MOZAIC STIRI ECONOMICE: Hipermarketurile, obligate să vandă 51% produse locale şi regionale
Hipermarketurile vor rămane deschise şi în weekend, dar vor trebui să comercializeze minimum 51% produse achiziţionate pe un ''lanţ scurt de aprovizionare'', printre care carne, legume, fructe, miere, ouă şi produse lactate şi de panificaţie, potrivit unui proiect adoptat de Comisia de agricultură. ''Am reuşit azi după o muncă de 2,5-3 luni şi după zbateri de aproape 2 ani să dăm votul final în comisie pe această lege. A fost o muncă de durată. Noi suntem mulţumiţi de ce a ieşit. Încă o dată repet: nu închidem magazinele în weekend. Acea prevedere nu s-a votat, am abandonat acele articole'', a declarat Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor. Potrivit raportului votat, comercianţii- persoane juridice autorizate, au obligaţia ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, din ''lanţul scurt de aprovizionare''. Excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de pană la 2 milioane de euro, echivalentă în lei. Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare - care ar favoriza producătorii romani - se aprobă prin hotărare de guvern. Potrivit lui Nini Săpunaru, parlamentarii au lăsat posibilitatea Executivului să stabilească norme pentru aceste prevederi pentru că e ''oarecum o inovaţie în legislaţia din Romania''. ''Putem să funcţionăm pe acest lanţ scurt. Nu poţi să emiţi într-o lege, să gandeşti toate variabilele care pot apărea. Și atunci lăsăm la libertatea Guvernului să stabilească procentele, să stabilească normele de aplicare pentru acest articol - aprovizionarea pe lanţul scurt'', a explicat Săpunaru.Potrivit raportului, lanţul scurt de aprovizionare este unul care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi dezvoltare economică la nivel local şi regional, precum şi relaţii stranse între producători, procesatori şi comercianţi.
Ministrul Agriculturii salută legea
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, susţine că modificările aduse proiectului de lege pentru completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare reprezintă o iniţiativă bună, care încurajează prezenţa produselor romaneşti în hipermarketuri. ''Iniţiativa Parlamentului cred că este o iniţiativă bună. Sigur că Parlamentul a prevăzut o portiţă: în sezonul în care nu sunt disponibile produse romaneşti, de exemplu în sezonul rece, să se facă o derogare de la acest procent. Cred că e foarte important să încurajăm prezenţa produselor romaneşti în magazine. Foarte important e să reuşim să încurajăm producătorii noştri să se regăsească cat mai mult în hipermarketuri'', a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, care a fost prezent la dezbaterile din Comisia de agricultură din Camera Deputaţilor. Hipermarketurile vor rămane deschise şi în weekend, dar vor trebui să comercializeze minimum 51% produse achiziţionate pe un ''lanţ scurt de aprovizionare'', printre care carne, legume, fructe, miere, ouă şi produse lactate şi de panificaţie, potrivit unui proiect adoptat marţi de Comisia de agricultură din Camera Deputaţilor.
Studiu EY: Percepţia privind mita şi corupţia este în declin
Rezultatele celui mai recent studiu global EY, privind frauda, relevă faptul că, pentru al treilea an consecutiv, percepţia privind mita şi corupţia în Romania se află în declin. “Rezultatele obţinute de cel de-al 14-lea Studiu Global EY privind Frauda arată, pentru al treilea an consecutiv, că, în Romania, percepţia privind mita şi corupţia este în declin. Cu toate acestea, 36% dintre respondenţi consideră că practicile de mită şi corupţie sunt răspandite în mediul de afaceri din ţară, rezultatele fiind comparabile cu cele din Studiul Global anterior al EY (2014) care indică un procentaj mai mare (46%). Aceste rezultate indică o creştere a conştientizării în stimularea acţiunilor preventive de către sectorul public şi cel privat”, a spus Kenan Burcin Atakan, conducătorul departamentului de investigare a fraudelor şi soluţionare a disputelor din cadrul EY Romania. Conform studiului, 90% dintre respondenţii din Romania cred că instituţiile de aplicare a legii sunt pregătite să pună sub acuzare cazurile de corupţie, atunci cand acestea sunt întalnite. Acţiunile proactive întreprinse de către Parchet, în special de către Direcţia Naţională Anticorupţie, sunt recunoscute în UE şi considerate la nivel mondial drept poveşti de succes. Pe de altă parte, rezultatele studiului evidenţiază ca fiind necesară o mai mare comunicare a instituţiilor de aplicare a legii pentru a creşte susţinerea publicului în acţiunile de urmărire penală a persoanelor fizice. "Adoptarea măsurilor de due diligence în cazul viitorilor parteneri de afaceri ar putea reprezenta una dintre acţiunile menite să diminueze riscurile de fraudă şi corupţie. Rezultatele studiului indică faptul că firmele din Romania ar trebui să acorde mai multă atenţie identificării corespunzătoare a beneficiarului real - persoana care deţine sau controlează în final o organizaţie. Ar trebui să avem în vedere că menţinerea unei relaţii de afaceri cu persoane şi entităţi care provin din ţări cu deficienţe strategice în combaterea corupţiei şi a altor infracţiuni financiare implică riscuri considerabile. Aparent, 44% dintre respondenţi consideră că nu sunt adoptate măsuri adecvate în ceea ce priveşte riscul de ţară”, a declarat Laura Lică-Banu, Senior Manager în cadrul EY Romania, specialist în combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului.
