MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Cunoscut preot rus, răspopit pentru că nu s-a rugat pentru victorie în Ucraina
El era cunoscut pentru activitatea sa de sprijin pentru copiii și adulții muribunzi și a condus funeraliile fostului președinte sovietic Mihail Gorbaciov
Un cunoscut preot urmează să fie expulzat din Biserica Ortodoxă Rusă pentru că a refuzat să citească o rugăciune prin care îi cerea lui Dumnezeu să îndrume Rusia spre victoria asupra Ucrainei. Într-un verdict publicat sâmbătă, un tribunal bisericesc a stabilit că Alexei Uminsky ar trebui să fie „expulzat din cele sfinte" pentru că și-a încălcat jurământul preoțesc. Decizia a fost transmisă spre aprobare Patriarhului Kirill, șeful bisericii ruse, un mare susținător al președintelui Vladimir Putin.
Cazul arată modul în care biserica reprimă disidența internă, în timp ce îi acordă sprijin lui Putin și „operațiunea sa militară specială" din Ucraina. Tribunalul bisericesc a susținut că Uminsky și-a încălcat jurământul prin refuzul de a citi „Rugăciunea pentru Sfânta Rus" - un nume arhaic pentru Rusia - pe care Kirill a făcut-o obligatorie la slujbele bisericești.
„Iată, cei care vor să lupte au luat armele împotriva Sfintei Rus, sperând să dezbine și să distrugă poporul său unit. Ridică-te, Doamne, să ajuți poporul Tău și dă-ne victoria prin puterea Ta", se spune în rugăciunea rostită pentru prima dată de Kirill pe 25 septembrie 2022, la șapte luni de la invazia Rusiei în Ucraina.
Zeci de preoți ortodocși ruși au fost pedepsiți pentru că au sfidat linia Bisericii cu privire la război - de exemplu, citind rugăciuni pentru pace în loc de victorie -, potrivit “Creștinii împotriva războiului”, un grup online care a documentat cazurile lor.
Uminsky este cea mai importantă țintă a represiunilor bisericești de până acum.
El a slujit timp de 30 de ani ca preot principal la Biserica Sfânta Treime dătătoare de viață din Moscova înainte de a fi îndepărtat brusc luna aceasta, chiar înainte de Crăciunul ortodox, într-o decizie care a deschis calea pentru verdictul de sâmbătă.
El era cunoscut pentru activitatea sa de sprijin pentru copiii și adulții muribunzi și a condus funeraliile fostului președinte sovietic Mihail Gorbaciov în 2022. Într-un interviu din noiembrie anul trecut, Uminsky a declarat că limbajul războiului și al „operațiunii militare speciale" nu este „în niciun caz compatibil" cu liturghia bisericii. El i-a încurajat pe credincioși să caute preoți care „se roagă mai mult pentru pace decât pentru victorie și înțeleg că orice victorie este întotdeauna o victorie a la Pirus în aceste războaie... În războaiele moderne, orice victorie este aproape întotdeauna echivalentă cu autodistrugerea".
Un total de 11.627 de credincioși ortodocși au semnat o scrisoare deschisă în sprijinul său de când a fost înlăturat din funcția de preot al bisericii Sfânta Treime și înlocuit cu Andrei Tkaciov, un vocal susținător al războiului.
Guvernul israelian afirmă că Hamas a planificat atacuri teroriste în Europa
Grupul militant palestinian Hamas a planificat atacuri teroriste asupra unor ținte din Europa, inclusiv asupra ambasadei Israelului din Stockholm, potrivit guvernului israelian. "Într-un efort continuu al (serviciilor de) informații, au fost descoperite informații considerabile, ceea ce demonstrează cum procedează organizația teroristă Hamas pentru a-și extinde activitatea violentă în străinătate pentru a ataca persoane nevinovate din întreaga lume", a comunicat biroul premierului Benjamin Netanyahu sâmbătă seara.
Israelul a adunat dovezi în acest sens, atât în mod independent, cât și în cooperare cu servicii de informații străine, conform sursei citate. În afara unui presupus atac asupra ambasadei Israelului din Stockholm, Hamas a urmărit să procure drone și să recruteze membri ai unor bande criminale din Europa.
Pe lângă actori din străinătate, în planificarea acestor acțiuni au fost implicați și înalți oficiali Hamas din Liban, care se bucură de protecția miliției șiite Hezbollah.
Unii dintre acești indivizi, inclusiv adjunctul șefului biroului politic al Hamas, Saleh al-Arouri, au fost uciși de în atacuri israeliene țintite în Liban.
Informațiile nu au putut fi verificate în mod independent. La mijlocul lunii decembrie, autoritățile germane au arestat trei persoane suspectate a fi membri Hamas, despre care s-a spus că ar fi fost implicați în procurarea de arme pentru posibile atacuri asupra unor instituții evreiești din Europa. Arestări similare au avut loc în Danemarca și în Țările de Jos.
