Cetățene, dormi în pace, țara deputat te face!
În aceste zile „minunate” de stare de alertă, nu e bine să superi autoritățile. Oricum, nimeni nu-ți poate face nimic. Însuși Prim-Ministrul nostru, îmbotnițat uneori, ne-a îndemnat la nesupunere în fața deciziilor unei Curți. Haoticul devine astfel „ahotic”. Ce mai contează?
Stând mai multă vreme în casă, ca să ajuți Guvernul, începi să-ți pui fel de fel de întrebări. Spre exemplu, printre funcționarii Primăriei Focșani e delegat cineva să controleze confortul pietonal? Dar confortul în cutiile pe patru roți? Dar autovehiculele parcate printre blocuri, evitând solicitarea unui loc de parcare le numără cineva?
Ca focșănean, mă simt abandonat. Cum e posibil să-mi luxez picioarele chiar pe trotuare din zone importante, cu trafic pietonal intens?
De vreo lună de zile, pe strada Carpați care leagă „1 Decembrie” de Sala Polivalentă, minunații instalatori, după ce au îngropat câteva țevi, s-au prefăcut că repară drumul. Aiurea! De la Polivalentă au avut grijă să monteze la loc semnul de sens unic, care te scoate în „1 Decembrie”. Două cratere rămase din turnare îți amintesc că Primăria nu prea circulă prin zonă. Mașina hurducăie. Pivoții se deteriorează, oamenii bodogănesc și atât. Nimeni nu vede? Nimeni nu trage de urechi pe cei responsabili? Vin alegerile, dragi focșăneni și iarăși veți vota partidul și nu omul! Ați rămas la sloganul „Cu partidu-nostru-n frunte, spargem munte după munte!”
Pentru modul jalnic în care arată Focșaniul, suntem de vină toți. Ne lipsește spiritul civic. Am fost un oraș frumos, admirat de toți. Acum nu prea avem rivali în ceea ce privește dezordinea, disconfortul stradal, preocuparea pentru spațiul în care trăim. E o lentoare de invidiat. Am devenit un oraș leneș. Mereu căutăm un țap ispășitor, când de fapt țapii suntem noi.
Am devenit un oraș de televizioniști. Așa e și în județ. Buruieni pe la porți, arbori necurățați, curți neîngrijite. O reflecție: „Pierit-au dacii?”
„Ziarul de Vrancea” tot trage semnale de alarmă. E nevoie de mai mult: o trezire la atitudine civică, o implicare a celor aleși, nu doar în campaniile cu mulți candidați cotizanți de bază la cutia milei partidului. Treziți-vă, dragi concitadini! Mai multă implicare și mai puține aplauze de pe la garduri!
Pandemia trece, dar nu ia cu ea și lâncezeala. Respirați aerul tare al serilor de vară și mai lăsați lenea canapelei. Veți vedea cum de mâine funcționarii Primăriilor bat pe la porți și vă întreabă în ce proiect vreți să vă implicați. Să nu cumva să le refuzați oferta. Sunt naiv și visător, nu-i așa?
VASILE LEFTER
