Statele est-europene se simt trădate din cauza acordului pentru Nord Stream
Gazprom, E.ON, Engie, Royal Dutch Shell, OMV şi BASF au încheiat săptămana trecută un acord pentru extinderea capacităţii Nord Stream cu 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, respectiv 15% din cererea actuală din UE. Ucraina, care încearcă să evite intrarea în incapacitate de plată pe fondul conflictului cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, va pierde 2 miliarde de dolari pe an sub formă de taxe de tranzit, în timp ce Slovacia va pierde la randul ei sute de milioane de euro, au spus cei doi lideri. “Îşi bat joc de noi. Nu poţi vorbi luni de zile despre stabilizarea situaţiei, iar apoi să iei o decizie care pun Ucraina şi Slovacia într-o situaţie inevitabilă”, a spus Fico. Rusia încearcă să reducă cat mai mult posibil cantitatea de gaze livrate Europei prin intermediul Ucrainei, în contextul disputelor cu această ţară legate de preţuri. În prezent, Rusia livrează circa o treime din gazele vandute Europei via Ucraina, comparativ cu aproximativ două treimi în 2011, cand a intrat în exploatare gazoductul Nord Stream, care aprovizionează direct Germania, pe sub Marea Baltică. Nord Stream-2, care ar trebui să înceapă să aprovizioneze Europa în 2019, neglijează interesele Poloniei şi afectează unitatea Uniunii Europene în faţa ”agresiunii” preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina, a declarat miercuri preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. Joi, Iaţeniuk a spus că Nord Stream 2 este un proiect anti-ucrainean şi anti-european. Vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu problemele energiei, Maros Sefcovic, a declarat joi că UE se va confrunta cu o situaţie foarte complicată dacă Rusia va opri livrările de gaze care tranzitează Ucraina. Sefcovic urmează să se întalnească vineri cu preşedintele Gazprom, Alexey Miller, la Viena, pentru a discuta despre proiectul Nord Stream