Luncile - satul care le fuge romilor de sub picioare
La Chiojdeni, comuna situata intre muntii Vrancei si cei ai Buzaului, aproape o mie de romi isi duc zilele intr-o saracie greu de inchipuit, ramasi aici de pe vremea cind fostul premier Alexandru Marghiloman (1854-1925) detinea domenii intinse. Din cei 2.525 de locuitori ai comunei, 940 sint de etnie roma, potrivit primarului Serban Pirlogea, insa nici unul nu s-a declarat rom la recensamintul populatiei din 2002. Aceasta si pentru faptul ca increderea lor in autoritati este foarte scazuta si s-au temut ca acest statut le va aduce si mai multa marginalizare in raport cu oficialitatile statului. Daca nu au casute din lut, formate din maxim doua camere, romii traiesc in bordeie din leturi si pamint pe care nici nu le au in proprietate, pentru ca sint construite ilegal pe versantuI care a inceput sa curga spre riul Rimnicu-Sarat.
Romii, "cea mai mare problema a comunei"
Inca de la primele cuvinte, primarul Serban Pirlogea ne spune cu regret ca "romii sint cea mai mare problema a comunitatii", situatie pe care a adus-o si la cunostinta premierului Calin Popescu Tariceanu, care a fost in zona in urma cu citeva luni, tocmai din cauza alunecarilor de teren care afecteaza satul. "Problema cea mai grea cu care se confrunta localitatea noastra este data de etnia roma, care a fost tot timpul marginalizata, nu a avut acces la educatie, cultura", ne-a spus primarul. Si are dreptate! Nu-ti trebuie mult sa-ti dai seama ca romii sint o categorie sociala mai mult decit marginalizata, care nu a avut loc in vatra satului. Satul Luncile este renumit pentru romii rudari, care lucreaza diverse obiecte din lemn, cum ar fi linguri, fuse, scaune sau coveti. Pentru Mosii de Vara, sarbatoare dedicata mortilor, care se serbeaza in luna mai, au cioplit peste 3.500 de linguri pe care le-au vindut "en-gros" cu numai 3,5 lei bucata. Cei care nu mai au unde sa vinda linguri si-au sigilat bordeiele cu scinduri batute in usi si au plecat "la cimp, la cojani". Acasa au ramas femeile, copiii si batrinii. Din cele 295 de dosare pentru ajutor social, 90 la suta sint in satul Luncile, dupa cum a pecizat secretarul comunei, Raluca Ticu. In fapt, satul este impartit pe trei ripi diferite: Maluri, Saritoarea si Lunci. Pentru ca localitatea nu dispune de locuri de casa, primarul a trimis adrese in comune din mai multe judete, in speranta ca cineva va accepta stramutarea celor 243 de familii de romi. Invariabil, raspunsul a fost "nu!". "Am facut adrese la toate comunele unde se duc vara sa munceasca, in agricultura, dar nu a vrut nimeni sa-i ia", spune primarul. Pina cind autoritatile vor gasi o solutie, toti dorm cu frica in sin, mai ales atunci cind ploua si casele se mai duc cite putin la vale.
Mincare de la "tanti Marcelica si nenea Pantelica"
Mariana Beldiman are 42 de ani, un bordei de lut la marginea padurii si cinci copii "facuti cu doi barbati". Pe cei mai mici, Adina Ionela, de 7 ani, Geogiana Iasmina, de 6 ani si Sabina Andreea, de 4 ani, ii scoate pe usa cind cer de mincare. "Il aveam aici, aproape, pe fratele meu, dar l-a luat la puscarie pentru un scandal. Fac datorii la magazin, ca altfel am muri de foame. Medicamente nu am luat niciodata gratuit, ca medicul a zis ca nu are. Pentru asta mica am o reteta din ianuarie, ca a avut viermisori si o doare burtica. N-avem nici luminari, noroc ca ne mai da preotul de la cimitir, luate de la capatiul mortilor", isi rezuma femeia saracia. "Are dreptate: daca n-ar fi socialul si tanti Marcelica si nenea Pantelica (patronii unui magazin local - n.r.) sa ne mai dea de mincare, am face foamea ca-n 47", spune Maria Stanciu, 73 de ani, care traieste de patru ani numai cu pastile, dupa cum spune. La doua bordeie mai jos, vecina Veronica Stanciu, 31 de ani, mama a trei copii, se declara la fel de incercata de soarta. Femeia tine in brate un copil. "Nu merge, nu vorbeste", explica boala de care sufera. "Traim din ajutorul social. Sotul meu are astm, umbla cu punga de pastile dupa el. Doctorul cind il gasim, cind nu-l gasim. Te duci la 9.00 si el vine la 11.00. Nu ne baga nimeni in seama, nu avem informatii. Prosti am fost, prosti raminem! Ce ma deranjeaza este ca medicul nu are program fix, nu stii cind il gasesti. Daca zice ca vine la 11.00, la 11.00 sa vina. Ne-a spus daca nu ne convine sa plecam la medic la Dumitresti, ne vorbeste urit, ne da afara. Dar cum sa ne ducem la Dumitresti, daca doctorita e de la Focsani. Ea ne primeste, saraca, dar cit mergi pina acolo", se plinge femeia. Veronica Stanciu spune ca se confrunta cu discriminarea si cind pleaca din comuna: "Cind batem si noi la o usa, la judet, si aud ca sintem din satul Luncile, nu ne mai baga in seama".
