MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: PIB de 420,72 miliarde lei în ultimele trei luni ale anului trecut
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 420,72 miliarde lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 420,72 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022, arată datele provizorii (2) publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). ”Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2023. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 3% pe seria brută şi de 1,1% pe seria ajustată sezonier; Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2023, nefiind înregistrate modificări semnificative faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 53 din 8 martie 2024”, arată datele INS. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 420,72 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022. Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2023 a fost de 1.605.591 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,1% faţă de anul 2022. Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 481.432 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3% faţă de trimestrul IV 2022. În privinţa contribuţiilor la creşterea PIB pe categorii de resurse, pentru anul 2023, nu s-au înregistrat în general, modificări faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 53 din 8 martie 2024:
- Agricultura, silvicultura şi pescuitul au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (Â0,4%) între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (110,2%);
- Industria a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,5%) între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (97,7%);
- Construcţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (Â0,8%) între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (111%);
- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hoteluri şi restaurante, de la Â0,2% la Â0,1%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -0,2 puncte procentuale (de la 100,8% la 100,6%);
- Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (Â0,4%) între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (105,1%);
- Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (Â0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 99,3% la 99,2%);
- Tranzacţiile imobiliare au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (Â0,1%) între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (101,6%);
- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (Â0,3%) între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu Â0,1 puncte procentuale (de la 103,6% la 103,7%);
- Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, nu a suferit modificări (Â0,1%), volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%);
- Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (Â0,1%) între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (105,1% ).
Ministrul Finanţelor: Deficit de 2,07% din PIB pe primele trei luni
u facem analiză şi ţinem cheltuielile sub control, chiar dacă este an electoral, susțin oficialii Fiscului
Deficitul bugetar s-a situat la 2,07% din PIB pentru primele trei luni, potrivit datelor preliminare, în contextul în care în primele luni au fost făcute plăţi de 5-6 miliarde de lei pentru contracte de înarmare, în timp ce cheltuielile sunt în creştere de aproape două ori faţă de perioada similară a anului trecut, a confirmat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la Evenimentul special organizat de Profit.ro. În acest context, cu datele privind execuţia după primele trei luni, ministerul face o analiză a finanţelor statului, a spus ministrul, asigurând că, în pofida rundelor de alegeri programate pentru acest an, Finanţele vor ţine cheltuielile sub control. "Vestea privitoare la contul de execuţie bugetară preliminar, este de 2,07% din PIB. Aici s-a creat o întreagă dezbatere asupra valorii deficitului bugetar la sfârşitul lunii martie, 35 miliarde lei, zic eu, mai optimist... merge spre 36 miliarde lei, dar trebuie să punctăm câteva lucruri importante legate de valoarea investiţiilor, pentru că noi venim din luna decembrie cu contracte pe care le-am avut încheiate pentru industria de apărarea, care au generat plăţi de 5 miliarde lei în luna ianuarie şi în luna februarie, pe de o parte, iar pe de altă parte fiind o iarnă mai uşoară proiectele de investiţii s-au implementat în continuare. Mă uitam în contul de execuţie bugetară şi numai din fonduri naţionale aveam cheltuieli de capital de 14,7 miliarde lei, la care se adaugă PNRR cu 2,7 miliarde lei şi Cadrul Financiar Multianual pentru Politica de Coeziune, unde avem, de asemenea, în jur de 12 miliarde lei. Sigur, aici ajustările care ţin de Fondul Social European şi tot ceea ce noi avem în vedere pentru ajustarea acestor tipuri de cheltuieli nu întreaga sumă este socotită cheltuială cu investiţiile, dar, aşa cum o să vedeţi în ceea ce vom publica la termenul scadent, după ce se închide Contul de Execuţie Bugetară, cheltuielile cu investiţiile au crescut, faţă de perioada precedentă a anului trecut, de aproximativ două ori", a spus Boloş, conform Profit.ro. În 2024, deficitul bugetar este estimat la 86,6 miliarde de lei (5% din PIB în termeni cash), faţă de 89,9 miliarde lei (5,68% din PIB) realizat în 2023, un nivel încă ridicat şi asupra căruia persistă semne de îndoială, având în vedere că este un an electoral încărcat, cu riscuri în ce priveşte derapajele la cheltuieli ale statului.
