In cautarea a ceea ce nu vom atinge niciodata
Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" a gazduit la sfirsitul saptaminii trecute un eveniment inedit, lansarea celui de-al treilea volum de versuri al scriitoarei Constanta Cornila, intitulat sugestiv "Alergarea luminii". Cartea este editata de "Salonul literar" in anul 2005 si beneficiaza de aprecierile scriitorului vrincean Culita Ion Usurelu. "Aceasta a treia carte ne-o arata pe autoare ca un luptator pentru echilibru, lumina, dragoste si adevar, iar modestia, care-i innobileaza chipul, ne demonstreaza ca pina si in lumea artistica, unde gasim pe fiecare metru patrat cite un geniu impus, presupus, poti ramine daca ai fost, om", sta scris pe coperta volumului de versuri. Din impuls, cind auzi titlul cartii, "Alergarea luminii", ai fi tentat sa crezi ca este un volum asemanator cu "Poemele luminii" ale lui Blaga sau, mai nou, cu "Razboinicul luminii", al atit de comercialului Paulo Coelho. Cautarea idealului, a simbolului a fascinat-o si pe Constanta Cornila, iar acest lucru il putem observa de la o prima lectura. Totul se invirte in jurul termenului "lumina", cu toate derivatiile lui, intuneric, umbra, rasarit, apus. In volumul autoarei, cititorul poate descoperi chiar si influente bacoviene, Constanta Cornila preluind de la acesta ideea zborului frint, al cramponarii in durere si, uneori, in neimplinire. "Viata nu e simpla poveste, ci o imensa si fulgeratoare lumina, spre moarte...", scrie Constanta Cornila. Viziunea autoarei asupra vietii si mortii, iubirii, credintei, dezamagirii este inedita, iar motivul omniprezent al "luminii" lasa sa se intrevada idealul atit de greu de atins. Volumul de versuri cuprinde si o ars poetica, care reprezinta crezul scriitoarei asupra destinului creator al omului de geniu si al operei acestuia. O carte, la prima vedere foarte facila, care te trezeste din visare si te salta in inalt, ademenindu-te spre ideal, pentru ca mai apoi sa te arunce in tenebre. "Poezie transparenta dincolo de care se contureaza clar un suflet care, cunoscind lumina, a ratacit-o intr-o zi printre toate cele intunecate ale lumii. Cheia de lumina a acestor versuri ramine durerea, nu o lumina de rasarit, ci lumina unui apus, ce-si cauta zorii", apreciaza Ana Maria Cornila, fiica scriitoarei.