Două treimi dintre angajatori se plang că găsesc foarte greu angajaţi potriviţi
Un număr de 7 din 10 angajatori spun că este greu sau foarte greu să găsească angajatul potrivit, pentru o poziţie entry level care necesită studii superioare, problemă remarcată şi de jumătate din companiile cu peste 500 de salariaţi, potrivit unui studiu realizat de Millward Brown. În acelaşi timp, doar 4 din 10 reprezentanţi ai companiilor se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de calitatea candidaţilor cu studii superioare. Candidaţii proveniţi de la facultăţile de matematică, informatică şi ştiinţe naturale sunt cei mai bine evaluaţi (57% dintre angajatori sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi) în timp ce absolvenţii de ştiinţe economice sunt cel mai slab evaluaţi (36% dintre angajatori sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi). Cele mai importante cerinţe ale angajatorilor, de la candidaţii cu studii superioare care aplică pentru o poziţie de entry level, sunt aplicabilitatea cunoştinţelor teoretice în practică, valorile personale, planificarea şi organizarea activităţilor, competenţele de limbi străine şi comunicarea verbală. Realizat pe un eşantion de 439 de companii, studiul arată că aplicabilitatea cunoştinţelor teoretice în practică este pe primul loc între cerinţele angajatorilor, dar pe penultimul loc atunci cand vine vorba de evaluarea candidaţilor. ”Pe măsură ce firmele sunt mai mari, scade nivelul de dificultate în găsirea angajatului potrivit. Cu toate acestea, chiar şi în cazul firmelor cu peste 500 de angajaţi jumătate dintre reprezentanţii acestora consideră greu sau foarte greu să recrutezi persoane cu studii superioare pentru poziţii entry level”, arată studiul. Durata de formare a unei persoane angajate pe o poziţie de entry level este, în medie, de 8 luni, firmele mari (peste 500 angajaţi) reuşind să reducă la 6 luni. În medie, sunt evaluate 14 persoane pentru selecţia candidatului potrivit, cu o variaţie între 11 persoane pentru o poziţie în departamentul de producţie şi 17 persoane pentru departamentul de vanzări. Candidaţii au fost evaluaţi cel mai bine la abilitatea de utilizare a calculatorului, valorile personale şi dorinţa de dezvoltare, şi cel mai prost la capacitatea de decizie, aplicabilitatea cunoştinţelor teoretice în practică şi iniţiativă.
Medlife preia clinicile Dent Estet
Compania de servicii medicale Medlife a preluat pachetul majoritar de acţiuni la clinicile Dent Estet, afacere fondată de medicul stomatolog Oana Taban. Dent Estet este cel mai mare operator de servicii stomatologice din Romania, cu afaceri de 5,5 milioane euro anul trecut şi şapte clinici în Bucureşti şi alte oraşe. Pentru 2016, compania şi-a bugetat un avans de 20% al veniturilor. Tranzacţia este în curs de avizare de Consiliul Concurenţei, o procedură standard care se va extinde pe parcursul următoarelor luni. Ca urmare a finalizării acestei tranzacţii, Oana Taban, fondator şi managing partner al grupului Dent Estet, va păstra integral atribuţiile de management în cadrul grupului, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare şi extidere a reţelei. De asemenea, Oana Taban va prelua inclusiv managementul diviziei de stomatologie din cadrul MedLife. “Suntem onoraţi de parteneriatul cu MedLife şi de faptul ca eforturile noastre din ultimii 17 ani au fost recunoscute şi apreciate de liderul incontestabil al pieţei serviciilor medicale din Romania. Ne-am alăturat unei companii cu care împărtăşim aceleaşi valori şi care s-a dezvoltat, aşa cum a făcut şi DENT ESTET, punand mereu nevoile pacienţilor în centrul activităţii sale. De aceea, suntem încrezători că împreună vom contribui la creşterea business-ului, dar şi a pieţei de profil, investind constant în educaţie, inovaţie şi continuă dezvoltare a echipei de specialişti. De asemenea, în continuare, vom oferi medicilor noştri suportul necesar pentru a se dedica integral actului medical si evoluţiei lor profesionale” a spus Oana Taban, Managing Partner DENT ESTET. Achiziţionarea grupului de clinici stomatologice ar fi cea de-a 10 tranzacţia derulată de MedLife, primele nouă fiind încheiate. “Dent Estet, reprezintă unul dintre puţinele business-uri de nişă din Romania care a avut încă de la început o strategie de business bine definită în ceea ce priveşte dezvoltarea şi extinderea companiei, înregistrand şi o creştere constantă de la an la an. Aceste valori comune au reprezentat o premiză foarte bună pentru a ne uni forţele şi a acţiona sub umbrela unui sistem integrat, fiind o premieră în ceea ce priveşte alinierea a doi lideri în piaţa de servicii medicale private din Romania”, a spus Mihai Marcu, Preşedinte CA MedLife.
