Pe ce risipeşte banii Uniunea Europeană
Dacă liderii Uniunii Europene vor într-adevăr să facă economii serioase, ar putea căuta o modalitate de a face aceste economii în imediata lor vecinătate, chiar la "circul ambulant" care este Parlamentul European, relatează Associated Press. Parlamentul European duce o viaţă scumpă şi nomadă. O dată pe lună, mii de deputaţi, împreună cu cabinetele lor, translatori şi interpreţi sunt aduşi la Strasbourg, în Franţa, la aproape 400 kilometri distanţă de Bruxelles, pentru reuniuni de patru zile, după care trebuie duşi înapoi.
Această istorie a două oraşe îi costă pe contribuabilii europeni 180 de milioane de euro pe an. Evident că această practică are numeroşi detractori, şi, lucru notabil, chiar din rândurile deputaţilor, care sunt în total în număr de 754, reprezentându-i pe alegătorii din cele 27 de state membre ale UE, precizează agenţia citată de Agerpres.
Unul din cei mai vehemenţi critici în acest sens este liberal-democratul britanic Edward McMillan-Scott. "Dacă liderii europeni chiar sunt serioşi în privinţa eficienţei şi a combaterii risipei - şi mai ales în interiorul instituţiilor europene -, atunci un Parlament European cu un singur sediu constituie un punct de plecare", a scris britanicul împreună cu alţi trei europarlamentari într-o scrisoare publicată în cotidianul De Standaard care apare la Bruxelles. "Cetăţeni europeni şi mai mult de jumătate din Parlamentul European cer ca acest circ itinerant să înceteze".
Acest apel le-a fost adresat direct liderilor celor 27 care se reunesc în capitala belgiană pentru a dezbate bugetul de cheltuieli comunitar pe perioada 2014-2020. În acest interval, potrivit lui McMillan-Scott, deplasările lunare Bruxelles-Strasbourg-Bruxelles vor costa 1,2 miliarde de euro şi în plus vor emite în aer 133.000 tone de dioxid de carbon.
Tradiţia franceză
Totuşi, de ce sunt tolerate aceste costisitoare turnee într-o eră a austerităţii? Pe scurt, motivul este Franţa. Guverne franceze succesive au refuzat să-şi abandoneze oraşul de pe Rin în favoarea organizării reuniunilor PE la Bruxelles, care găzduieşte Comisia Europeană, preşedinţia Consiliului European, zeci de centre de reflecţie, ambasade şi armate întregi de lobbyişti. Vineri, preşedintele francez François Hollande a reiterat că o modificare a tratatului UE prin care reuniunile PE să se desfăşoare toate la Bruxelles nu va avea loc.
Asemenea predecesorilor săi, François Hollande susţine că soarta Parlamentului European a fost pecetluită la negocierile din 1992 la care sediile a zeci de instituţii ale UE au fost "alocate" unor oraşe diferite, între care Luxemburg, Copenhaga, Frankfurt şi Parma. În condiţiile în care Belgia a construit în capitala sa un uriaş sediu parlamentar, opoziţia Franţei faţă de Bruxelles a lăsat PE să rătăcească între cele două oraşe.
McMillan-Scott şi alţii se plâng şi de faptul că doar şase capitale ale UE au legături aeriene cu Strasbourg, că hotelurile din oraşul francez cresc tarifele "cu o medie de 100%" în cursul sesiunilor plenare şi în plus clădirea care găzduieşte Parlamentul European la Strasbourg prezintă riscuri în privinţa siguranţei.
În ultimii ani, sprijinul pentru găzduirea permanentă a PE la Bruxelles a cunoscut o intensificare. La 23 octombrie, 75% dintre membrii Parlamentului au adoptat o rezoluţie în care le cer guvernelor din Uniune să rezolve această problemă înainte de vacanţa de vară. În plus, o petiţie online pe aceeaşi temă a fost semnată de 1,27 milioane de europeni.
Socialiştii europeni agită arma parlamentară în negocierile pe bugetul UE
Preşedintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz (social-democrat), a ameninţat statele membre că va respinge cadrul financiar multianual pentru 2014-2020 dacă vor fi introduse noi tăieri bugetare, aşa cum o cer ţări precum Marea Britanie. La încheierea Consiliului European, la care nu s-a ajuns la niciun acord asupra bugetului între liderii europeni, din cauza divergenţelor între cei 27 şi îndeosebi a insistenţei britanicilor în vederea efectuării de noi reduceri bugetare, Schulz a exprimat poziţia legislativului european care se opune reducerii fondurilor destinate Uniunii Europene. "(...) Poziţia Parlamentului European este clară: cu cât (statele membre) se îndepărtează mai mult de cifrele propunerii Comisiei Europene, cu atât este mai puţin probabil ca PE să le aprobe", a precizat Schulz într-un mesaj postat pe reţeaua socială Twitter. "Avem nevoie de un cadru financiar multianual mai ambiţios", a adăugat preşedintele Parlamentului European.
