MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: RAPORT: Creştere cu aproximativ 30% a numărului de credite ipotecare noi
Totalul creditelor ipotecare noi acordate în primele trei luni ale acestui an a fost de aproximativ 1,1 miliarde de euro la nivel naţional, potrivit calculelor companiei de consultanţă financiară SVN Credit, excluzând refinanţările, conversiile, transferurile şi restructurările. Valoarea medie a unui credit ipotecar acordat la nivel naţional în 2023 a fost de 62.000 de euro, în timp ce preţul mediu la nivel naţional al unui imobil tranzacţionat prin credit ipotecar în 2023 a fost de 85.000 de euro, în creştere de la 82.000 de euro în 2022.
”În primele trei luni ale acestui an au fost acordate credite ipotecare noi în valoare de aproximativ 1,1 miliarde de euro la nivel naţional, în creştere cu circa 29% faţă de nivelul înregistrat în primele trei luni din 2023”, arată un raport realizat de către compania de consultanţă financiară SVN Romania Ă Credit & Financial Solutions, din acest volum fiind excluse refinanţările, conversiile, transferurile şi restructurările.
În total, raportările realizate de Banca Naţională a României (BNR) indică un volum de credite ipotecare acordate în România în trimestrul întâi din acest an de 2,15 miliarde de euro, în creştere cu peste 95% faţă de volumul de 1,1 miliarde de euro raportat pentru trimestrul I din 2023, acestea incluzând însă şi refinanţările, conversiile, transferurile şi restructurările.
„Piaţa ipotecară din România este într-o revenire puternică de mai multe luni, coroborată şi cu creşterea numărului de locuinţe vândute, care a fost de aproape 19% în primele trei luni din acest an faţă de perioada similară din 2023. Având în vedere rezultatele din primul trimestru din acest an, 2024 va fi un an cu un reviriment puternic, pregătindu-se astfel terenul pentru un 2025 care ar putea aduce un nou record de credite ipotecare acordate, în funcţie şi de dimensiunea stocului de locuinţe aflate la vânzare şi de evoluţia macroeconomică locală. Încrederea consumatorilor a revenit însă la un nivel bun iar dobânzile urmează o tendinţă de scădere continuă”, a comentat Alexandru Rădulescu, managing partner SVN Romania Ă Credit & Financial Solutions.
Creşterea pieţei de creditare ipotecară din primele luni ale acestui an s-a înregistrat într-un context în care dobânzile fixe, majoritare în ceea ce priveşte tipul de credite ipotecare contractate în 2024, au înregistrat noi scăderi, fiind ‚doborât’ şi pragul de 5% pe an, cea mai bună ofertă ipotecară cu dobândă fixă existentă în acest moment pe piaţă fiind cu o dobândă de 4,9% pe an.
Consultanţii SVN Credit Romania estimează că şi dobânzile variabile vor înregistra reduceri, cel mai probabil în ultimul trimestru din acest an, fără a se înregistra însă un nivel semnificativ de scădere, dobânzile fixe urmând să rămână şi în următoarele 12 luni cele mai avantajoase.
”Pentru cei care au un credit ipotecar cu dobândă variabilă şi nu au refinanţat până în prezent, în această perioadă ar fi un posibil ultim tren să facă acest pas. IRCC va scădea, însă nu va fi nivelul aşteptat, cel puţin nu iniţial, astfel încât dobânzile fixe vor continua să fie mai atractive, debitorii putând să revină la dobânzi variabile în viitor, printr-o refinanţare, în momentul în care acestea vor redeveni avantajoase”, a adăugat Alexandru Rădulescu.
În ceea ce priveşte rezultatele înregistrate în 2023, datele BNR arată că anul anterior au fost acordate în total în România credite ipotecare în valoare de 6,4 miliarde de euro, estimările SVN Credit Romania indicând un volum de credite ipotecare noi acordate de aproximativ trei miliarde de euro, sau 46% din totalul înregistrat.
Valoarea medie a unui credit ipotecar acordat la nivel naţional în 2023 a fost de circa 62.000 de euro, în timp ce preţul mediu la nivel naţional al unui imobil tranzacţionat prin credit ipotecar în 2023 a fost de 85.000 de euro, în creştere de la 82.000 de euro în 2022, potrivit calculelor companiei. În total, anul trecut au fost acordate aproximativ 48.000 de credite ipotecare noi, comparativ cu un nivel de aproximativ 55.000 de credite ipotecare noi acordate în 2022.
