Ce vrea de fapt Curtea Constituţională: aplicarea legii sau libertate pentru infractori?
În aşteptarea motivării deciziei CCR privind completele de 3 judecători de la Înalta Curte, să examinăm cu mai multă atenţie comunicatul emis după anunţarea deciziei prin care s-a constatat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte, generat de neconstituirea completelor specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie.
Din comunicat aflăm că CCR a stabilit ca dată de referinţă pentru aplicarea deciziei sale ziua de 23 ianuarie 2019, când Colegiul de Conducere al ICCJ a adoptat hotărârea nr. 14. Raportat la această dată, Curtea a stabilit calea de urmat în următoarele trei categorii de dosare:
1. Decizia NU se aplică proceselor care, până pe 23 ianuarie, erau în curs de judecare în primă instanţă la complete de 3 judecători.
2. Decizia NU se aplică proceselor care, până pe 23 ianuarie, fuseseră judecate în primă instanţă de completele de 3 judecători, dar în care s-a pronunţat, în apel, o sentinţă definitivă până la publicarea deciziei CCR. (Aici s-ar încadra dosarul Dragnea, dacă CCR nu strecoară vreo şopârlă în motivarea detaliată).
3. Decizia se aplică doar proceselor care, până pe 23 ianuarie, aveau deja pronunţată o sentinţă în primă instanţă, în complet de 3 judecători, dar încă se judecă în apel la complet de 5 judecători. În acest caz, dosarul se trimite spre rejudecare pe fond, la complet de 3.
Citiți întreg articolul accesând titlul alăturat:Ce vrea de fapt Curtea Constituţională: aplicarea legii sau libertate pentru infractori?