În luna noiembrie, Germania a emis o interdicție asupra activităților Hamas, care funcționează și ca organizație politică. Până în prezent, nu se cunoaște ca Hamas, pe care UE și SUA o consideră a fi organizație teroristă, să fie comis atacuri teroriste în Europa.
Austria insistă că nu vrea România în Schengen
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a declarat în favoarea menținerii deocamdată a dreptului de veto asupra intrării depline a României și Bulgariei în Schengen, într-un interviu acordat cotidianului austriac Die Presse.
În ceea ce privește subiectul Schengen, el și-a exprimat dorința ca veto-ul privind extinderea acestui spațiu cu Bulgaria și România să fie menținut, dar nu a enumerat condiții specifice, rezumă interviul agenția austriacă de presă APA. Ministrul crede că intrarea deplină a celor două țări în spațiul fără frontiere ar fi o greșeală "în faza actuală" și că este necesar controlul frontierelor.
Potrivit lui Karner, extinderea Schengen nu depinde doar de România și Bulgaria, ci întregul sistem de migrație este în dezordine. Potrivit cuvintelor sale, este nevoie de un sistem funcțional la nivel european, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă frontiera externă este protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esențială a noului pact privind migrația și azilul asupra căruia UE a ajuns la un acord și care ar trebui acum să fie pus în aplicare. Numai atunci poate exista o libertate deplină de circulație în UE, spune el.
Faptul că România și Bulgaria pot intra în Schengen pe calea aerului și pe apă este un pas înainte, iar progresul trebuie să continue pas cu pas, menționează ministrul de interne austriac. El adaugă că nu este sarcina Austriei să stabilească un calendar sau să creeze reguli.
Prințul Abdul Mateen din Brunei s-a căsătorit în cadrul unei ceremonii
fastuoase după festivități care au durat 10 zile
Festivitățile fastuoase pentru nunta prințului Abdul Mateen din Brunei și a soției sale au culminat duminică cu o ceremonie strălucitoare la care au participat lideri și invitați cu sânge albastru din întreaga lume, relatează presa internațională. Mateen, în vârstă de 32 de ani, și Yang Mulia Anisha Rosnah, în vârstă de 29 de ani, și-au făcut prima apariție publică în calitate de cuplu căsătorit într-o procesiune prin capitala Bandar Seri Begawan.
Popularul prinț a fost cel mai dorit burlac din Asia până joi, când s-a căsătorit cu Anisha Rosnah, care provine dintr-o familie importantă din Brunei. Tatăl lui Mateen este Sultanul Hassanal Bolkiah, cel mai longeviv monarh din lume și, cândva, cel mai bogat om de pe planetă.
Palatul sultanului nu a dezvăluit încă lista invitaților pentru duminică, dar membrii familiei regale din Asia, Europa și Orientul Mijlociu s-au alăturat anterior unor nunți regale în această națiune. Premierul malaezian Anwar Ibrahim, președintele indonezian Joko Widodo și premierul din Singapore Lee Hsien Loong și-au confirmat, de asemenea, prezența.
Sărbătoarea de duminică este punctul culminant al celor 10 zile de fast în această țară mică, a cărei bogăție provine aproape în întregime din rezervele sale enorme de petrol și gaze.
Mateen, un ofițer în cadrul forțelor armate din Brunei și pilot de elicopter, a stat alături de soția sa în cadrul unei ceremonii elaborate la vastul palat Istana Nurul Iman, în prezența unor invitați.
Fiind al zecelea copil și al patrulea fiu al sultanului, este puțin probabil ca Mateen să urce vreodată pe tron. Dar se pare că și-a asumat rolul neoficial de a prezenta o față modernă a familiei regale, în încercarea de a se conecta cu o generație tânără crescută pe rețelele de socializare. Mateen are un număr mare de urmăritori pe Instagram, unde fotografii și videoclipuri atent îngrijite îl arată jucând polo sau apărând în uniformă militară.
Toți gardienii ținuți ostatici de deținuți în închisori din Ecuador au fost eliberați
Toți gardienii ținuți ostatici de deținuții din închisorile din Ecuador, pe fondul unei creșteri bruște a violențelor, au fost eliberați până sâmbătă seara, a anunțat Administrația Penitecniarelor (SNAI). Ostaticii, despre care SNAI anunțase că erau 158 de gardieni și 20 de membri ai personalului administrativ, au fost reținuți începând de luni în cel puțin șapte închisori, în contextul în care criza de securitate se intensifică în țara sud-americană.
SNAI a raportat incidente în mai multe închisori în cursul zilei de sâmbătă, inclusiv o confruntare armată cu deținuții la închisoarea din provincia El Oro, care s-a soldat cu moartea unui gardian.
