In memoriam: Nicolae Filipescu
In urma dublului asasinat de la Sarajevo din 15/28 iunie 1914, cind au fost ucisi printii mostenitori ai Imperiului Austro-Ungar, "butoiul cu pulbere" a luat foc in Balcani. S-a declansat in fapt Marele Razboi (1914 - 1918) intre cele doua blocuri politico - militare: Puterile Militare si Antanta. In citeva saptamini, razboiul s- a generalizat, a devenit un razboi total, cuprinzind 28 de state, mobilizind aproximativ 75 de milioane de oameni de pe glob. In mijlocul acestor evenimente tumultoase, Romania este nevoita sa isi clarifice pozitia, fiind legata de un tratat secret incheiat cu Puterile Centrale inca din 1883. Opinia publica, dar si locuitorii fostului judet Putna au luat cunostinta de neutralitatea Romaniei - adoptata dupa lungi discutii - de Consiliul de Coroana de la Sinaia din 21 iulie / 3 august 1914, condus de regele Carol I. La citeva zile de la acest eveniment ingrijorator, la 27 septembrie / 10 octombrie 1914, nelinistea si durerea populatiei creste prin moartea regelui Carol I, dupa o domnie lunga si benefica de 48 de ni. Au urcat pe tron Ferdinand I, nepotul si succesorul sau, impreuna cu Maria, o pro-antantista convinsa.
Intelectualii remarcabili ai judetului
In tara, dar si in judetul Putna, opinia publica avind in frunte intelectualii, societatile culturale, au orientat repede viata politica pentru intrarea Romaniei in razboi de partea Antantei, garant al eliberarii fratilor romani de peste Carpati si realizarea Marii Uniri. In orasul Focsani, resedinta de judet, isi desfasurau activitatea o serie de societati: culturale, muzicale, literar - stiintifice, cu impact asupra orientarii opiniei publice, precum: societatea "Cultura poporului" sub presedentia generalului doctor C. Macridescu, societatea "Ateneul Roman" condusa de juristul Nicolae Papadat, sotul scriitoarei Hortensia Papadat - Bengescu, societatea literara "Grigore Alexandrescu" ce functiona in cadrul Liceului "Unirea" din Focsani, fondata din 1898, avind in frunte pe tinarul profesor de matematica Grigore Moisil, venit de la Tulcea. Din 1891 se constituise la Focsani, sectia Ligii Culturale. Primul ei presedinte a fost distinsul latinist Dumitru F. Caian premiat in 1906 de Academia Romana pentru traducerile sale. A lasat "Istoria orasului Focsani". In 1914, dupa moartea prematura a lui Caian, presedentia Ligii la Focsani a fost preluata de avocatul Paraschiv B. Chirita. In perioada neutralitatii (1914-1916) la Focsani s-a creat
o sectiune a "Federatiei Unioniste" care impreuna cu "Actiunea Nationala" aparau cauza Unirii si pozitia pro-antantista a Romaniei. Intelectualii focsaneni se gaseau intr-o apropiata legatura cu importanti intelectuali ai tarii precum, profesorul A.D. Xenopol de la Iasi, scriitorul si avocatul B. St. Delavrancea, diplomatul Vespasian Pella, studentul Simion Mehedinti si altii. Printre acestia se numara si omul politic Nicolae Filipescu (1861 - 1916). Acesta era legat de Focsani prin rudele sale, dar si prin mostenirea dupa sotie a unei tarlale de vie la Odobesti - Varsatura (Sarba).
Filipescu, sustinatorul Unirii
Nicu Filipescu, cum i se adresau prietenii, a fost un apropiat a lui D. F. Caian si Constantin Giurescu, profesori de elita ai Liceului "Unirea" din Focsani. Bun orator, a vorbit deseori dupa 1913, dupa darea in folosinta a Teatrului "Maior Gh. Pastia", devenit in epoca tribuna culturala de lupta pentru cauza Unirii. Nicolae Filipescu a fost presedinte al Partidului Conservator (1915 - 1916), adept al Antantei, a fondat si a condus ziarul "Epoca" intre (1885 - 1916). A fost primar al Capitalei (1893 - 1895), ministru de razboi (1910 - 19012) care a fost preocupat de inzestrarea armatei. A infiintat vestitul Liceu Militar de la Manastirea Dealu, de linga Tirgoviste, unde se vor pregati generatii de viitori ofiteri ai armatei romane. A creat Cercul Militar din Bucuresti, constructie reprezentativa a armatei romane. Prin cuvintarile sale atractive rostite in Parlament, in tara, dar si la Focsani, a aparat si sustinut cauza Unirii. Opera sa "Catre un nou ideal", "Discursuri politice" (1911 - 1914), "Pentru Romania Mare" (1915) vorbeste despre marea cauza a luptatorului N. Filipescu. Disparitia sa timpurie nu l-a lasat sa se bucure de marea sa aspiratie infaptuita.
Statuia abandonata
In 1919, un numar mare de admiratori - arata documentele de arhiva - credinciosi amintirii lui au luat initiativa sa-i ridice o statuie in Focsani. Aici la noi - orasul primei Uniri - este locul indicat unde trebuie sa se inalte chipul in bronz, al celui care, in viata, a fost o pilda de dezinteres, de cinste, de energie fara seama, de patriotism neintrecut. Lui Nicolae Filipescu, cazut printre cei dintii eroi ai cauzei nationale, ii datoram acest prinos de recunostinta! In fruntea Comitetului care s-a straduit sa ridice statuia s-au aflat: presedinte Teodor Ienibace, I. M. Basarabescu, N. C. Fleva, N. S. Painu (avocat), maior Gh. Pastia. La 21 noiembrie 1919, statuia a fost amplasata in fata Teatrului Pastia mutata mai tirziu in Parcul
din apropierea Bisericii Catolice. La dezvelirea statuii a vorbit B. St. Delavrancea:"N. Filipescu intrupa firea romanului desavirsit, cu toate calitatile si defectele lui. El este omul tarii si natiunea romana
intreaga ii datoreaza recunostinta si neuitare". Pentru concetatenii nostri ramine un model!
Profesor Cezar Cherciu
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
