zaharov, secretarul de presă al Ministerului de Externe al Republicii Moldova, a declarat că printre oficialii cărora li s-a interzis intrarea la Moscova se numără un membru al personalului prezidențial, oficiali guvernamentali și jurnaliști. NewsMaker, care prezintă lista cu aceste 12 persoane, precizează că inclusiv redactorul său șef adjunct este vizat de interdicție, alături de alți șase jurnaliști de la instituții de presă proeminente din Moldova.
Un comunicat al MAE rus denunță „caracterul sistematic” al acțiunilor moldovenești despre care susține că sunt îndreptate împotriva cetățenilor ruși. Printre acestea se numără „persecuția motivată politic” a jurnaliștilor ruși și de limbă rusă. „Conducerea Moldovei continuă să aibă manifestări agresive împotriva Rusiei”, se arată în declarația MAE rus.
Pe de altă parte, Moscova a transmis că este „îngrijorată” de informațiile apărute în presă despre „planurile Republicii Moldova de a asista la instruirea forțelor armate ucrainene pe teritoriul moldovean cu participarea instructorilor din țările NATO”.
Reacția Chișinăului
În replică la deciziile Moscovei, Chișinăul a transmis că nu se lasă intimidat de gesturile ostile ale diplomației ruse și își va continua agenda proeuropeană. „Decizia Federației Ruse este una regretabilă, dar este important de remarcat că astfel de măsuri devin deja obișnuite în agenda autorităților ruse”, a arătat Igor Zaharov, purtător de cuvânt al MAE de la Chișinău. „În ciuda acestui fapt, Republica Moldova își menține angajamentul ferm în contracararea ingerințelor externe și oricăror acțiuni destabilizatoare la adresa securității și suveranității noastre”, a asigurat reprezentantul Ministerului de Externe.
Miercuri, Chișinăul a prelungit interdicția impusă anul trecut asupra a 12 canale de televiziune pro-ruse, afirmând că aceste instituții media s-au angajat în „manipulare, dezinformare și promovarea unei agende străine”.
Luna trecută, autoritățile de la Moscova au interzis, de asemenea, importurile de fructe și legume moldovenești, a măsură pe care a mai luat-o și în trecut, când aceste exporturi erau esențiale pentru una dintre cele mai sărace țări din Europa. Acum, însă, o bună parte din exporturile alimentare ale Republicii Moldova se îndreaptă către piața europeană.
ISW: Liderii transnistreni, încurajați să destabilizeze Moldova
Retorica recentă a Kremlinului și a mass-media rusești, care vizează amenințarea Chișinăului, continuă probabil să-i încurajeze pe liderii separatiști pro-ruși din Moldova să încerce să semene instabilitate politică și divizare în Moldova, scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în cea mai recentă analiză asupra situației războiului din Ucraina.
Potrivit ISW, Rusia stabilește condiții de comunicare menite să destabilizeze Moldova și să justifice orice campanii viitoare prin prezentarea Rusiei ca o protectoare a vorbitorilor de limbă rusă presupus a fi amenințați din Moldova. Este o abordare care se aseamănă foarte mult cu narativele rusești folosite pentru a justifica invazia la scară largă a Ucrainei, subliniază ISW.
Astfel, Vadim Krasnoselski, liderul republicii separatiste Transnistria, a afirmat într-un interviu acordat agenției de presă a Kremlinului, TASS, publicat la 9 ianuarie, că bugetul mai mare alocat cheltuielilor militare ale Republicii Moldova, exercițiile comune cu NATO, precum și subvențiile și livrările militare din partea statelor europene sunt o dovadă a "militarizării" Republicii Moldova, care amenință Transnistria.
Krasnoselski susține în schimb că Tiraspolul nu amenință Republica Moldova și a respins ideea că eforturile de consolidare militară ale Republicii Moldova sunt determinate de nevoia Chișinăului de a se apăra, deși trupele rusești ocupă din 1992 regiunea din stânga Nistrului.
