Foto | Școala muncii și a tradiției, la Negrileștii Vrancei
Zilele trecute, ajungând la Negrilești și trecând prin fața Casei Memoriale ,,Dumitru Pricop”, am avut surpriza să văd ușile larg deschise, atât la casă cât și la ,,Clasa de Țesături populare”, patronată și finanțată de Centrul Cultural Vrancea.
Ajuns acasă, am telefonat doamnei Stratona Roman, meșter popular, care se ocupă de instruirea copiilor, am întrebat-o care este misterul ușilor deschise și mi-a spus că elevele sunt în vacanță, dar ea mai vine din când în când pe la atelier, să ude florile să aerisească și să șteargă praful atât la Casa Memorială, cât și la atelier.
Am rugat-o să cheme într-una din zile, câteva fete care urmează cursul de țesătorie, pentru că vreau să le văd și să schimb câteva vorbe cu ele.
În ziua și la ora stabilită, m-am dus la întâlnire. Au venit patru eleve: Viorica; Denisa-Roxana; Andreea-Isabela și au lipsit, fiind reținute de alte treburi în familie, opt fete: Oana-Georgiana; Alessia-Iliana; Andreea-Maria; Andreea-Nicoleta; Georgiana-Gabriela; Ana-Maria; Iarina-Denisa; Alina. După cum se poate observa, datorită mișcării părinților la muncă în străinătate, apar tot multe nume noi, cele tradiționale fiind tot mai puține.
Elevele învață să lucreze o gamă diversă de țesături populare: catrințe, bete, covoare (păretare, scoarțe – covoare late cât peretele), traiste, cergi, ștergare, cuverturi, stofă de ițari (lână, bumbac) etc.
Discuția s-a animat destul de repede. Fetele spun că vin cu mare plăcere la aceste cursuri, unde învață lucruri folositoare. Aici cunosc proprietățile materialelor cu care lucrează, învață vocabularul specific acestei ocupații (război de țesut, vatale, ițe, suveică, furcei, a nevedi, tindeche, lăptuci).
Lăptucii sunt un fel de ițe folosite la țesăturile (catrințe, cuverturi etc.) al căror desen se formează din schimbul acestora. La țesutul unei catrințe se folosesc aproximativ 30 de lăptuci. La țesutul în lăptuci este necesar să participe cel puțin două țesătoare, pentru ca una să aleagă și să folosească lăptucii.
Covoarele înflorate sunt mai ușor de lucrat deoarece ,,alesătura” și ,,mutatul” se pot face de o singură țesătoare, nefiind nevoie să iese din război și să manevreze lăptucii.
Pe lângă frumusețea lucrului făcut de mână, fetele și îndrumătoarea spun că această ocupație le poate aduce și un câștig pecuniar în viitor, deoarece se plătesc destul de bine. O catrință costă până la 500 lei și se țese cam într-o săptămână.
Am plecat de la întâlnire cu o mare încredere în viitorul artei tradiționale vrâncene.
Felicităm Centrul Cultural Vrancea pentru inițiativa de a susține asemenea grupe de elevi în școlile rurale mici, după modelul propus de Simion Mehedinți în opera sa ,,Altă creștere. Școala muncii”. Felicităm Primăria Negrilești care a asigurat resursele materiale de spațiu, dotări și funcționare!
Lucrarea cu pricina se găsește în toate școlile cu personalitate juridică din județ, tipărită și și donată de Asociația Personalului Didactic ,,Simion Mehedinți” în 2019, la centenarul primei ediții (1919).
Semnalăm această lucrare, deoarece Legea învățământului preuniversitar, pusă în dezbatere publică de onor Ministerul Educației, este plină de tehnicalități, dar nu spune mai nimic despre pilonii educației: școala, familia, comunitatea. Bine ar fi ca inspectoratul școlar s-o semnaleze celor de la minister, nu pentru a ne întoarce cu 100 de ani în urmă, ci pentru a vedea ce mai este valabil azi, din cele afirmate de Mehedinți și nu să bâjbuim pe la toate porțile occidentului: ,,Nu există pedagogie fără autohtonie”. (S. M.)
Credem că după modelul adoptat de Centru Cultural Vrancea, comunitatea locală ar putea înființa asemenea grupe de învățământ practic-aplicativ din resurse proprii și cu idei proprii.
În felul acesta ne vom trezi cu o ,,clasă” de meseriași ai satelor, așa cum propunea Spiru Haret. Poate că acești ,,meseriași” vor asigura o viață mai bună celor care se depărtează tot mai mult de sat și cad victime capcanelor pe care le întind orașele.
Costică NEAGU
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
