MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Rusia plănuiește o nouă ofensivă
Ce speranțe își face armata lui Putin
Rusia se pregătește să lanseze o nouă ofensivă în următoarele săptămâni, odată ce pământul va îngheța în sudul și estul Ucrainei, apreciază Institutul pentru Studiul Războiului în analiza de luni. Numeroase surse rusești susțin că armata va lansa o ofensivă de amploare în Ucraina, notează ISW.
Unele surse estimează că ofensiva ar putea începe cândva între 12 ianuarie și 2 februarie, după ce solul va îngheața iar forțele ucrainene vor fi „epuizate" de apărarea poziției lor în Avdiivka și pe malul estic (stâng) al Niprului din regiunea Herson.
Criticul literar rus Serghei Pereslegin a susținut că rușii ar trebui să fie mai îngrijorați de faptul că Moscova își lansează ofensiva la momentul nepotrivit sau că face aceleași „greșeli" pe care le-a făcut Ucraina în timpul contraofensivei sale din 2023, decât de o nouă ofensivă ucraineană în 2024. Pereslegin și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că Rusia nu are suficienți oameni pentru a desfășura ofensiva pe scară largă pe care o anticipează.
Un milblogger rus proeminent a susținut că numărul de militari de pe linia frontului permite forțelor ruse să efectueze manevre tactice localizate, dar este puțin probabil să aibă un succes semnificativ din punct de vedere operațional.
Condițiile meteorologice par să afecteze activitățile la sol de ambele părți. Forțele ucrainene din sudul țării au raportat că aviația rusă nu poate opera în regiune din cauza vremii geroase. Un milblogger rus a susținut că vremea geroasă afectează activitatea terestră rusă și ucraineană, precum și sistemele de artilerie și de drone pe tot frontul, în special în direcția Herson.
Un corespondent de război rus a afirmat săptămâna trecută că condițiile meteo de îngheț împiedică forțele rusești să desfășoare operațiuni terestre și să avanseze la nord de Verbove, în vestul regiunii Zaporojie.
Fostul șef al Roscosmos, agenția spațială rusă, Dmitri Rogozin a afirmat că linia frontului din vestul regiunii Zaporojie „bâzâie ca un stup de albine" din cauza numărului mare de drone ucrainene care operează, însă Rogozin a afirmat că forțele ucrainene dedică șase drone pentru a lovi fiecare țintă valoroasă din vestul regiunii Zaporojie și că utilizarea intensă a dronelor ucrainene complică rotația personalului rus.
ISW a evaluat anterior că temperaturile sub zero grade din Ucraina probabil limitează în prezent operațiunile de-a lungul frontului, dar vor crea un teren mai favorabil pentru războiul de manevră mecanizat pe măsură ce solul îngheață în următoarele săptămâni. Analiștii de la ISW cred că forțele rusești vor încerca probabil să susțină sau să intensifice operațiunile ofensive localizate în tot estul Ucrainei în încercarea de a prelua și de a păstra inițiativa, indiferent de condițiile meteorologice. Think-tank-ul american evaluează, de asemenea, că forțele rusești nu vor putea face progrese semnificative din punct de vedere operațional.
Ostatici eliberați, închisori sub control: situația revine la normal în Ecuador
Armata și poliția ecuadoriană au recăpătat, duminică, controlul asupra mai multor închisori și au eliberat peste 200 de angajați din închisori ținuți ostatici de către răzvrătiți, readucând țara la un anumit grad de normalitate după o săptămână de haos, relatează AFP.
Pe fondul "războiului" deschis din ultimele zile între bandele criminale legate de traficul de droguri și forțele de securitate, armata a difuzat imagini care arată sute de deținuți aliniați cu mâinile pe cap, cu pieptul gol sau în lenjerie intimă, ținuți sub amenințarea armelor de către soldați. Strict supravegheați de soldați, deținuții erau obligați să cânte imnul național în rânduri strânse, sub drapelul ecuadorian.
Potrivit generalului Pablo Velasco, "controlul a fost restabilit în șase centre de detenție", iar o operațiune este "în curs de desfășurare" într-o ultimă închisoare din provincia sudică Cotopaxi. "Nu a existat niciun acord, intervenția militară a venit după ce ostaticii au fost eliberați", a declarat generalul Velasco.
Această operațiune la nivel național a fost lansată la câteva ore după anunțul eliberării celor 136 de gardieni și a altor funcționari publici luați ostatici de către răzvrătiți. Administrația penitenciarelor (SNAI) anunțase că "acțiunea comună a poliției și a armatei a permis eliberarea tuturor ostaticilor care erau reținuți în diferite închisori din țară". Cu toate acestea, potrivit ultimului comunicat difuzat duminică seara, numărul deținuților eliberați a ajuns la 201.
Președintele Daniel Noboa a salutat "eliberarea" ostaticilor de pe X și a declarat că va "continua să lucreze pentru restabilirea păcii".
Imaginile difuzate de poliție îi arătau pe gardieni, mulți dintre ei femei, în lacrimi, epuizați și susținuți de colegii lor la scurt timp după eliberare.