În 2018, Krasnoselski și-a luat angajamentul că Transnistria va deveni în cele din urmă parte a Rusiei, reamintește ISW. În interviul pentru TASS, liderul separatist a susținut că Republica Moldova "a atacat perfid orașele pașnice (ale Transnistriei) în trecut" și a comis încălcări "masive" ale drepturilor omului. Krasnoselski a acuzat, de asemenea, Chișinăul că a oprit dialogul cu Transnistria și a abandonat acordurile încheiate anterior. Krasnoselski a mai afirmat că Moldova "urmează în mod constant calea escaladării" și a declarat în mod amenințător că Moldova "poartă responsabilitatea pentru consecințele inevitabile ulterioare".
În interviul său pentru TASS, Krasnoselski s-a plâns de introducerea de către Moldova a taxelor vamale începând cu 1 ianuarie 2024 spunând că este o politică "nerezonabilă" care încalcă acordul comercial dintre Transnistria și UE. El a acuzat Moldova că împinge relațiile moldo-transnistrene spre "o confruntare mai mare".
Supărarea lui Krasnoselski față de modificarea recentă a Codului vamal moldovenesc l-a motivat probabil să continue eforturile Kremlinului de a stabili astfel de condiții de comunicare și de a semăna instabilitate în Republica Moldova. Liderul transnistrean este strâns legat de omul de afaceri moldo-rus Viktor Gușan, care controlează efectiv guvernul Transnistriei și o mare parte din economia acesteia, punctează ISW. Kremlinul a desfășurat probabil o operațiune sub steag fals în aprilie 2022, menită să atragă Transnistria în invazia sa în Ucraina, dar în cele din urmă nu a reușit să obțină sprijinul lui Gușan, deoarece afacerile lui Gușan beneficiază de legăturile cu Occidentul și Ucraina, arată ISW.
Moldova a adoptat un nou Cod vamal în martie 2023, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024 și care impune companiilor din Transnistria să plătească taxe vamale pentru importuri către bugetul Republicii Moldova. Cu toate acestea, Krasnoselski a susținut pe 5 ianuarie că schimbarea a fost o "surpriză" pentru Transnistria.
Trump vrea să fie "dictator pentru o zi"
Fostul președinte american Donald Trump, care speră să fie reales în noiembrie, a afirmat, miercuri, la Fox News, că va fi "un dictator" în ziua în care va reveni la putere.
O declarație care nu a trecut neobservată: "Voi fi dictator pentru o zi", a declarat Donald Trump la Fox News, afirmând că se va ocupa cu prioritate de problemele legate de imigrație dacă va fi ales președinte al Statelor Unite. "După aceea, nu voi mai fi un dictator", a promis fostul locatar al Casei Albe. "Voi conduce lucrurile așa cum am făcut-o (între 2017 și 2021)", a asigurat el.
Miliardarul republican este favorit în alegerile primare ale partidului său, a căror primă etapă, din Iowa, va avea loc luni, 15 ianuarie.
Nu este pentru prima dată când Donald Trump spune că va fi "un dictator" în prima zi a posibilului său nou mandat. "Vreau să închid granița", a declarat el la Fox News în 6 decembrie.
Miercuri, la acest eveniment de campanie din Des Moines difuzat de canalul conservator, în timp ce Nikki Haley și Ron DeSantis dezbăteau la CNN, Donald Trump a mai anunțat că vrea să expulzeze "milioane" de străini care au sosit pe teritoriul american în ultimii ani. "Nu avem altă opțiune", a declarat el.
Fostul ocupant al Casei Albe a salutat, de asemenea, decizia Curții Supreme din iunie 2022 privind dreptul la avort. "Am încheiat-o și sunt mândru de ea", a declarat Donald Trump.
Un judecător din SUA permite desfășurarea primei execuții cu azot gazos
Un judecător federal a decis miercuri că Alabama poate proceda la sfârșitul acestei luni la prima execuție prin asfixiere cu azot gazos, afirmând că este puțin probabil ca deținutul condamnat să demonstreze că noua metodă reprezintă o pedeapsă crudă sau neobișnuită.