Exporturile României au scăzut cu 0,1% în primele două luni
Exporturile României au scăzut cu 0,1% în primele două luni ale anului, la 15,042 miliarde euro, iar importurile au scăzut cu 1,2%, la 19,184 miliarde euro, comparativ cu perioada similară a anului trecut, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Deficitul balanţei comerciale este mai mic cu 5,2% faţă de anul trecut. ”În perioada 1.I-29.II 2024, exporturile FOB au însumat 15,042 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 19,184 miliarde euro. În perioada 1.I-29.II 2024, exporturile au scăzut cu 0,1%, iar importurile au scăzut cu 1,2%, comparativ cu perioada 1.I-28.II 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-29.II 2024 a fost de 4,142 miliarde euro, mai mic cu 228,4 milioane euro (-5,2%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-28.II 2023”, arată datele INS. În perioada ianuarie-februarie 2024, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,3% la export şi 36,3% la import) şi alte produse manufacturate (29,1% la export şi 27,9% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri, în primele două luni ale anului, a fost de 11,045 miliarde euro la expedieri şi de 14,111 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73,4% din total exporturi şi 73,6% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-29.II 2024 a fost de 3,996 miliarde euro la exporturi şi de 5,073 miliarde euro la importuri, reprezentând 26,6% din total exporturi şi 26,4% din total importuri.
„Inteligenţa artificială poate avea un impact similar cu cel al tipografiilor”
Jamie Dimon, CEO şi preşedinte al JPMorgan Chase , consideră că poate avea un impact similar cu cel al tipăriturilor, electricităţii şi cumputerelor, potrivit scrisorii sale anuale către acţionari, publicată, relatează CNBC. În scrisoarea sa, Dimon a ales AI ca prim subiect în actualizarea sa privind problemele cu care se confruntă cea mai mare bancă din SUA în funcţie de active – înaintea riscurilor geopolitice, achiziţiilor recente şi chestiunilor de reglementare. ”Deşi nu ştim efectul complet sau ritmul precis cu care AI ne va schimba afacerea – sau cum va afecta societatea în general – suntem complet convinşi că efectele vor fi extraordinare”, a spus Dimon. Impactul va fi, ”posibil, la fel de transformator ca unele dintre invenţiile tehnologice majore din ultimele câteva sute de ani: gândiţi-vă la tiparniţă, la maşina cu aburi, la electricitate, la calculatoare şi la internet”. Scrisoarea lui Dimon, citită pe scară largă în lumea afacerilor datorită statutului său de unul dintre cei mai de succes lideri în finanţe, a abordat o mare varietate de subiecte. CEO-ul a spus că are preocupări continue cu privire la presiunile inflaţioniste şi şi-a reiterat avertismentul că lumea ar putea intra în cea mai riscantă eră a geopoliticii de la al Doilea Război Mondial. Dar concentrarea sa pe AI, menţionată pentru prima dată în scrisoarea anuală a lui Dimon în 2017, a ieşit în evidenţă. Tehnologia, care a devenit mai vizibilă de când chatbotul ChatGPT al OpenAI a devenit o senzaţie virală la sfârşitul anului 2022, poate genera răspunsuri care sună uman la întrebări. Entuziasmul pentru AI a alimentat ascensiunea fulgerătoare a producătorului de cipuri Nvidia şi a ajutat la propulsarea companiilor de tehnologie la noi culmi.