Ecuadorul se confruntă cu o criză de securitate care s-a agravat în această săptămână prin asaltul în direct al unui post de televiziune, explozii inexplicabile în mai multe orașe și răpirea unor ofițeri de poliție. Poliția și forțele armate continuau să desfășoare operațiuni în întreaga țară. Mai mult de 1.000 de persoane au fost arestate de la începutul stării de urgență, luni.
Columbia: Cel puțin 34 de persoane au murit după o alunecare de teren pe o autostradă
Cel puțin 34 de persoane au murit, iar alte zeci au fost rănite în urma unei alunecări de teren pe o autostradă, provocată de ploile abundente în nord-vestul Columbiei. Alunecarea de teren, care a avut loc vineri după-amiază, a acoperit o șosea care leagă orașele Quibdo și Medellin, în provincia Choco din Pacific, au precizat autoritățile.
Salvatori și câini din întreaga Columbie au fost trimiși la fața locului pentru a căuta persoane rănite, se arată în comunicat. Noroiul înghițise complet mai multe mașini de pe șosea. Cel puțin 17 cadavre au fost, de asemenea, transferate la Medellin pentru a fi examinate de medicii legiști, au declarat autoritățile.
Imaginile de pe rețelele de socializare au arătat momentul în care o bucată mare de pământ s-a desprins de pe un munte și a căzut peste mai multe mașini care se deplasau pe drumul inundat de dedesubt.
Rusia l-a desemnat drept "agent străin" pe celebrul romancier Boris Akunin
Rusia l-a desemnat pe Boris Akunin, unul dintre cei mai populari romancieri ai țării, drept agent străin. Akunin a fost adăugat într-un registru al "teroriștilor și extremiștilor" de către Ministerul rus al Justiției din cauza obiecțiilor sale față de invazia Rusiei în Ucraina.
În vârstă de 67 de ani autorul este cunoscut pentru criticile sale de-a lungul timpului la adresa președintelui Vladimir Putin. Înainte de război, romanele polițiste ale lui Akunin au fost best-seller-uri în Rusia, până când autoritățile i-au interzis cărțile.
Ministerul Justiției a precizat că Akunin - al cărui nume real este Grigori Chkhartishvili - "s-a opus operațiunii militare speciale din Ucraina". Ministerul a adăugat că Akunin a "diseminat informații false menite să creeze o imagine negativă" a Rusiei și a armatei sale. De asemenea, l-a acuzat că a ajutat la strângerea de fonduri pentru susținerea armatei ucrainene.
În ziua în care Rusia a lansat invazia masivă în Ucraina, Akunin a scris: "Rusia este condusă de un dictator dezechilibrat psihic și cel mai rău este că îi urmează cu obediență paranoia".
Ca răspuns la anunțul făcut de Ministerul Justiției, Akunin - care locuiește la Londra - a scris: "Teroriștii m-au declarat terorist".
Eticheta de "agent străin", care amintește de termenul "dușmani ai poporului" din epoca sovietică, le cere celor care sunt catalogați drept "agenți străini" să se identifice ca atare pe rețelele de socializare și în alte publicații. De asemenea, le impune acestora cerințe grele de raportare financiară. Multe personalități culturale ruse au fugit din țară de când Moscova și-a început campania militară împotriva Ucrainei. Cei care au rămas se confruntă cu legi stricte de cenzură.
Candidatul “anti-China” a câștigat alegerile din Taiwan
Lai Ching-te, candidatul la președinție pentru partidul de guvernământ din Taiwan, a câștigat sâmbătă alegerile pe care China le-a formulat ca o alegere între război și pace. Candidatul principalului partid de opoziție din Taiwan, Kuomintang (KMT), Hou Yu-ih, și-a recunoscut înfrângerea în alegeri.
Partidul Democrat Progresist al lui Lai, care susține identitatea separată a Taiwanului și respinge pretențiile teritoriale ale Chinei, dorea să obțină un al treilea mandat, fapt fără precedent în actualul sistem electoral din Taiwan.
Lai s-a confruntat cu doi oponenți la președinție - Hou de la KMT și fostul primar din Taipei Ko Wen-je, al micul Partid Popular din Taiwan, fondat abia în 2019.
În perioada premergătoare alegerilor, China l-a denunțat în mod repetat pe Lai ca fiind un separatist periculos și a respins apelurile sale repetate la discuții. Lai spune că se angajează să păstreze pacea peste strâmtoarea Taiwan și să întărească apărarea insulei.
”Nimeni nu vrea război”, a spus Jennifer Lu, 36 de ani, o femeie de afaceri, care se juca pe un teren de iarbă cu fiica ei după ce a votat într-o dimineață însorită în districtul Songshan din Taipei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
