Ultima oră

Doi arbuşti periculoşi pentru pădurile româneşti

Ziarul de Vrancea
14 apr 2016 8438 vizualizări
Aclimatizate în ţara noastră în scop ornamental sau cu rol de fixare a solului, cenuşerul şi amorfa arbustivă au devenit acum un adevărat pericol pentru pădurile din Lunca Siretului Inferior

Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB) Focşani încheie la finele acestei luni proiectul „Management participativ pentru eliminarea speciilor invazive din aria protejată Lunca Siretului Inferior” demarat cu un an în urmă. Planul de management realizat de ACDB a identificat pericolele care pândesc ariile protejate din Lunca Siretului Inferior şi a venit cu o serie de propuneri pentru înlăturarea acestora. De aceea, principalele acţiuni realizate în cadrul proiectului au urmărit elaborarea unui pachet de informare cu privire la pericolul reprezentat de speciile de arbori invazivi pentru biodiversitatea locală, serviciile ecosistemelor şi creşterea numărului de persoane bine informate din rândul cetăţenilor şi actorilor locali cu privire la metodele de prevenire a răspândirii speciilor de arbori invazivi străini şi a metodelor de eradicăre a acestora.

Speciile aclimatizate în zonă s-au dovedit pericoloase

Amorfa arbustivă creşte în tufe cu înălţimea medie de 1 metru, dar exemplarele vârstnice trec de 3 metri

Amorfa arbustivă (Amorpha fruticosa L.) este un arbust alohton invaziv, originar din sud-vestul Americii de Nord. A fost aclimatizată în Europa ca arbust ornamental, constatându-se în timp caracterul său agresiv. Amorfa a fost utilizată pentru consolidarea taluzurilor şi a pantelor instabile, pentru realizarea gardurilor vii şi a perdelelor de protecţie contra vânturilor, în asociere cu specii de arbori. Nu prezintă pretenţii în ceea ce priveşte solul, creşte pe terenuri degradate, foarte sărace, uscate şi pe nisipuri. Seminţele amorfei sunt foarte apreciate de unele specii avicole, cum este fazanul. Planta produce nuiele relativ drepte şi destul de lungi, dar puţin flexibile, ceea ce le face improprii folosirii pentru împletirea coşurilor. Totuşi ingeniozitatea oamenilor din zonele invadate le-a găsit o utilizare în confecţionarea scheletului coroanelor funerare. În timp s-au constatat efecte negative asupra mediului, prin concurenţa făcută speciilor autohtone, ceea ce a condus chiar la eliminarea unora dintre acestea pe arealele afectate. Îndepărtarea tufărişului de amorfă din habitatele naturale invadate, în scopul regenerării acestora, este deosebit de dificilă, din cauza prolificităţii deosebite a speciei, presupunând, de asemenea, resurse financiare foarte mari, după cum spun cei de la ACDB. Arbustul creşte în tufe cu înălţimea medie de 1 metru, dar exemplarele vârstnice trec de 3 metri.

Lupta împotriva oţetarului

Pe de altă parte, cenuşerul sau cenuşarul (Ailanthus altissima) denumit şi fals oţetar, este un arbore ornamental exotic originar din China şi Coreea, introdus în Europa în secolul al XVIII şi foarte răspândit în Câmpia Română. Are o tulpină înaltă de 1.5–3,0 m, cu o coroana largă şi trăieşte 50 de ani. Cenuşerul vegetează bine în climat cald şi uscat; rezistă la fum şi gaze, dar suferă de geruri. Este utilizat în lucrări de ameliorare a terenurilor degradate şi la fixarea coastelor în regiunile uscate, ca arbore ornamental, iar frunzele şi scoarţa au întrebuinţări medicinale (vermifug). Proiectul celor de la ACDB Focşani îşi propune continuarea informării grupurilor ţintă asupra pericolului reprezentat de aceste specii, astfel încât acestea să nu se extindă şi mai mult. „Prin acest proiect am reuşit să informăm grupurile ţintă din aria naturală protejată Lunca Siretului Inferior cu privire la problema şi pericolul pe care le reprezintă amorfa şi cenuşerul. Având în vedere receptivitatea cu care a fost primit proiectul, ne dorim să continuăm acţiunile direcţionându-ne eforturile viitoare spre eliminarea celor două plante invazive din aria protejată.”, spune Alina Dragomir, specialist conştientizare în cadrul ACDB. Proiectul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, valoarea totală a proiectului fiind de 39.276,30 euro. (D. LEPĂDATU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
Silvia Vrinceanu, acum 2956 zile, 19 ore, 15 minute, 46 secunde
Are o tulpină înaltă de 1,5–3,0 m, cu o coroana largă şi trăieşte 50 de ani. Am reparat eroarea. Multumim.
Ice Alinutza, acum 2956 zile, 22 ore, 38 minute, 13 secunde
Cenuşarul (Ailanthus altissima)..."Are o tulpină înaltă de 15–30 m"...pe bune, chiar 30 de metri? :)
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.