Mult zgomot pentru nimic?
Noul tip de experiment prin care ni se testează calmul şi echilibrul începe, poate, chiar cu celebra piesă a lui Shakespeare, învăţându-ne că o ”situaţie artificial creată tinde să influenţeze sentimentele subiecţilor, acestora oferindu-li-se posibilitatea de a fi observatori (fără ca ei să fie conştienţi de aceasta).Dramaturgul era convins că “examinarea unei situaţii false poate atrage după sine concluzii la fel de false şi chiar opuse întregului sistem intelectual-afectiv construit anterior”.
De multe ori, xenofobia unor fanatici de peste munţi pare o poveste pe care o ascultăm zâmbind, convinşi că se exagerează. Această percepţie nu este departe de adevăr şi uneori noi mai punem puţin gaz pe foc.
Conaţionalii noştri, mai ales maghiari şi secui, aruncă în faţă câte un xenofob parşiv, perfect adaptat momentului istoric. Acest lider de microgrup este deopotrivă tradiţional şi modern, fiind stimulat şi prin “vitamine“ venite dinafară. Acesta într-un fel a acţionat în 1990, când preotul ortodox Eugen Micu a fot alungat din Praid, şi în alt fel acţionează în mileniul al III-lea când spânzură ostentativ păpuşa reprezentându-l pe Avram Iancu sau arborează steaguri maghiare şi secuieşti pe clădiri publice.
Ca orice xenofob, stimabilul manifestă ură pentru orice persoană de altă naţionalitate, dar mai ales pentru români. Această ţintă, naţionalitatea română, este bine concertată de politicienii “patrihoţi”.
Parşivenia acestui xenofob acţionează tacit, subtil, manifestându-se doar în momente fierbinţi, oferind capital politic unei anume grupări sus-puse. Când faci asemenea afirmaţii trebuie să aduci şi ceva concret, fapte.
Întâmplarea face să le am. Într-o vară, în frumoasa staţiune Sovata, sper că încă aparţine României, a fost prezentat turiştilor un modern şi interesant spectacol religios, catolic, de o trupă olandeză. Tinerii actori au depănat povestea lui Iisus în limba engleză. Grijulii, organizatorii au titrat mai tot spectacolul în limba maghiară, prin voce şi proiecţie. Bieţii români, majoritari, care nu cunoaşteau cele două limbi de “circulaţie” mondială (mai ales maghiara!), au asistat umiliţi la reprezentaţie, aplaudând pantomima.
A doua la mână! Venind de la Tuşnad prin munte spre Târgu Secuiesc, treci prin Vlăhiţa-judeţul Covasna. Vrând- nevrând, atenţia mi-a fost atrasă, la patru metri înălţime, de două drapele: unul pricăjit, ros de vreme, al ţării care ne hrăneşte, şi unul al Ungariei, confecţionat din mătase srălucitoare, fluturând sfidător, avertizându-te parcă. Vlăhiţa –Covasna e totuşi în România!
Încă un fapt concret! La Odorhei, autorităţile uită deseori să inscripţioneze firmele şi indicatoarele de străzi bilingv.
Xenofobul- Parşiv, tras de sfori din umbră, este doar o unealtă aducătoare de capital politic, care lucrează cu spor, ignorând legile ţării în care trăieşte cu drepturi egale cu ale majoritarilor, lezând bunul simţ al cetăţeanului onest şi pacifist. El se manifestă subteran şi eficient, creând tensiuni în momente prielnice. Românii din Ardeal nu trebuie etichetaţi ca naţionalişti. De aici de la noi nu prea le înţelegem oful. Ei ştiu de veacuri că Xenofobul urăşte cu scop şi speranţă.
Orice mediatizare exagerată a manifestărilor la nivel de microgrup hrăneşte tocmai xenofobia. Români, maghiari, saşi, secui duc împreună cea mai bună pace. Derapajele de la Carta convieţuirii nu se rezolvă de miniştri şi politicieni la televizor, făcând spume la gură. Avem legi bune, corecte, în care sunt stipulate normele juridice ale relaţiilor dintre conaţionali. Avem o Constituţie!!!
Marele Will ce ne-ar sfătui sa alegem? ”Mult zgomot pentru nimic” sau “Măsură pentru măsură”?
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Opinii
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 4
Adaugă comentariu
, acum 4115 zile, 53 minute, 36 secunde
Gustul amar , acum 4115 zile, 1 ora, 58 minute, 46 secunde
Observator !, acum 4115 zile, 10 ore, 31 minute, 23 secunde
Traitor in Romania, acum 4115 zile, 12 ore, 52 minute, 3 secunde 
