Peste 115.000 de romani s-au stabilit în Germania în 2012
Peste un milion de imigranţi au ajuns în Germania în 2012, potrivit unui raport guvernamental obţinut de publicaţia Rheinische Post. Din cei peste un milion de imigranţi veniţi în Germania în 2012 (cu 14% mai mulţi decât în 2011), aproximativ 117.000 au fost români şi 59.000 bulgari, ceea ce reprezintă o creştere de 20% faţă de 2011, se arată în raportul federal privind migraţia.
Migraţia din ţările sud-est europene a declanşat, în ultimul timp, dezbateri politice aprinse. Municipalităţile şi comunele din Germania se tem că, după ridicarea restricţiilor de la 1 ianuarie 2014, nu vor avea suficiente fonduri pentru a face faţă numărului în creştere de imigranţi, scrie Rheinische Post.
Guvernul landului Renania de Nord-Westfalia a decis, marţi, să acorde un sprijin anual în valoare de 7,5 milioane de euro localităţilor care se vor confrunta cu dificultăţi din cauza numărului mare de imigranţi din Europa de Est. Pe de altă parte, potrivit unui studiu al Institutului de Cercetare a Pieţei Muncii, imigranţii din România şi Bulgaria sunt, în cea mai mare parte, bine integraţi. Rata şomajului în cazul lor este de 7,4%, sub nivelul mediu din Germania, de 7,7%.
Cancelarul german, Angela Merkel, a decis, la 8 ianuarie, crearea unei comisii care să analizeze posibilitatea introducerii unor garanţii legale pentru limitarea "turismului pentru beneficii sociale", în încercarea de atenuare a disensiunilor din cadrul noii coaliţii guvernamentale.
Partidul Social-Democrat (SPD, de stânga), însă, aliat cu Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a Angelei Merkel, a denunţat retorica antiimigraţie, considerând că temerile exprimate sunt exagerate.
În prezent, există divergenţe între Comisia Europeană şi Germania privind condiţiile de acordare a ajutoarelor sociale pentru imigranţii din ţările membre UE.
"Romanii devin victime ale abordărilor naţionaliste"
Pe de altă parte, preşedintele Băsescu a acuzat, ieri, "agresiuni" ale unor parteneri europeni, referindu-se la măsurile impuse după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii. El a afirmat, la întâlnirea anuală cu diplomaţii acreditaţi la Bucureşti, că "cetăţenii români devin victime ale abordărilor naţionaliste". "Suntem în mod particulari îngrijoraţi de modul în care a fost şi este gândită întâmpinarea ridicării restricţiilor pe piaţa muncii", a adăugat şeful statului. Menţionând că unele state europene au imaginat măsuri de protecţie a sistemelor de ajutoare sociale, Traian Băsescu a avertizat că se fac astfel diferenţieri între cetăţenii europeni. "Asemenea măsuri reflectă o întoarcere către naţionalism, ceea ce poate fi îngrijorător pentru UE", a adăugat preşedintele. El a arătat, totodată, că "împiedicarea" aderării la Schengen începe să fie percepută drept o disponibilitate a unor state membre de a interpreta diferenţiat prevederile din tratatele europene. "România a acceptat un timp condiţionalităţile, dar este timpul să ne apropiem de un capăt, pentru că, la fel ca liberalizarea pieţei muncii la nivelul UE, şi accesul în spaţiul Schengen este un element puternic de integrare în UE", a adăugat Băsescu.