Timp de o săptămână, ostaticii, cu cuțite la gât sau cu pistoale la cap, au făcut apel la ajutor și reținere la autorități în videoclipuri postate pe internet. Cel puțin doi dintre ei, dintre care unul a fost spânzurat, au fost executați de către răzvrătiți, potrivit unor imagini atroce.
Sâmbătă, SNAI a anunțat moartea unui gardian în confruntări cu deținuții în provincia El Oro, ceea ce ridică la 19 numărul total de morți în urma unei săptămâni de teroare, inclusiv civili, gardieni de închisoare, polițiști și deținuți, potrivit ultimelor cifre oficiale.
Revenire la normal
Pe tot parcursul luării de ostatici, administrația penitenciarelor a dat foarte puține detalii, forțele de securitate confruntându-se cu deținuții răzvrătiți în unele penitenciare și negociind în altele.
Aproximativ patruzeci de funcționari de penitenciare au fost eliberați sâmbătă, autoritățile menționând medierea Bisericii Catolice.
Anunțul evadării, la 7 ianuarie, din complexul din Guayaquil a temutului lider al grupării Choneros, Adolfo Macias, alias "Fito", a declanșat un val de revolte și luări de ostatici în cel puțin cinci închisori, atacuri asupra forțelor de securitate și alte acte menite să răspândească teroarea.
Președintele Daniel Noboa a declarat stare de urgență și a ordonat armatei să neutralizeze aceste bande criminale, considerate acum "teroriști". Peste 22.400 de soldați au fost desfășurați, cu patrule terestre, aeriene și maritime, și a fost impusă starea de asediu.
După un val de panică în tot Ecuadorul provocat de atacul în direct de marți asupra studiourilor unui canal public de televiziune din Guayaquil, epicentrul violențelor legate de traficul de droguri, situația a revenit la o relativă normalitate.
Cândva un paradis al păcii, Ecuadorul a devenit în ultimii ani un centru de transport pentru cocaina produsă în țările vecine Columbia și Peru.
Traficanții de droguri și-au impus treptat legea în această țară, care a fost lăsată în voia violenței bandelor criminale. Închisorile ecuadoriene, supraaglomerate și conduse de bande, sunt în mod regulat scena unor masacre între bande rivale: Choneros (de la Chone, un oraș din vestul Ecuadorului), Tiguerones (Tigri), Lobos (Lupi) și Aguilas (Vulturi).
„Inegalități obscene” înainte de Forumul de la Davos
În timp ce numărul miliardarilor a crescut exponențial în ultimii ani, averea și veniturile combinate a cinci miliarde de oameni de pe Terra au scăzut, acuză Oxfam
Cei mai bogați cinci oameni de pe planetă și-au văzut averea dublată din 2020, a denunțat luni ONG-ul Oxfam, înaintea reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, cerând guvernelor să reducă influența ultra-bogaților asupra politicii fiscale, transmite agenția AFP. „Nu putem continua cu aceste niveluri obscene de inegalitate”, a declarat Amitabh Behar, directorul interimar al Oxfam International, într-un interviu acordat AFP, adăugând că „acest capitalism este în slujba ultra-bogaților”. Averea celor mai bogați cinci oameni din lume a crescut între 2020 și 2023 de la 405 miliarde de dolari la 869 de miliarde de dolari, iar cea a miliardarilor a crescut cu 3.300 de miliarde de dolari, a deplâns ONG-ul într-un raport, citându-l pe fondatorul Amazon, Jeff Bezos, printre cei mai bogați oameni de pe planetă.
Susținuți de creșterea prețurilor la bursă, ultra-bogații își văd ponderea financiară crescând de la an la an, pe măsură ce cumpără participații în multinaționale. Între timp, averea și veniturile combinate a cinci miliarde de oameni de pe Pământ au scăzut, compară Oxfam.
Averea celor mai bogați oameni crește într-un ritm atât de rapid încât prima ființă umană care va avea o avere de 1.000 de miliarde de dolari ar trebui să se nască în zece ani, dacă tendința continuă. „Punând presiune pe lucrători cu salarii care cresc mai puțin rapid decât inflația, evitând impozitele, privatizând statul și jucând un rol major în încălzirea globală, marile afaceri adâncesc inegalitățile”, scrie organizația internațională în raportul său intitulat „Multinaționalele și inegalitățile multiple”.
În cadrul reuniunii Forumului Economic Mondial de la Davos, peste 800 de lideri de afaceri și 60 de șefi de stat și de guvern se vor întâlni pe parcursul întregii săptămâni în cadrul unor conferințe și întâlniri informale. Tocmai acest amestec de interese publice și private este criticat de ONG: „companiile și proprietarii lor bogați alimentează, de asemenea, inegalitățile prin desfășurarea unui război fiscal susținut și foarte eficient”, insistă organizația. „Peste tot în lume, membrii sectorului privat au cerut în mod constant rate mai mici, mai multe nișe, mai puțină transparență și alte măsuri care să le permită companiilor să contribuie cât mai puțin posibil la visteria statului”, continuă organizația, citând „hoardele de lobbyiști” și „profiturile excepționale” care rezultă.