Kenneth Smith, condamnat pentru o crimă comisă la comandă în 1988, urmează să fie executat în Alabama pe 25 ianuarie prin această metodă, în care agenții de execuție îi vor lega o mască pe față conectată la o butelie de azot menită să-l priveze de oxigen.
Statelor americane le este din ce în ce mai greu să obțină barbituricele folosite în protocoalele de execuție prin injecție letală, în parte din cauza unei interdicții europene care împiedică companiile farmaceutice să vândă medicamente care să fie folosite în execuții.
Ca urmare, unele state au încercat să reînvie metode mai vechi, cum ar fi plutonul de execuție, în timp ce Alabama, Mississippi și Oklahoma au introdus noi protocoale bazate pe gaz.
Condamnatul la moarte a dat în judecată Departamentul penitenciarelor din Alabama, susținând că metoda propusă prezintă riscuri periculoase, inclusiv faptul că sigiliul măștii s-ar putea rupe, permițând pătrunderea oxigenului, ceea ce ar putea împiedica execuția. Un astfel de scenariu ar putea induce un atac cerebral sau l-ar putea lăsa pe Smith într-o stare vegetativă permanentă, a susținut el.
Experții Națiunilor Unite au avertizat săptămâna trecută că ceea ce ar fi primul caz din lume de execuție prin asfixiere cu gaz inert ar încălca probabil un tratat internațional împotriva torturii și a altor pedepse crude, inumane sau degradante.
Judecătorul R. Austin Huffaker de la Tribunalul Districtual din Montgomery, Alabama, a decis împotriva lui Smith. „Lui Smith nu i se garantează o moarte nedureroasă”, a scris Huffaker în opinia sa, citând un precedent al Curții Supreme a SUA. El a scris că Smith „nu a demonstrat că protocolul actual nu este sigur sau foarte probabil să provoace un risc substanțial de vătămare gravă sau durere supraadăugată”.
Smith, în vârstă de 58 de ani, este una dintre singurele două persoane în viață din SUA care au supraviețuit unei încercări de execuție, după ce Alabama a ratat execuția prin injecție letală programată anterior, în noiembrie anul trecut, când mai multe încercări de a-i introduce acul într-o venă au eșuat.
Robert Grass, un avocat care îl reprezintă pe Smith, a declarat că intenționează să facă apel la această hotărâre.
Kenneth Smith a fost condamnat pentru că a ucis-o în 1988 pe soția unui predicator, fiind vorba de o crimă la comandă plătită chiar de predicator.
Compania X a concediat peste 1.200 de angajați responsabili cu moderarea conținutului
Compania X a lui Elon Musk a concediat peste 1.200 de angajați la nivel mondial din echipele sale responsabile de combaterea conținutului abuziv online, potrivit noilor cifre publicate joi de autoritatea de reglementare a internetului din Australia.
Autoritatea de reglementare, eSafety, a declarat că "reducerile drastice" și reînființarea a mii de conturi interzise au creat "cea mai proastă situație posibilă" pentru distribuirea de conținut dăunător.
În ultimele luni, autoritatea de reglementare s-a concentrat în special asupra X, afirmând anterior că preluarea acesteia de către Musk a coincis cu o creștere a "toxicității și a urii" pe rețeaua de socializare cunoscută anterior sub numele de Twitter.
Utilizând Legea australiană privind siguranța online, Comisia eSafety a obținut o listă detaliată a inginerilor de software, a moderatorilor de conținut și a altor membri ai personalului de securitate care lucrează la X.
Comisarul autorității de reglementare australiene, Julie Inman Grant, ea însăși fostă angajată a Twitter, a declarat că este pentru prima dată când aceste cifre au fost făcute publice.
Acestea au arătat că 1.213 angajați specializați în moderare, inclusiv subcontractori, au părăsit X de când a fost achiziționată de Elon Musk în octombrie 2022, 80% dintre ei fiind ingineri software. “Retragerea a 80% din acești ingineri specializați este ca și cum Volvo, renumit pentru standardele sale de siguranță, s-ar despărți de toți proiectanții și inginerii săi", a declarat ea pentru AFP.
