MOZAIC STIRI ECONOMICE: Manager MasterCard:România este mult peste alte ţări la tehnologie, dar stă prost la educaţie financiară
România se situează cu mult înaintea altor ţări la nivel mondial din punct de vedere tehnologic pentru plăţile electronice, dar înregistrează un nivel foarte redus în ceea ce priveşte educaţia financiară, pentru care este nevoie de timp, a declarat Cosmin Vladimirescu, country manager MasterCard. "N-am descoperit încă un vehicul rapid pentru a disemina educaţia financiară", a afirmat sâmbătă Vladimirescu în cadrul conferinţei MasterCard Press Academy.
El a arătat că, deşi tehnologia contactless (plăţi cu cardul sub 100 lei, pentru care nu este solicitat codul PIN) a intrat pe piaţa din România la finalul anului 2008, abia anul trecut a început să fie utilizată la scară ceva mai mare. Directorul MasterCard a adăugat că mentalitatea românilor se schimbă greu, fiind reticenţi să înmâneze cardul unei persoane străine, respectiv unui casier, pentru a efectua o tranzacţie. "Atunci când tehnologia nu era atât de avansată pentru a permite copierea tranzacţiilor, România era neinteresantă pentru fraude, fiindcă românii nu aveau bani pe carduri. Acum au bani pe carduri, dar tehnologia este foarte securizată, iar rata de fraude este redusă, la acest capitol România situându-se mult mai bine decât multe state la nivel global", a precizat Vladimirescu.
El a admis că România are o "pepinieră de talente" pentru comiterea fraudelor, însă apreciază că Guvernul ar trebui să aibă o strategie pentru a atrage aceste talente în companii mari din domeniul IT, stimulându-i să-şi folosească inteligenţa şi creativitatea "pe un făgaş clar, curat, departe de partea întunecată a lucrurilor".
Numărul tranzacţiilor cu cardul a crescut anul trecut în România cu 78% faţă de 2010, mult peste media europeană. Posesorii de carduri au efectuat anul trecut circa 193 milioane de tranzacţii la POS-uri, dublu faţă de 2013. "Dacă ne raportăm la jumătatea populaţiei bancarizată, stăm foarte bine. În Bucureşti, toată lumea are carduri, unii au mai multe, le folosesc, dar cum ieşi din Bucureşti, lucrurile se schimbă", a menţionat şeful MasterCard pentru România.
Ponderea plăţilor cu cardul în totalul plăţilor efectuate în România este de 4,4%, ajungând la circa 5% până la finele anului, iar cea a plăţilor electronice se ridică la 7% şi va atinge probabil 8% în 2015.
Condiţii meteorologice favorabile pentru lucrările agricole de toamnă
Condiţiile agrometeorologice prognozate pentru următoarele zile vor fi favorabile desfăşurării lucrărilor agricole specifice campaniei de toamnă, precum recoltare, transport sau depozitare, reiese din prognoza agrometeorologică întocmită de către specialiştii Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM). Potrivit sursei citate, până în data de 6 noiembrie, vremea mai rece decât în mod obişnuit prognozată la începutul intervalului, va intra într-un proces de încălzire treptată, aceasta devenind normală sub aspect termic, în aproape toată ţara. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între minus două şi 12 grade Celsius, iar valorile medii diurne la nivelul solului, la adâncimea de 10 cm, vor oscila între 4 şi 11 grade Celsius, pe întreg teritoriul agricol, limite optime parcurgerii proceselor vegetative ale culturilor de toamnă semănate până la această dată.
Sub aspect pluviometric, se întrevăd ploi locale, nesemnificative din punct de vedere agricol, însoţite de intensificări temporare ale vântului.
Din punct de vedere agrometeorologic, prognoza relevă faptul că, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-20 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim, în majoritatea zonelor de cultură. De asemenea, pe unele suprafeţe agricole din nordul şi estul Moldovei, estul Munteniei, se vor înregistra deficite de apă în sol, seceta pedologică fiind moderată şi puternică.
Totodată, regimul termic şi hidric favorabil din aer şi sol va imprima ritmuri în general normale de creştere şi dezvoltare la culturile de câmp în aproape toată ţara, iar în zonele depresionare procesele vegetative se vor desfăşura mai lent.
Sub aspect fenologic, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) vor parcurge germinarea-răsărirea (20-100%), precum şi înfrunzirea (2-6 frunze) şi înfrăţirea (10-30%) la culturile înfiinţate în perioada optimă. În funcţie de data semănatului, rapiţa îşi va definitiva germinarea (100%), totodată continuându-se răsărirea (10-100%) şi înfrunzirea (6-11 frunze), în majoritatea zonelor de cultură. Sfecla de zahăr din principalele bazine specializate se va recolta pe ultimele suprafeţe, iar în majoritatea plantaţiilor pomi-viticole se vor înregistra fazele de maturare a lemnului/coardelor, precum şi îngălbenirea şi căderea fiziologică a frunzelor.
România plăteşte 1,9 milioane euro către Banca Mondială, în noiembrie
România va plăti, în noiembrie, 1,9 milioane euro către Banca Mondială, în cadrul pachetului de finanţare oferit în 2009 de către creditorii internaţionali, fiind astfel ultima plată din acest an, potrivit datelor Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Această sumă reprezintă doar dobânzi şi comisioane. De la începutul anului, România a rambursat peste 1,8 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi UE, iar până în 2023 mai are de plată peste 4,88 miliarde de euro.