Romanii primesc, în medie, două pliante publicitare pe săptămană
Romanii primesc, în medie, două pliante publicitare pe săptămană în cutia poştală, cel mai mic număr la nivel european, unde media este de 12 pliante, potrivit unui studiu realizat de agenţia britanică de cercetare de piaţă Toluna, pentru Asociaţia Europeana de Letterbox Marketing (ELMA). De asemenea, în Romania, din bugetul total alocat publicităţii, doar 2,2% este direcţionat către campanii de marketing, în cutiile poştale. Raportat la numărul de pliante primite, Olanda se află pe primul loc, cu 36 pe săptămană, în timp ce Irlanda şi Romania închid clasamentul, cu două. În perioada 2010-2014, Germania a crescut numărul de materiale distribuite în cutiile poştale de la 14 la 18 pe săptămană, Croaţia de la 8 la 11 pe săptămană, în timp ce, în Italia, numărul acestora a scăzut de la 10 la 6 - o scădere ce reflectă presiunile economice cu care se confruntă această ţară. Studiul arată că 60% din consumatorii europeni preferă să primească ofertele retailerilor în cutiile poştale, mai mult decat prin orice alt canal de marketing.
AB InBev vinde două branduri de bere către Asahi Group
Anheuser-Busch InBev a acceptat oferta Asahi Group de a cumpăra brandurile de bere Peroni şi Grolsch pentru 2,55 miliarde de euro, într-o nouă încercare a AB InBev de a caştiga aprobarea autorităţilor de reglementare pentru achiziţia SABMiller, scrie Bloomberg. Anterior, se anunţase că Asahi făcuse o ofertă de achiziţie pentru cele două branduri de bere. Achiziţia făcută de Asahi ar urma să fie cea mai mare de pană acum, oferind producătorului acces către piaţa din Europa, unde momentan nu este prezent. Totuşi, intrarea în piaţa europeană nu este lipsită de riscuri pentru grupul japonez. ”Există o îngrijorare despre cum se va descurca Asahi în Europa, în condiţiile în care nu au nicio experienţă aici, iar istoria şi tradiţia berii este mult mai înrădăcinată decat în Asia. Au o experienţă bună în gestionarea costurilor în noile achiziţii, dar încă nu putem spune dacă se vor descurca să gestioneze dintr-o perspectivă europeană a brandului”, a spus Masashi Mori, un analist din Tokyo pentru Credit Suisse. Achiziţia brandurilor de bere de către Asahi este condiţionată ca afacerea de preluare a SABMiller să fie aprobată, potrivit unui anunţ făcut marţi de AB InBev.
A luat fiinţă primul "incubator" de jocuri video din Romania
Cătălin Butnariu, Dragoş Hancu şi Jaime Gine au pus bazele "incubatorului" Carbon, primul de acest gen din Romania, care oferă finanţare directă de pană la 50.000 de dolari pe proiect, precum şi servicii personalizate de consiliere în funcţie de necesităţile individuale ale businessurilor. “Startupurile vor fi consiliate de către o reţea de mentori - experţi în design, producţie, monetizare şi business development. De asemenea, există posibilitatea alocării unui buget suplimentar de marketing cu o valoare variabilă, stabilită de la caz la caz, pentru maximă eficienţă”, au spus iniţiatorii proiectului Carbon. Pe toată durata finanţării, dezvoltatorii vor rămane 100% independenţi. „Romania este un important hub regional pentru dezvoltarea de jocuri, unde regăsim numeroşi oameni talentaţi şi bine pregătiţi. Cu toate acestea, aproape toate proiectele dezvoltate în cei peste 15 ani de vechime ai industriei la noi în ţară vin de la giganţi precum Electronic Arts, Ubisoft sau Gameloft”, a declarat Cătălin Butnariu, co-fondator Carbon şi preşedinte al Romanian Game Developers Association (RGDA).