Fiecare casa cu bolnavul ei
In satul Luncile nu este casa sa nu ascunda un bolnav. Violeta Dobra, 27 de ani, mama a patru copii, dintre care o fetita de 12 ani cu "hidrocefalee si intirziere psihica". Argentina Dobra, 43 de ani, patru copii, printre care o fetita oarba. Livia Dobra, 30 de ani, are doi copii, dintre care unul cu handicap grav. Il cheama Ciprian Cosmin, are 8 ani, si sufera de "tetrapareza spastica, microcefalee, intirziere psiho-motorie, dependent de insotitor", dupa cum scrie pe certificatul de handicap. Mamei i s-a sugerat sa-l abandoneze intr-un centru, dar nu vrea. Ca sa dovedeasca faptul ca micutul nu s-a vindecat cumva, in fiecare an trebuie sa-l arate la Focsani comisiei de expertiza medicala. "Doamna Raluca Dan, sefa Comisiei, spune ca asa e Ordonanta, dar cine a facut-o nu s-a gindit si la noi. Carut cu rotile nu am pentru el, iar s-a lungit si nu-l mai pot tine in brate, frigider nu, ca sa-i tin laptele, ca este dependent de biberon. Ma cert si cu barbatul, ca numai el aduce bani in casa. Cind il duc la Focsani il tin flamind o zi intreaga", povestete Livia Dobra. Femeia spune ca a renuntat la medicul comunei, dr. Dorinel Ticu, "pentru ca nu-l gaseam cind aveam nevoie de el". Ca ea au facut si alte mame din Luncile, care s-au inscris pe lista medicului Violeta Stefan de la Dumitresti, comuna situata la doua ore de mers pe jos. Mamele sint suparate si pentru ca cel mai apropiat spital, cel de la Dumitresti, a desfiintat sectia de pediatrie si trebuie sa mearga cu autobuzul pina la Focsani cind au nevoie de asistenta specializata.
Medicul a ramas fara contract
Medicul de familie Dorinel Ticu are program doar martea la punctul sanitar de la Luncile, realizat printr-un program al Fundatiei "Hraniti copiii" din Bucuresti, prin intermediul unei finantari Phare. Comuna a avut probleme pentru ca medicul nu a avut timp de mai multe luni contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate din cauza unor nereguli descoperite la cabinet. In tot acest timp, doctorul a acordat consultatii, insa cu retetele fiecare s-a descurcat cum a putut. Medicul si-a reintrat in piine si, cu ajutorul mediatoarelor sanitare Mirela Stanciu si Cuta Zbughiu, a inceput sa reinscrie pe lista pacienti din comunitatea de romi. Doctorul Dorinel Ticu spune ca saracia din satul Luncile se resimte acut in starea de sanatate a comunitatii de romi. Copiii racesc cel mai des, spune medicul, pentru ca sint lasati foarte mult singuri acasa, in timp ce parintii sint la munca. "Nici ei nu prea folosesc apa si sapunul si asta este cel mai deranjant. Tocmai pentru a rezolva din aceste probleme, am propus unei fundatii sa construiasca aici o baie comunala", ne-a spus medicul. "Recunosc, au mai fost probleme cu igiena pentru ca aici a fost o lipsa mare de apa. Ei nu aveau apa ca sa bea, daramite sa se mai spele. Dar multumim lui Dumnezeu ca s-au sapat citeva fintini cu ajutorul unei boieroaice, care are grija de noi", a spus mediatoarea sanitara Mirela Stanciu. Cum romii din Luncile pleaca pe la munca, la cimp, unde traiesc tot in bordeie, toamna se intorc foarte bolnavi, plini de paduchi sau chiar riie, dupa cum spun cadrele medicale. La Luncile, probleme au fost si cu gusa endemica, intrucit localnicii consuma sare luata direct din munte, de la Jitia, care nu contine iod. Cit priveste lipsa de la program, medicul o pune pe seama faptului ca are in grija bolnavii din cinci sate. De altfel, localnicii au trait experienta lipsei medicului si chiar se tem sa-l critice. "Doctorul este bun asa cum e si daca ne pleaca nu mai avem de unde sa aducem altul", ne-a spus Pantelica Micu, consilier local in Chiojdeni.