TSMC Taiwan, cea mai mare companie de cipuri din lume, investiție majoră în SUA
Departamentul pentru Comerţ al SUA a anunţat că va acorda unităţii din SUA a Taiwan Semiconductor Manufacturing Co (TSMC) o subvenţie de 6,6 miliarde de dolari pentru producţia avansată de semiconductori în Phoenix, Arizona, şi până la 5 miliarde de dolari în împrumuturi guvernamentale la costuri reduse, transmite Reuters. TSMC a fost de acord să-şi extindă investiţia planificată cu 25 de miliarde de dolari, la 65 de miliarde de dolari, şi să adauge o a treia fabrică în Arizona până în 2030, a declarat Departamentul pentru Comerţ al SUA în anunţarea subvenţiei preliminare. Compania taiwaneză va produce cea mai avansată tehnologie de cipuri de 2 nanometri din lume la cea de-a doua fabrică din Arizona, care va începe producţia în 2028, a spus departamentul. ”Acestea sunt cipurile care stau la baza întregii inteligenţe artificiale şi sunt cipurile care sunt componente necesare pentru tehnologiile de care avem nevoie pentru a susţine economia noastră, dar, sincer, un aparat militar şi de securitate naţională al secolului 21”, a declarat secretarul pentru Comerţ, Gina Raimondo. TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume şi un furnizor major al Apple şi Nvidia, anunţase anterior planuri de a investi 40 de miliarde de dolari în Arizona. TSMC se aşteaptă să înceapă producţia de mare volum în prima sa fabrică din SUA până în prima jumătate a anului 2025, a spus Departamentul pentru Comerţ. Investiţia de peste 65 de miliarde de dolari a TSMC este cea mai mare investiţie străină directă într-un proiect complet nou din istoria SUA, a spus departamentul.
Spania va elimina "vizele de aur"
Spania va renunţa la aşa-numitul program "viza de aur", care acordă drept de rezidenţă străinilor care fac investiţii mari în sectorul imobiliar din ţară, a declarat luni premierul Pedro Sanchez. Comisia Europeană a cerut de mult timp să se pună capăt acestor programe, existente şi în alte ţări, invocând riscurile de securitate, relatează Reuters. Eliminarea acestui program va contribui la transformarea accesului la locuinţe cu preţuri accesibile "într-un drept, şi nu într-o afacere speculativă", a declarat premierul spaniol Pedro Sanchez. Programul acordă cetăţenilor din afara UE care investesc în proprietăţi imobiliare spaniole cel puţin 500.000 de euro - fără a contracta o ipotecă - un permis special, care le permite să locuiască şi să lucreze în ţară timp de trei ani.
Piaţa PC-urilor revine pe creştere
După doi ani de declin, piaţa PC-urilor se bucură de o mică, dar binevenită creştere în primul trimestru al anului. În primul trimestru al acestui an, au fost livrate 59,8 milioane de unităţi, conform IDC, ceea ce reprezintă o creştere anuală de 1,5% şi revenirea la nivelul prepandemic. Creşterea a fost determinată de reducerea inflaţiei, ceea ce a dus la redresări în America şi Europa. Aceasta ar fi putut fi chiar mai mare, dacă nu ar fi existat slăbiciunile din China. Cu o cotă de 23%, liderul pieţei rămâne Lenovo, urmat de HP şi Dell, care au 20%, respectiv 15,5% din piaţă. După o creştere cu 14,6% a livrărilor, Apple şi-a văzut cota de piaţă ajungând la 8,1% în primul trimestru al anului.
Reducerea militarilor din Gaza duce la scăderea prețurilor la petrol
Preţurile petrolului au scăzut luni cu peste un dolar pe baril şi au pus capăt unei serii de creşteri desfăşurată pe parcursul mai multor sesiuni, după ce Israelul şi-a redus numărul militarilor din sudul Gazei şi a început o nouă rundă de discuţii de încetare a focului cu Hamas, transmite Reuters. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 1,07 dolari, sau cu 1,2%, la 90,10 dolari. Preţul petrolului West Texas Intermediate din Statele Unite a scăzut cu 85 de cenţi, sau cu 1%, la 86,06 dolari pe baril. Ambele valori de referinţă au scăzut cu peste 2 dolari pe parcursul sesiunii de tranzacţionare, investitorii concentrându-se pe decizia de duminică a Israelului de a retrage mai mulţi soldaţi din sudul Gazei. ”Anunţul Israelului de duminică (retragerea forţelor terestre din Fâşia Gaza) a redus oarecum prima de risc geopolitic”, a declarat analistul UBS Giovanni Staunovo. Un oficial al Hamas a declarat luni că discuţiile cu Israelul rămân în impas, deşi un ministru israelian a descris anterior discuţiile ca fiind cel mai aproape de un acord din noiembrie.