Din 1980, impozitul pe profit a fost redus la mai mult de jumătate în țările membre ale OCDE, pentru a scădea la 23,1% până în 2022, subliniază ONG-ul.
Pe lângă desființarea monopolurilor private și limitarea salariilor directorilor executivi, Oxfam solicită un impozit pe avere pentru multimilionari și miliardari, care ar putea strânge până la 1.800 de miliarde de dolari pe an.
Un locotenent în Forțele Aeriene ale SUA, încoronată Miss America 2024
Madison Marsh, în vârstă de 22 de ani, locotenent în Forțele Aeriene ale SUA și masterand la Facultatea Kennedy de Guvernare și Administrație Publică de la Harvard, a fost încoronată Miss America 2024 în cadrul concursului național desfășurat în Orlando, Florida. Madison Marsh a reprezentat statul Colorado și este primul ofițer al Forțelor Aeriene care câștigă coroana. Elie Breaux din Texas a ieșit pe locul doi. 51 de concurente au participat la concurs, reprezentând cele 50 de state americane și Districtul Federal Columbia. Finala s-a desfășurat după trei runde preliminare. În finală au ajuns 11 concurente, 10 alese de juriu și una votată de public la nivel național. Cele 11 finaliste au participat la patru probe. În finală, Madison Marsh a vorbit despre lupta mamei sale cu cancerul pancreatic, dar și despre obținerea licenței de pilot la vârsta de 16 ani.
Turcia a arestat un fotbalist pentru un mesaj de susținere a ostaticilor luați de Hamas
Ministrul Apărării din Israel, Yoav Gallant, acuză Turcia de nerecunoștință față de ajutorul israelian acordat în trecut, în urma arestării, duminică, a fotbalistului Sagiv Jehezkel, după ce acesta a făcut un gest de susținere a ostaticilor deținuți de Hamas în timpul unui meci.
Jehezkel, care a fost arestat în Antalya, a declarat că "nu a intenționat să provoace pe nimeni" prin gestul său.
"Când a avut loc un cutremur în Turcia, în urmă cu mai puțin de un an, Israelul a fost prima țară care a luat atitudine și a acordat un ajutor care a salvat viețile multor cetățeni turci. Arestarea scandaloasă a fotbalistului Sagiv Jehezkel este o expresie a ipocriziei și ingratitudinii. Prin acțiunile sale, Turcia servește drept aripă executivă a Hamas", a scris Gallant pe X.
Fotbalistul israelian care a afișat duminică, în timpul unui meci de campionat din Turcia, un mesaj care făcea referire la conflictul dintre Israel și Hamas, a fost arestat, fiind anchetat pentru "incitare publică la ură". În plus, el a fost exclus din lot de clubul său.
Jucătorul de la Antalyaspor, care a marcat duminică un gol într-un meci din Süper Lig și care are și 8 selecții în naționala israeliană, a afișat mesajul "100 de zile. 07/10" scris pe un bandaj de la una dintre încheieturile sale. Acest scurt mesaj, o referire la cele o sută de zile de la atacul sângeros comis pe teritoriul israelian la 7 octombrie de mișcarea islamistă palestiniană Hamas, este interpretat de ministrul turc al Justiției ca o dovadă de susținere a operațiunilor militare israeliene în Fâșia Gaza.
Marea Britanie trimite 20.000 de militari în Europa, majoritatea în Europa de Est
Marea Britanie va trimite 20.000 de militari în Europa, care vor servi în diverse țări, precum și nave de război și avioane de luptă, în cadrul unui exercițiu major al NATO care se va desfășura în prima jumătate a acestui an, a anunțat luni Ministerul Apărării de la Londra.
Desfășurarea include 16.000 de soldați ai armatei britanice, care vor fi trimiși în Europa de Est din februarie până în iunie, un grup de atac pe portavion și avioane de atac și de supraveghere F35B Lightning. Exercițiul Steadfast Defender 24 al NATO marchează cel de-al 75-lea an al alianței militare occidentale.
"Pot anunța astăzi că Marea Britanie va trimite aproximativ 20.000 de persoane pentru a lua parte la una dintre cele mai mari desfășurări ale NATO de la sfârșitul Războiului Rece", a declarat secretarul apărării, Grant Shapps.
NATO a sporit numărul de trupe pregătite de luptă după ce liderul rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei în urmă cu aproape doi ani și a continuat să sprijine Kievul cu ajutor militar, economic și umanitar.
"În cadrul acestui exercițiu, militarii noștri își vor uni forțele cu omologii din 30 de țări NATO, plus Suedia, oferind o reasigurare vitală împotriva amenințării lui Putin", a declarat Shapps despre acest exercițiu.
Săptămâna trecută, premierul Rishi Sunak a anunțat că Marea Britanie își va crește sprijinul pentru Ucraina în următorul exercițiu financiar la 2,5 miliarde de lire sterline (3,19 miliarde de dolari), o creștere de 200 de milioane de lire față de cei doi ani anteriori.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