O raza de speranta
Dar soarele poate sa rasara si pe ulitele romilor din Luncile. Fostii boieri Buttu, care au cumparat la inceputul secolului trecut mosiile de la Chiojdeni de la Alexandru Marghiloman, au recuperat aici fostele proprietati, printre care si 350 de hectare de padure. Sotii Buttu s-au atasat de comuna, iar Fundatia "Hraniti copiii", condusa de Marinela Alexeanu Buttu, a implementat aici citeva programe dedicate romilor. Asa se face ca in satul Luncile a fost construit special pentru romi un punct sanitar modern, s-au sapat mai multe fintini si au fost pregatite si sase mediatoare sanitare, dintre care doua au fost angajate de Autoritatea de Sanatate Publica. Totul in cadrul unui program de imbunatatire a starii de sanatate a comunitatii rome, care a primit o finantare de 52.000 de euro. Proiectul a primit si o mentiune la una dintre editiile trecute ale Galei Societatii Civile. "Nimeni nu reuseste singur. Parteneriatul comunitar este cheia care deschide usile nepasarii, ignorantei si motiveaza pe fiecare in parte, ii ajuta sa prinda radacini", ne spune Marinela Alexeanu Buttu despre lectiile invatate in timpul implementarii proiectului pentru comunitatea de romi. (Silvia VRINCEANU)
Casatorii la 70 de ani
Prima de casatorie de 200 de euro alocata de Guvern, de la 1 ianuarie 2007, cuplurilor aflate la prima casatorie, i-a determinat pe multi romi din Chiojdeni sa-si oficializeze relatiile in fata ofiterului de stare civila. "Numai de la inceputul anului am avut peste 100 de cununii, unele chiar si la virste de peste 70 de ani. Am avut zile in care am avut si sapte-opt casatorii, in conditiile in care noi daca aveam 15 pe an", ne-a spus secretarul primariei, Raluca Ticu. In urma cu citeva luni, Maria Neculai, 61 ani, a spus un "DA" hotarit in fata lui Ion Stanciu, 67 ani, concubinul sau de o viata. Au cheltuit 100 de lei pentru a-si face certificatele prenuptiale, dar cu prima de casatorie, din care i s-au oprit si ceva taxe locale, a mai mutat o nevoie. Primarul Stefan Pirlogea spune ca le-a organizat si o mica ceremonie, cu prajituri si suc. La Chiojdeni s-au "luat cu acte" si Jita Vasile, 40 ani, cu Virgil Vasile, 49 de ani. Cei doi vor sa foloseasca darul de la stat pentru a plati lucrarile agricole la cimp. Autoritatile locale spun ca legea adoptata de guvern este binevenita, deoarece familiile si copiii nascuti intr-un cuplu legitim beneficiaza de mai multe drepturi din partea statului.
Cititi si:
Muzicantii din Sihlea spun adio meseriei
Satul unde romii se iau la trinta cu discriminarea
Romii din Timboiesti, atacati de boli
Segregatie medicala la Marasesti
Sanatatea romilor se joaca la ruleta ruseasca!
O asistenta comunitara vrea sa invete limba romani
Timp de o saptamina, Ziarul de Vrancea a publicat o radiografie a celor mai mari comunitati de romi din judetul nostru, cu accent pe accesul lor la sistemul public de sanatate. Seria de investigatii jurnalistice a fost realizata in urma concursului de proiecte derulat in cadrul programului "Presa si accesul la serviciile de sanatate in comunitatile de romi", derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul Open Society Institute - Network Public Health Program. Ziarul de Vrancea s-a numarat printre cistigatorii editiei a II-a, dupa ce la editia precedenta a obtinut locul I cu o investigatie care viza modul in care s-au infectat cu HIV 75 de copii romi din orasul Marasesti, in perioada 1988-1994. Materialul s-a intitulat Infectati si abandonati si a incercat sa urmareasca modul cum s-au infectat cei din Marasesti dar si cum sunt tratati de sistemul medical care i-a condamnat la suferinta. Pentru realizarea acestui sir de materiale, jurnalistii au strabatut peste 1000 de kilometri, au vorbit cu sute de oameni, au facut peste 1500 de fotografii si au imprimat peste 10 ore de inregistrari. Totodata, au fost trimise mai mult de zece cereri de furnizare de informatii publice autoritatilor judetene si centrale, unele ramase fara raspuns. Potrivit organizatorilor, proiectul si-a propus sa imbunatateasca calitatea jurnalismului de investigatie si sa incurajeze relatarea despre problemele de sanatate ale comunitatilor de romi. (S. V.)