SVN Romania Ă Credit & Financial Solutions este unul dintre cei mai mari brokeri de credite ipotecare din România, cu un volum de credite ipotecare intermediate în 2023 în valoare de 91 de milioane de euro. Compania are patru birouri în Bucureşti şi alte 10 la nivel naţional, în Arad, Bacău, Braşov, Cluj – Napoca, Constanţa, Oradea, Ploieşti, Sibiu, Timişoara şi Târgovişte. SVN Romania este una dintre cele mai mari companii de consultanţă imobiliară din România.
Ce discută Xi Jinping cu Viktor Orban, în Ungaria? Pe agendă: Ucraina şi infrastructura mare
Preşedintele chinez Xi Jinping s-a întâlnit ieri cu premierul ungar Viktor Orban, discurând despre războiul din Ucraina şi proiectele de infrastructură, în cea de-a treia escală a primului său turneu european din ultimii cinci ani, relatează Reuters. Xi, care a sosit miercuri seara la Budapesta, a avut parte de o primire călduroasă într-o ţară care îi este un partener important în materie de comerţ şi investiţii, în contrast cu alte ţări din UE care iau în considerare diversificarea faţă de China şi devin mai puţin dependente de a doua economie mondială. Xi a "dezvoltat prietenii profunde" cu politicienii maghiari, iar Ungaria a fost "ţinta numărul unu în regiunea Europei central-estice pentru investiţiile chineze", a scris Xi, miercuri, în cotidianul pro-guvernamental Magyar Nemzet.
Xi a sosit în Ungaria după ce a vizitat Franţa şi Serbia. La Paris, preşedintele Emmanuel Macron şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au făcut presiuni pentru ca Beijingul să asigure un comerţ mai echilibrat cu Europa şi să îşi folosească influenţa asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Ucraina a fost un punct important pe ordinea de zi şi în timpul discuţiilor de la Budapesta, a declarat ministrul de externe Peter Szijjarto la începutul săptămânii.
Ungaria şi China, care marchează cel de-al 75-lea an de relaţii diplomatice, ar urma, de asemenea, să semneze între 16 şi 18 noi acorduri de cooperare, dintre care unul ar putea fi un proiect de infrastructură la scară largă în cadrul uriaşului proiect Belt and Road al Chinei, a adăugat ministrul. La fel ca şi Serbia, Ungaria este un susţinător al Iniţiativei chineze "Belt and Road", un plan ambiţios lansat de Xi în urmă cu un deceniu în speranţa de a construi reţele globale de infrastructură şi energie care să conecteze Asia cu Africa şi Europa.
Relaţia bilaterală merge însă dincolo de comerţ şi investiţii, deoarece China a oferit Ungariei, în februarie, cooperare în domeniul securităţii publice şi al aplicării legii. Orban a început să lucreze la apropierea ţării sale de Beijing imediat după ce a venit la putere în 2010. Relaţiile politice călduroase s-au transformat în investiţii un deceniu mai târziu, când producătorii de baterii şi vehicule electrice au început să aducă producţia în Ungaria. Unul dintre cei mai mari investitori, CATL, construieşte o fabrică de baterii, o investiţie în valoare de 7,3 miliarde de euro în Debrecen, în timp ce producătorul chinez de vehicule electrice BYD a anunţat la sfârşitul anului trecut că va construi prima sa fabrică europeană în sudul oraşului Szeged.
China a adus mai întâi producţia de baterii în Europa pentru a economisi costurile de transport, deoarece acestea erau atât de grele, încât era logic să mute producţia lângă fabricile de automobile ale unor companii precum Daimler şi BMW, a declarat Tamas Matura, profesor asistent la Universitatea Corvinus. Următorul pas este producerea de vehicule electrice chinezeşti în Ungaria, deoarece planurile protecţioniste ale UE ameninţă tot mai mult expansiunea acestora, a adăugat el. "Acestea i-ar putea afecta mult mai puţin dacă sunt deja stabiliţi şi produc în interiorul UE", a explicat expertul.
