Dragă Curte Constituţională, ce alegi: ruşinea sau ridicolul?
Era inevitabil ca apetitul Curţii Constituţionale de a servi interesele politice ale PSD să se întoarcă la un moment dat împotriva sa. Suntem acum înaintea unei decizii în urma căreia CCR are doar două opţiuni mari şi late: să se umple de ruşine sau să se umple de ridicol.
Se cuvine să începem o precizare: în România, există doar cinci persoane care pot sesiza CCR cu conflict juridic de natură constituţională: preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele României, prim-ministrul şi preşedintele CSM. În luna august a anului trecut, Viorica Dăncilă a plecat o săptămână în concediu şi, prin decizie de prim-ministru, l-a delegat să-i ţină locul pe vicepremierul Paul Stănescu. Preşedintele Iohannis a sesizat CCR cu un conflict juridic de natură constituţională, pe motiv că delegarea trebuia efectuată prin decret prezidenţial, nu prin decizie de premier. Pe 19 decembrie, preşedintele a pierdut procesul, dar asta contează mai puţin. Importante sunt însă două paragrafe din decizia CCR, care spun cu o limpezime de cristal următoarele: premierul are o serie de prerogative proprii şi exclusive, atribuite prin Constituţie şi care nu pot sub nicio formă să fie delegate către cel desemnat să-i ţină locul. Una dintre aceste prerogative este aceea de a sesiza CCR cu un conflict juridic de natură constituţională. Reţinem aşadar asta: sesizarea CCR este un atribut exclusiv, personal şi netransferabil al prim-ministrului.
Citiți întreg articolul accesând titlul alăturat:Dragă Curte Constituţională, ce alegi: ruşinea sau ridicolul?
