Internațional

Ce a învăţat UE la un an după revoluţia din Maidan

Ziarul de Vrancea
23 nov 2014 306 vizualizări
În urmă cu un an, Ucraina renunţa la Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană sub presiunea Moscovei, declanşând revoluţia din Maidan şi luând prin surprindere UE care, potrivit experţilor, nici nu a evaluat importanţa acestei apropieri şi nici nu a anticipat agresiunea rusă.

"Ne-am îndreptat spre o ruptură aproape fără să ne dăm seama", rezumă Vivien Pertusot, de la Institutul francez de relaţii internaţionale (Ifri) din Bruxelles. "Chiar şi experţii, profesorii universitari care urmăreau îndeaproape subiectul au fost surprinşi", subliniază el. "Nimeni nu a anticipat reacţiile în lanţ, poate că nici ruşii", confirmă unul dintre specialişti, Giselle Bosse, profesor asistent la Universitatea din Maastricht.
La 21 noiembrie 2013, în cadrul unui summit la Vilnius, preşedintele prorus Viktor Ianukovici a renunţat la semnarea unui acord de asociere cu UE în favoarea unei cooperări crescute cu Rusia. Acest refuz a declanşat mai multe săptămâni de manifestaţii proeuropene şi a determinat fuga lui Ianukovici după o baie de sânge în rândul manifestanţilor în februarie, urmată de anexarea Crimeei de către Rusia la începutul lui martie.
Conflictul din estul Ucrainei, declanşat în aprilie de separatiştii proruşi, a provocat moartea a 4.300 de persoane până în prezent.

"UE a declanşat ceva fără să vrea"

Este posibil ca Uniunea Europeană, care a promis să aducă pace şi stabilitate în Europa, să fi semănat germenii secesiunii, chiar ai războiului, intrând în sfera de influenţă a unei Rusii ce voia să restaureze ascendentul avut asupra ţărilor din fostul bloc sovietic? "Comisia Europeană nu a sesizat valoarea geopolitică a Acordului de Asociere pe care îl negocia" cu Ucraina, subliniază Pertusot, amintind că această ţară cu 45 de milioane de locuitori trebuia să "servească drept exemplu" şi să ilustreze binefacerile "puterii blânde" promovate de UE. Experţii şi funcţionarii europeni s-au concentrat pe aspectele tehnice, în timp ce din punct de vedere politic, Polonia şi Ţările Baltice, sperau "să marcheze astfel o frontieră clar ireversibilă" cu Rusia, pe care "nu voiau să o lase să navigheze singură în aceste ţări", potrivit cercetătorului. "UE a declanşat probabil ceva fără să vrea", admite Bosse. Ea "a fost din ce în ce mai mult asociată cu NATO în percepţia rusă şi când Parteneriatul Estic s-a concretizat într-o ofertă sub forma acordurilor de asociere şi liber-schimb, Rusia a adoptat o poziţie deschis conflictuală faţă de UE", scriu cercetătorii Laure Delcour şi Hrant Kostanyan într-o notă a Centrului pentru Studii de Politici Europene (CEPS).

UE trebuie să fie conştientă că NATO este umbra sa

Moscova a vrut să contracareze lansând o uniune vamală şi o Uniune economică eurasiatică, ce reuneşte deja Kazahstan, Belarus şi Armenia şi va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015. Criza gazului cu Ucraina de la începutul lui 2009 sau războiul scurt desfăşurat de Rusia pentru susţinerea republicilor separatiste din Georgia, câteva luni mai târziu, au demonstrat că poate fi mult mai agresivă. În acest context a fost încheiat în mai 2009 Parteneriatul Estic, căruia i-au fost alocate sute de milioane de euro pe an, cu Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus. Primele trei au semnat un Acord de Asociere şi Liber-Schimb cu UE în iunie, ceea ce reprezintă o apropiere economică, socială şi politică fără precedent de Bruxelles, dar exclude totuşi o aderare cu drepturi depline.
În paralel, în lipsa unui consens între cele 28 de state membre, UE a lăsat să se afunde "parteneriatul strategic" cu Rusia. Parteneriatul Estic nu poate fi singurul blamat pentru declanşarea intervenţiilor ruseşti în Ucraina începând din martie. "Acest lucru este mult mai legat de apărarea intereselor de securitate ale Rusiei, în timp ce Ucraina este strategică pentru ea", apreciază Bosse.
După fuga preşedintelui Ianukovici, Rusia, care avea în Crimeea o mare parte din flotă, "trebuia să reacţioneze" în faţa preluării puterii de către proeuropeni. Prin urmare, ea şi-a "extins zona de securitate" anexând Crimeea şi susţinând rebelii separatişti din est, explică cercetătoarea.
Pe viitor, pentru a construi o politică reală în est, "UE nu ar trebui să uite că NATO este umbra sa, ea trebuie să fie conştientă" că este percepută în Rusia în acest fel.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
danb, acum 1428 zile, 16 ore, 56 minute, 45 secunde
N-o fi avut habar oficialii UE dar aia americani stiau la virgula ce se intampla. Chiar au si recunoscut ca au finantat "revolutia" din Maidan cu 150 de milioane de dolari. SUA este citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.