Tarifele UE pentru vehiculele electrice chinezeşti ar putea avea un efect advers
Directori de top ai BMW şi Volkswagen au avertizat miercuri împotriva impunerii de către UE a unor taxe pe importurile de vehicule electrice de la producătorii de automobile chinezi, spunând că ar putea schimba planul Green Deal al blocului şi ar putea dăuna producătorilor de automobile care importă maşini fabricate în China. Comisia Europeană, care supraveghează politica comercială în Uniunea Europeană, a lansat o investigaţie în octombrie pentru a stabili dacă maşinile complet electrice fabricate în China primesc subvenţii care denaturează piaţa şi justifică tarife suplimentare. ”Poţi foarte repede să te împuşti în picior”, a declarat reporterilor CEO-ul BMW Oliver Zipse, după ce producătorul german de automobile premium a raportat rezultatele trimestriale. BMW importă Mini EV şi iX3 de fabricaţie chinezească în Europa. La fel ca rivalii săi germani Volkswagen şi Mercedes-Benz, BMW se bazează în mare măsură pe veniturile din afacerea sa din China. China este a doua piaţă ca mărime a BMW după Europa, reprezentând aproape 32% din vânzări în primul trimestru. ”Nu credem că industria noastră are nevoie de protecţie”, le-a spus Zipse analiştilor, miercuri, adăugând că operarea la nivel global oferă marilor producători de automobile un avantaj industrial. ”Puteţi pune cu uşurinţă în pericol acest avantaj prin introducerea de tarife de import”. Volkswagen, cel mai mare producător de automobile din Europa, care se bazează foarte mult pe China, a avertizat că posibilele taxele implică, în general, un anumit risc. ”Întotdeauna există un fel de răzbunare”, a declarat Thomas Schaefer, CEO al mărcii Volkswagen, pentru FT Future of the Car Summit. În martie, Comisia a început înregistrarea vamală a importurilor de vehicule electrice din China, ceea ce înseamnă că acestea ar putea fi afectate de tarife din acel moment, dacă ancheta comercială concluzionează că primesc subvenţii neloiale. Ancheta urmează să se încheie în noiembrie, dar UE ar putea impune taxe provizorii în iulie.
Ministrul Economiei: Există o tendinţă pozitivă de creştere a numărului de companii noi înfiinţate
Ministrul Economiei, Ştefan Radu Oprea, transmite joi că există o tendinţă pozitivă de creştere a numărului de companii noi înfiinţate iat numărul mare al înmatriculărilor elimină scenariile apocaliptice, că dispar companii din cauza creşterii taxelor sau a unor crize generale. ”Când studiem demografia raportăm numărul nou născuţilor la numărul celor care nu mai sunt. Aşa aflăm dacă populaţia creşte sau scade. Aşa aflăm dacă sunt necesare, spre exemplu, politici publice de încurajare a natalităţii. La fel ar trebui privită şi viaţa companiilor. Simpla idee enunţată că şi-au suspendat activitatea 6000 de întreprinderi în primul trimestru al acestui an nu este suficientă pentru o analiză corectă”, scrie ministrul Economiei pe Facebook. Ştefan Radu Oprea arată că ”există o dinamică a mediului de afaceri, firme se nasc, antreprenorii văd noi oportunităţi, firme se închid, antreprenorii învaţă din eşec”. ”Dacă ne uităm în datele puse la dispoziţie de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului constatăm că au fost înfiinţate 37.686 companii şi şi-au suspendat activitatea 25.292, in perioada 1.10 2024 - 31.03.2024. Deci există o tendinţă pozitivă de creştere a numărului de companii noi înfiinţate, valoarea netă fiind de 12.394. La o privire mai atentă, constatăm că în primul trimestru radierile din patru ramuri reprezentau 51% din totalul lor: agricultura, comerţ, construcţii, informaţii şi comunicaţii. Totuşi, în aceste 4 activităţi, ca şi pe total, numărul înmatriculărilor a fost mai mare decât numărul radierilor. Au fost înmatriculate 15.392 companii şi radiate 12.971. Ceea ce arată o dinamică normală pentru economia de piaţă. Numărul mare al înmatriculărilor elimină scenariile apocaliptice, că dispar companii din cauza creşterii taxelor sau a unor crize generale”, precizează ministrul.