Este, a spus ea, "cea mai rea situație posibilă". "Îți scazi considerabil apărarea și reintroduci recidiviștii pe platformă". Australia a fost vârful de lance al efortului global de reglementare a rețelelor sociale, obligând companiile de tehnologie să explice cum abordează probleme precum discursul instigator la ură și infracțiunile sexuale împotriva minorilor.
În octombrie, Comisia pentru eSafety a amendat X cu 610.500 dolari australieni, adică 410.000 de dolari americani, afirmând că platforma nu a reușit să demonstreze clar că abordează proliferarea conținutului privind agresiunile sexuale asupra minorilor. Dar X a ignorat termenul limită pentru a plăti amenda, înainte de a lansa o acțiune în justiție pentru a o anula.
Compania nu a răspuns la solicitarea AFP, trimițând în schimb un răspuns automat care spunea "ocupat pentru moment, vă rugăm să reveniți mai târziu".
Israelul afirmă că doi jurnaliști Al-Jazeera eliminați în Gaza erau “agenți teroriști”
Armata israeliană a declarat miercuri că doi jurnaliști Al-Jazeera uciși duminică în una dintre loviturile sale în Fâșia Gaza erau "agenți teroriști" afiliați mișcării islamiste palestiniene Hamas și aliatului său Jihadul Islamic, relatează joi AFP.
Hamza Dahdouh și Moustafa Thuraya, care lucraseră ca videojurnaliști pentru mai multe mass-media internaționale, inclusiv AFP, au fost uciși duminică într-o lovitură asupra mașinii lor în sudul teritoriului palestinian, în timp ce se aflau în misiune pentru postul de televiziune din Qatar.
"Înainte de lovitură, cei doi pilotau drone care reprezentau o amenințare iminentă pentru trupele israeliene", a spus armata într-un comunicat.
Întrebată de AFP despre tipul de drone folosite și natura acestei amenințări, armata israeliană a răspuns miercuri seara că examinează aceste aspecte.
"Hamza Dahdouh și Moustafa Thuraya (au fost) identificați ca agenți teroriști în Gaza", a acuzat armata israeliană. "Informațiile militare au confirmat că cei doi erau membri ai organizațiilor teroriste cu sediul în Gaza și implicați activ în atacuri împotriva forțelor israeliene", a mai spus armata.
Uciși într-un atac care a vizat mașina lor în sudul teritoriului palestinian, cei doi bărbați se aflau în misiune pentru Al-Jazeera. Potrivit martorilor, mașina lor a fost lovită de două rachete pe o stradă din Rafah. Un al treilea jurnalist și șoferul au fost răniți.
Moustafa Thuraya, în vârstă de 30 de ani, colabora cu AFP din 2019 ca videojurnalist independent, precum și cu alte mass-media internaționale.
Hamza Dahdouh este fiul lui Wael Dahdouh, șeful biroului Al-Jazeera din Fâșia Gaza și membru al comunității jurnaliștilor palestinieni din Gaza. El și-a pierdut soția și alți doi copii într-o lovitură israeliană la sfârșitul lunii octombrie. Doi dintre nepoții săi au fost, de asemenea, uciși într-un bombardament israelian.
O pensionară în scaun cu rotile a supraviețuit după ce a trecut trenul peste ea
Un tren a trecut peste o pensionară care a căzut pe șine cu scaunul cu rotile electric și a scăpat aproape teafără din accident, anunță poliția elvețiană. Accidentul a avut loc marți după-amiaza în Gara Kaiseraugst, în apropiere de Basel, în nord-vestul Elveției, a anunțat miercuri Poliția.
Femeia, în vârstă de 70 de ani, a avut ”mult noroc în ghinionul său”, pentru că a fost imobilizată exact la mijloc între șine, consideră poliția. Trenul care a trecut pe deasupra ei doar a atins-o ușor.
Pensionara a fost spitalizată, dar și o persoană care se afla pe peron, care a fost rănită ușor de piese din scaunul cu rotile, transformate în proiectile.
Accidentul a antrenat o perturbare de mai multe ore a traficului feroviar în Gara Kaiseraugst. În acest stadiu, poliția exclude orice intervenție a unui terț în acest accident.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