Datoria către FMI a fost stinsă în februarie 2015, când s-au plătit 165 de milioane de euro. Către această instituţie România a rambursat, în total, aproximativ 2,49 miliarde de euro. Astfel, restul sumei rămase, de peste 4,8 miliarde euro, trebuie plătită către Banca Mondială şi Comisia Europeană. Graficul MFP arată că 2015 a reprezentat vârful de plată pentru împrumut, respectiv 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăţi mari în 2017, 2018 şi 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 suma de 1,4 miliarde, şi în 2019 un miliard.
În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi BM. Prin acest angajament, România a intrat în posesia a şapte dintre cele opt tranşe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). Cea de-a opta tranşă a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.
Cele mai mari patru bănci elene trebuie recapitalizate cu 14,4 miliarde euro
Cele mai mari patru bănci din Grecia, National Bank of Greece (NBG), Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, toate cu operaţiuni şi în România, au nevoie de capital suplimentar de 14,4 miliarde euro, arată testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE).
În România, Eurobank controlează Bancpost, National Bank of Greece deţine Banca Românească, iar Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu. O verificare a calităţii activelor a arătat necesitatea unei ajustări a valorii cu 9,2 miliarde de euro la cele patru instituţii de credit, se arată într-un comunicat publicat sâmbătă de BCE. În cadrul testelor de stres, deficitul de capital al băncilor s-a situat la 14,4 miliarde de euro într-o simulare de criză şi la 4,4 miliarde de euro în scenariul de baza, potrivit Bloomberg.
Cele patru bănci vor trebui să transmită BCE planuri de recapitalizare până pe 6 noiembrie.
Guvernul de la Atena şi creditorii europeni au încheiat în această vara un nou acord pentru susţinerea financiară a statului elen, după mai multe luni de divergenţe, care au adus Grecia aproape de ieşirea din zona euro. Recapitalizarea băncilor este văzută ca un prim pas în revitalizarea economiei ţării, lovită dur de recesiune şi măsurile de control al capitalului.
Fermierii au depus cereri de finanţare de 734 milioane de euro în prima sesiune anuală a PNDR 2020
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a primit 6.082 de proiecte pentru toate submăsurile de finanţare din cadrul PNDR 2014 – 2020, deschise în acest an, valoarea totală a fondurilor europene nerambursabile solicitate prin aceste proiecte fiind de 734 milioane de euro. Cele mai multe cereri de finanţare, 2.842, au fost depuse la sediile oficiilor judeţene ale AFIR pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” prin care fiecare proiect poate beneficia de maximum 50.000 de euro. Valoarea totală nerambursabilă pentru toate proiectele depuse prin această submăsură este de 119,44 milioane de euro. De asemenea, agricultorii au arătat interes şi pentru submăsura 4.1 "Investiţii în exploataţii agricole", pentru care AFIR a primit 650 de cereri de finanţare depuse on-line, dintre care 464 privesc sectorul vegetal. Valoarea totală nerambursabilă a tuturor proiectelor se ridică la 256,75 milioane de euro.
Au fost totodată primite 35 de proiecte on-line pentru submăsura 4.2 "Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole", având valoarea totală nerambursabilă de 32,02 milioane de euro.
Sesiunea de primire a proiectelor prin intermediul Submăsurii 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” a fost deschisă pe 14 iulie 2015, fiind depuse on-line pe site-ul AFIR 501 de proiecte de investiţii cu o valoare totală nerambursabilă de 76 milioane de euro.
Numărul firmelor radiate a crescut cu 8,11%, în primele 9 luni
Numărul firmelor radiate a crescut cu 8,11%, în primele 9 luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 61.935, se arată într-o statistică a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cele mai multe radieri ai avut loc în Bucureşti, respectiv 10.584, în urcare cu 38,82% faţă de ianuarie-septembrie 2014. Poziţia a doua este ocupată de judeţul Iaşi cu 2.837 (^13,03%) şi judeţul Cluj cu 2.751 (^36.59%).
Din punct de vedere al ramurii de activitate, în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor au existat cele mai multe astfel de cazuri, respectiv 16.166 (^1,73%). În ceea ce priveşte radierile societăţilor cu participare străină la capital, numărul acestora a fost de 504, în primele 9 luni din acest an.
Numărul societăţilor comerciale intrate în insolvenţă s-a situat la 7.575, în primele nouă luni din acest an, în scădere cu 54,62% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Astfel, cele mai multe insolvenţe au fost în Bucureşti, respectiv 1.356 (în scădere cu 49,87% faţă de nivelul înregistrat în septembrie 2014), judeţul Bihor (399,—64.91%) şi Timiş (391,—39,19%). Singurul judeţ în care a existat o creştere a numărului de insolvenţe este Maramureş, respectiv 345, în urcare cu 6,81% faţă de aceeaşi perioadă din 2014.
În primele nouă luni din acest an au fost înmatriculaţi 90.387 comercianţi, în creştere cu 14,41% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014, în comerţul cu ridicata fiind cei mai mulţi — 23.766. Doar în luna septembrie au fost înmatriculate 9.767 persoane fizice şi juridice.
